Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a semnalat problemele de implementare a Regulamentului privind reducerea consumului de pesticide, în contextul în care cantitatea acestor substanțe folosite pentru protejarea culturilor de dăunători diferă de la un stat la altul.

În cadrul unei ședințe a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, al cărei vicepreședinte este, acesta i-a adresat mai multe întrebări vicepreședintelui executiv Frans Timmermans, responsabil pentru implementarea Pactului Verde European, cu privire la sistemul agroalimentar durabil și utilizarea resurselor.  

”Mulțumesc pentru prezența dvs. pentru a purta o discuție despre o chestiune sau despre chestiuni care ne frământă foarte mult nu doar pe noi, ci și pe fermieri deoarece în momentul de față trebuie să știți că nesiguranța, neliniștea este ceea ce caracterizează sectorul agricol (…) Domnule comisar, cum credeți că se va putea implementa în practică acest regulament privind reducerea consumului de pesticide câtă vreme avem țări care au un consum de 700 de grame cum este România, de exemplu, și țara dumneavoastră, Olanda, are 7900 de grame consum pe hectar. Cum vom aplica acest procent de 50% pentru fiecare țară?”, a fost întrebarea adresată de Daniel Buda.

Acesta consideră că Regulamentul privind reducerea pesticidelor și Regulamentul privind refacerea naturii sunt propuneri ”care astăzi, în opinia mea, nici măcar nu le putem discutăm și singura soluție pe care o vedem în momentul de față este aceea a retragerilor și a rediscutării lor la nivelul Comisiei cu Consiliul și pe urmă să venim să le discutăm în Parlamentul European”.

Daniel Buda a semnalat că unele state și-au asumat ”niște ambiții foarte mari și pe care, bineînțeles, că le respectă”.

”În același timp, aș vrea să vă întreb, ați făcut un calcul față de ceea ce înseamnă reducerea cantităților de alimente pe care le va avea UE în viitor și de unde o să luăm alimentele care vor lipsi ca urmare a aplicării acestor propuneri din partea Comisiei Europene?”, a fost interpelarea adresată de eurodeputat.

În iunie 2022, Comisia Europeană a propus reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului aferent acestora până în 2030.

Mai exact, normele cu caracter obligatoriu impuse de instituția mai sus amintită sunt următoarele:

• obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030. Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în limitele unor parametri definiți pentru a se asigura că obiectivele la nivelul UE sunt îndeplinite; noi norme stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode care respectă mediul: prin noile măsuri se va asigura faptul că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide practică gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM), conform căreia, pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor sunt avute în vedere mai întâi metode alternative care respectă mediul, pesticidele chimice putând fi utilizate numai în ultimă instanță.  Măsurile prevăd, de asemenea, obligativitatea ca fermierii și alți utilizatori profesioniști să păstreze evidențe. De asemenea, statele membre trebuie să stabilească norme specifice culturilor în care să identifice alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice; 
• interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile. Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați. Aceste noi norme vor contribui la înlăturarea pesticidelor chimice din imediata noastră apropiere în viața de zi cu zi.

Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), va participa săptămâna aceasta la o serie de dezbateri privind securitatea și dezvoltarea unui sector agricol sustenabil și echitabil, potrivit unui mesaj pe Facebook.

Acesta redă câteva dintre subiectele care se află pe ordinea zi:

• Schimb de opinii cu vicepreședintele Timmermans privind sistemul agroalimentar durabil și utilizarea resurselor
• Schimb de opinii cu Comisia. Prezentarea proiectului-pilot: Dezvoltarea unui instrumentar al fermierilor pentru practici de gestionarea integrată a  dăunătorilor din toată Uniunea
• Audiere publică comună AGRI-ENVI cu tema „Rețelele IPMWORKS”
• Refacerea naturii
• Schimb de opinii cu reprezentanții Comisiei privind Ucraina: coridoare de solidaritate, dificultăți actuale și viitoare
• Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și modificarea Regulamentului (UE) 2021/2115
• Reînnoire generațională în fermele UE ale viitorului

În acest sens, își invită urmăritorii și persoanele interesate să urmărească dezbaterile și să participe cu feedback la acestea.

Eurodeputații Daniel Buda, Dan Motreanu și Carmen Avram au solicitat Comisiei Europene printr-o scrisoare adresată comisarului pentru agricultură,  Janusz Wojciechowski, să adopte măsuri de sprijin pentru producătorii români afectați de importurile de zahăr din Ucraina fără a perturba piața internă.

”Alături de colegii mei, doamna Carmen Avram și domnul Dan Motreanu, am adresat o scrisoare Comisarului pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, în care ne-am exprimat profunda îngrijorare față de situația de pe piața zahărului alb și am solicitat acțiuni imediate pentru sprijinirea acestui sector. Considerăm că în contextul actual, este necesară o intervenție promptă și hotărâtă pentru a asigura stabilitatea și sustenabilitatea pieței zahărului alb din România”, a precizat Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, anunțând demersul comun alături de ceilalți eurodeputați care fac parte din comisia anterior amintită.

Buda a atras atenția că ”numărul fabricilor de zahăr din România s-a redus în mod semnificativ, iar tot mai mulți fermieri anunță că vor renunța definitiv la culturile de sfeclă de zahăr în urma eliminării cotelor de producție  și a importurilor masive de zahăr din Ucraina”.

Comisia Europeană a propus Consiliului și Parlamentului European prelungirea accesului nelimitat și fără taxe a produselor de origine ucraineană.

”O asemenea măsură poate genera efecte negative imediate și ireversibile asupra producătorilor de zahăr alb din România. Ucraina produce și exportă cantități importante de zahăr alb la prețuri reduse, existând de multe ori îndoieli asupra calității acestor produse. Fermierii din Ucraina nu au interdicție la folosirea  neonicotinoidelor, așa cum au fermierii din Uniunea Europeană.  Astfel, suntem puși în fața unei concurențe profund neloiale, ce poate duce rapid la încetarea totală a producției romanești de sfeclă de zahăr și a industriei de rafinare”, semnalează, la rândul său, Dan Motreanu.

Oficialii ucraineni au anunțat recent creșterea producției de zahăr din sfeclă cu 25%. Polonia, Ungaria și alte state membre ale UE și-au închis deja granițele pentru aceste produse. Până acum exporturile din Ucraina au fost îndreptate preponderent către România și Polonia (mai mult de 80%).