Connect with us

CONSILIUL UE

COVID-19: Germania dorește realizarea unei ”hărți” sanitare comune și armonizarea restricțiilor de deplasare în UE: Un răspuns coerent este crucial pentru evitarea unei abordări fragmentate

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Germania, stat care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va propune armonizarea restricțiilor de călătorie decise de statele membre din cauza pandemiei de COVID-19, a precizat o sursă europeană, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Conform aceleiași surse, propunerea va fi supusă miercuri la Bruxelles celor 27 de state membre, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor acestora.

”Un răspuns coerent este crucial pentru evitarea unei abordări fragmentate, cum am văzut mai devreme anul acesta, şi pentru prezervarea integrităţii spaţiului Schengen”, menţionează preşedinţia germană a Consiliului UE în propunerea sa.

În documentul consultat de AFP se propune o abordare comună privind datele legate de pandemia de COVID-19, criteriile de risc, evaluarea și ierarhizarea zonei de risc.

Este sugerat şi un cadru comun pentru măsurile privind zonele de risc şi restricţiile impuse deplasărilor, cu o ”atenţie specială pentru regiunile frontaliere”.

Testul propune de asemenea folosirea aceloraşi date epidemiologice, cantitative şi calitative, cu obiectivul realizării unei ”hărţi” sanitare comune. Este remarcat faptul că în prezent Centrul european pentru prevenirea şi controlul bolilor (ECDC) furnizează periodic date, dar acestea sunt folosite diferit de statele UE, unele privilegiind datele naţionale, iar altele pe cele regionale.

Propunerea germană sugerează şi o ”analiză comună” a riscului epidemiologic (rata de incidenţă, de depistare, spitalizările) şi o ”declaraţie comună” privind zonele de risc, respectiv ierarhizare şi frecvenţa actualizării acestora. În cazul acestor zone, textul preşedinţiei germane a Consiliului UE constată că evaluarea şi ierarhizarea lor poate varia considerabil de la o ţară la alta, cu o plasare în două sau trei categorii (verde, galbenă, roşie), mai mult sau mai puţin cunoscută.

Pe fondul creșterii numărului de noi infectări cu noul coronavirus, mai multe țări europene au decis să își închidă frontierele, fie terestre, fie aeriene, pentru a limita răspândirea COVID-19.

Astfel, Polonia a anunțat că va interzice toate zborurile din România și alte 45 de țări, începând din data de 2 septembrie, în contextul în care țara se luptă cu o creștere a numărului de infecție cu noul coronavirus.

La rândul său, Ungaria, prin vocea șefului de Cabinet al premierului Viktor Orban, a precizat vineri că își va închide frontierele pentru străini de la data de 1 septembrie pentru a limita creșterea numărului de cazuri confirmate cu noul coronavirus.

În acest context, președintele francez, Emmanuel Macron, a atras atenția asupra unei eventuale decizii de a reînchide frontierele între țările Uniunii Europene, explicând că această măsură ar fi una contraproductivă și ineficientă împotriva creșterii numărului de noi cazuri cu COVID-19.

De asemenea, liderul de la Palatul Elysee a militat pentru o coordonare la nivel european și pentru abordări comune cu privire la focarele locale de COVID-19.

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Consiliul Afaceri Generale: Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a evidențiat potențialul eolian al Mării Negre pentru reducerea dependenței energetice a UE față de Rusia

Published

on

© Romania in the EU/ Twitter

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a evidențiat în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG) potențialul eolian al Mării Negre, precum și importanța pe care energia nucleară o deține în mix-ul energetic al României.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii și secretarii de stat pentru afaceri europene din statele membre UE au avut un schimb de opinii pe marginea agendei adnotate a Consiliului European din 20-21 octombrie a.c., care include următoarele subiecte: agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, situația energetică și cea economică la nivelul Uniunii, precum și relațiile externe ale UE.         

Pe agenda Consiliului Afaceri Generale au figurat și prezentarea formală a priorităților Președinției cehe a Consiliului UE, programarea legislativă pentru anul 2023 și raportul Comisiei Europene de prognoză strategică pentru anul 2022, cea de-a treia discuție orizontală dedicată dialogului privind statul de drept, precum și procesul de follow-up al Conferinței privind viitorul Europei. Totodată, Comisia Europeană a prezentat stadiul relațiilor Uniunii cu Regatul Unit al Marii Britanii.

În contextul discuțiilor privind agenda Consiliului European din 20-21 octombrie 2022, secretarul de stat Daniela Gîtman a evidențiat importanța menținerii unei atenții sporite a situației din Ucraina, subliniind sprijinul cuprinzător acordat de România Ucrainei și refugiaților ucraineni.

Astfel, a informat cu privire la noul format de cooperare trilaterală România – Ucraina – Republica Moldova, a cărui primă reuniune a avut loc la Odesa, la 15 septembrie, la nivelul miniștrilor afacerilor externe și ai energiei, cu scopul stabilirii unui mecanism de coordonare pe termen lung care să răspundă provocărilor apărute pe fondul conflictului din Ucraina.

În același sens, secretarul de stat român a arătat că România a depus, la 13 septembrie 2022, Declarația de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ).  Totodată, a făcut referire la importanța solidarității europene și a necesității de susținere de către UE a procesului de reconstrucție a Ucrainei, de facilitare a exporturilor ucrainene de cereale, precum şi de menținere a unei presiuni constante asupra Federației Ruse, prin intermediul sancțiunilor, și dinamizarea eforturilor de combatere a dezinformării.

Cu privire la tematica energiei, care va face, de asemenea, obiectul discuțiilor liderilor europeni, secretarul de stat Daniela Gîtman a salutat măsurile anunțate de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul discursului privind Starea Uniunii, subliniind necesitatea unor soluții europene atât ca răspuns la provocările pe termen scurt privind prețurile la energie, cât şi în raport cu obiectivele pe termen mediu şi lung, în special securitatea aprovizionării și ameliorarea design-ului pieței europene de energie, în paralel cu reducerea dependențelor energetice față de Federația Rusă și trecerea către energiile neutre din punct de vedere al emisiilor cu efect de seră. În context, a evidențiat potențialul eolian al Mării Negre, precum și importanța pe care energia nucleară o deține în mix-ul energetic al României.

Referitor la programarea legislativă pentru anul 2023 și raportul Comisiei Europene de prognoză strategică pentru anul 2022, demnitarul român a salutat atât conținutul raportului, care abordează sinergiile dintre cele două procese transformative esențiale la nivel european, respectiv tranziția verde și cea digitală, cât și discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii și scrisoarea de intenție prin care sunt enunțate prioritățile legislative pentru anul 2023.

A salutat îndeosebi referințele la necesitatea menținerii abordării solidare cu Ucraina, la adoptarea unor măsuri europene în domeniul energiei și la avansarea politicii de extindere, atât în relație cu partenerii din Balcanii de Vest, cât și cu cei din Vecinătatea Estică.

În context, secretarul de stat român a făcut referire la importanța avansării negocierilor privind pachetul legislativ Fit for 55, respectiv Planul RePowerEU și a relevat importanța menținerii unei abordări echilibrate, care să ia în calcul specificităţile statelor membre şi impactul situației actuale.

Totodată, secretarul de stat Daniela Gîtman a subliniat importanța consolidării procesului de integrare europeană și a securității Uniunii, prilej cu care a evidențiat contribuția pe care extinderea spațiului Schengen o aduce la îndeplinirea acestui obiectiv. A reiterat necesitatea unei decizii referitoare la aderarea României la spațiul Schengen.

În cadrul dezbaterii pe tema procesului de follow-up al Conferinței privind viitorul Europei, demnitarul român a reafirmat poziția națională privind asigurarea unui răspuns adecvat și eficient al Uniunii la așteptările cele mai presante ale cetățenilor. A subliniat necesitatea unor rezultate concrete care să întărească coeziunea și unitatea Uniunii.

A arătat că aceste măsuri pot fi luate în cadrul actual al Tratatelor, exprimând deschiderea României pentru identificarea unor soluții de fluidizare a procesului de decizie la nivelul UE prin intermediul opțiunilor puse la dispoziție de Tratatele în vigoare, inclusiv a clauzei pasarelă, pe baza unor analize detaliate privind impactul unor astfel de măsuri pentru obiectivele de ansamblu ale Uniunii.

Cu ocazia celei de-a treia discuții orizontale privind statul de drept, secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reiterat sprijinul României pentru acest exercițiu și a subliniat importanța schimburilor de experiență și bune practici între statele membre.

Pe fondul introducerii de recomandări specifice de țară în raportul Comisiei Europene, secretarul de stat român a evidențiat că această inițiativă de consolidare a mecanismului reprezintă un pas înainte pentru evitarea duplicării cu alte mecanisme și instrumente similare, reiterând, în acest sens, obiectivul României de finalizare a Mecanismului de Cooperare și Verificare și continuarea monitorizării prin intermediul mecanismului general.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a decis să acorde Ucrainei asistență suplimentară în valoare de 5 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Consiliul UE a adoptat astăzi, 20 septembrie,  în mod formal decizia de a acorda Ucrainei asistență macrofinanciară suplimentară în valoare de 5 miliarde de euro, în regim de urgență, se arată în comunicatul oficial.

La 9 septembrie, în cadrul reuniunii informale a Consiliului ECOFIN de la Praga, miniștrii de finanțe din UE au convenit asupra unei declarații în sprijinul acordării acestei asistențe suplimentare în valoare de 5 miliarde de euro pentru Ucraina. Astăzi, decizia privind acordarea acestei asistențe suplimentare a fost adoptată în mod formal, după ce etapele formale necesare au fost finalizate în doar 11 zile.

Această asistență financiară completează alte tipuri de sprijin acordat de UE Ucrainei în domeniul umanitar, al dezvoltării, vamal și al apărării.

„Uniunea Europeană este alături de Ucraina. Ne îndeplinim promisiunile și contribuim la asigurarea faptului că statul ucrainean și infrastructura sa esențială pot să funcționeze în continuare în pofida războiului de agresiune al Rusiei. În cadrul următoarelor reuniuni ale Consiliului ECOFIN, voi pleda pentru un acord rapid privind punerea la dispoziție a restului de 3 miliarde EUR, sumă pentru care trebuie să convenim, de asemenea, asupra repartizării în împrumuturi și granturi”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul finanțelor al Cehiei

Această asistență macrofinanciară în valoare de 5 miliarde de euro va fi acordată Ucrainei sub forma unor împrumuturi pe termen lung în condiții extrem de avantajoase. Este cea de a doua etapă a punerii în aplicare a întregii asistențe macrofinanciare excepționale din partea Uniunii planificate pentru Ucraina, în valoare de până la 9 miliarde de euro, anunțată de Comisia Europeană în comunicarea sa din 18 mai 2022 și aprobată de Consiliul European din 23-24 iunie 2022.

În plus, decizia adoptată astăzi oferă bugetului UE mijloacele necesare pentru a absorbi riscul de pierderi legate de aceste împrumuturi suplimentare, precum și de împrumutul în valoare de 1 miliard de euro, adoptat la 12 iulie 2022. Acesta din urmă a fost plătit integral în două tranșe, la 1 și 2 august 2022.


Acordul de asociere UE-Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, apropie Ucraina de UE. Pe lângă promovarea unor legături politice mai strânse, a unor legături economice mai solide și a respectării valorilor comune, acordul a furnizat un cadru pentru urmărirea unui program ambițios de reforme, axat pe combaterea corupției, pe un sistem judiciar independent, pe statul de drept, precum și pe un climat de afaceri mai bun. UE a demonstrat un sprijin continuu pentru aceste reforme, care sunt esențiale pentru atragerea de investiții, stimularea productivității și ridicarea nivelului de trai pe termen mediu.

Printre alte instrumente de sprijin, în perioada 2014-2022, UE a sprijinit Ucraina prin intermediul mai multor operațiuni consecutive de asistență macrofinanciară (AMF), care au depășit 7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi.

Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, a cauzat Ucrainei o pierdere a accesului pe piață și o scădere drastică a veniturilor publice, în timp ce cheltuielile publice pentru abordarea situației umanitare și pentru menținerea continuității serviciilor publice au crescut semnificativ.

Asistența macrofinanciară excepțională suplimentară din partea Uniunii, în valoare de până la 5 miliarde de euro, acordată în temeiul acestei decizii este destinată să sprijine stabilizarea macrofinanciară a Ucrainei, să consolideze reziliența imediată a țării și să susțină capacitatea acesteia de redresare, contribuind astfel la sustenabilitatea datoriei publice a Ucrainei și la capacitatea acesteia de a fi, în cele din urmă, în măsură să își respecte obligațiile financiare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, i-a informat pe omologii săi din UE despre evoluțiile recente în sprijinul acordat de România în exportul de cereale din Ucraina prin porturile românești

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, i-a informat pe omologii săi din Uniunea Europeană despre evoluțiile recente în sprijinul acordat de România în exportul de cereale din Ucraina prin porturile românești, amintind că circa 4 milioane de tone au tranzitat deja țara noastră.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii de externe din UE au participat luni la reuniunea informală organizată în contextul săptămânii la nivel înalt a celei de-a 77-a Sesiuni a Adunării Generale a ONU (AG ONU).

Oficialii au abordat subiectul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și gestionarea efectelor globale ale acesteia și au urmărit coordonarea eforturilor UE și ale statelor membre în demersurile diplomatice de combatere a narativului rus care vizează statele terțe afectate de consecințele războiului din Ucraina.

În acest context, ministrul de externe Bogdan Aurescu a reiterat, totodată, importanța continuării susținerii Ucrainei și a presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În același timp, a subliniat necesitatea continuării izolării Rusiei în forurile multilaterale.

A subliniat, de asemenea, sprijinul României în combaterea dezinformării și narativelor rusești, în baza Planului de acțiune al UE privind consecințele geopolitice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei asupra statelor terțe și a prezentat succint acțiunile desfășurate deja de țara noastră în plan bilateral, precum și cele planificate în cadrul săptămânii la nivel înalt a AG ONU.

Astfel, a menționat rezultatele discuțiilor din cursul zilei cu cinci miniștri africani ai afacerilor externe subliniind așteptările statelor africane pentru acordarea de sprijin de către Uniunea Europeană pentru a face față crizei alimentare declanșate de Rusia.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, totodată, poziția cu privire la necesitatea demilitarizării urgente a zonei din jurul centralei nucleare de la Zaporojie.

De asemenea, ca parte a acțiunilor complexe desfășurate de România în sprijinirea gestionării crizelor multidimensionale care afectează Ucraina și Republica Moldova, oficialul român a informat în legătură cu rezultatele foarte bune ale primei reuniuni a Trilateralei miniștrilor de externe în formatul România–Ucraina-Republica Moldova, care a fost inaugurată la Odesa, la 15 septembrie 2022, la care au participat și miniștrii energiei din cele trei state.

Continue Reading

Facebook

SUA8 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA13 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA14 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL14 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE15 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA15 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda16 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL5 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending