COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană va elimina treptat cadrul ajutoarelor de stat în contextul COVID: În ultimii doi ani, României i-au fost aprobate 24 de ajutoare de stat în valoare de aproximativ 3,3 mld. de euro
Published
3 years agoon
By
Diana Zaim
Comisia Europeană a anunțat azi, 12 mai, că va elimina treptat cadrul temporar COVID privind ajutoarele de stat, adoptat la 19 martie 2020 și modificat ultima dată la 18 noiembrie 2021, care a permis până acum statelor membre să remedieze o tulburare gravă a economiei în contextul pandemiei de coronavirus, se arată în comunicatul oficial.
Astfel, cadrul temporar COVID privind ajutoarele de stat nu va fi prelungit dincolo de data actuală de expirare, care este 30 iunie 2022 pentru majoritatea instrumentelor furnizate. România face parte din rândul statelor membre care a primit un număr considerabil de aprobări din partea Comisiei Europene pentru ajutoare sale de stat pentru a-și ajuta cetățenii și întreprinderile, dar mai ales pentru a atenua impactul economic semnificativ al pandemiei de COVID-19.
Din aprilie 2020 și până în mai 2022, România a primit aprobări pentru 24 de ajutoare de stat, care împreună au atins suma de 3,3 miliarde de eruo.
- Comisia Europeană a aprobat luni, 2 mai 2022, un ajutor de stat în valoare de 1,9 milioane de euro pentru a despăgubi compania aeriană TAROM pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19, informează comunicatul oficial. Citiți și: Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat în valoare de 1,9 milioane euro pentru a despăgubi TAROM pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19
- La 8 februarie 2022, Comisia a aprobat un ajutor în valoare de 43,63 milioane EUR pentru a despăgubi CFR Călători, cel mai mare operator de servicii publice de transport feroviar de călători din România, pentru daunele suferite din cauza epidemiei de coronavirus și a măsurilor restrictive puse în aplicare pentru a limita răspândirea virusului. Sprijinul, sub forma unei injecții de capital, are ca scop sprijinirea activității economice a beneficiarului. Citiți și: Comisia Europeană aprobă un ajutor de stat în valoare de 43,6 milioane de euro destinat CFR Călători pentru daunele suferite în urma pandemiei de COVID-19
- La 15 decembrie 2021, Comisia a aprobat o schemă de 800.000 EUR pentru sprijinirea cluburilor sportive din municipiul Sfântu Gheorghe în contextul pandemiei de coronavirus. Asistența, sub formă de granturi directe, vizează atenuarea lipsei bruște de lichidități cu care se confruntă beneficiarii și îi ajută să facă față pierderilor suferite ca urmare a epidemiei de coronavirus și a măsurilor restrictive instituite pentru a limita răspândirea virusului.
- La 13 decembrie 2021, Comisia a aprobat o schemă de 10,3 milioane EUR pentru a sprijini operatorii aeroportuari în contextul pandemiei de coronavirus. Sprijinul public, sub formă de granturi directe, are ca scop de a răspunde nevoilor de lichidități ale beneficiarilor și de a-i ajuta să își continue activitățile în timpul și după pandemie.
- La 22 noiembrie 2021, Comisia a aprobat o schemă de 1,4 milioane EUR pentru a sprijini cluburile sportive din municipiul Miercurea-Ciuc în contextul epidemiei de coronavirus. Asistența, sub formă de granturi directe, este deschisă întreprinderilor mici și mijlocii care activează în sectorul sportului din municipiul Miercurea-Ciuc și se preconizează că de ea vor beneficia 10 întreprinderi
- La 27 octombrie 2021, Comisia a aprobat o schemă de ajutor în valoare de 358 de milioane EUR pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii afectate de epidemia de coronavirus și de măsurile restrictive puse în aplicare pentru a limita răspândirea virusului. Ajutorul, sub formă de subvenții directe pentru investiții, este deschis întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoare afectate în mod special de epidemia de coronavirus, cum ar fi industria de prelucrare, construcțiile, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea. Se preconizează că de acest program vor beneficia 4 000 de beneficiari.
- La 29 septembrie 2021, Comisia a aprobat o schemă de 1,2 milioane EUR pentru companiile aeriene care încep zboruri internaționale către și de pe Aeroportul Internațional Maramureș în urma epidemiei de coronavirus. Asistența, sub forma unor subvenții directe de până la 800 000 EUR per companie, este deschisă tuturor companiilor aeriene interesate care se angajează să opereze cel puțin două noi zboruri internaționale pe Aeroportul Internațional Maramureș. Scopul acestui program este de a sprijini activitatea acestor companii aeriene, precum și redresarea economică și viabilitatea structurală a regiunii în contextul epidemiei de coronavirus.
- La 7 iulie 2021, Comisia a aprobat o schemă de ajutor în valoare de 1,15 milioane EUR pentru a sprijini companiile aeriene afectate de epidemia de coronavirus care reiau zborurile regulate de la/către Aeroportul Transilvania din Târgu Mureș. În conformitate cu Cadrul temporar pentru ajutoarele de stat, sprijinul public, sub formă de granturi directe, are ca scop atenuarea lipsei bruște de lichidități cu care se confruntă beneficiarii din cauza epidemiei de coronavirus și a măsurilor restrictive puse în aplicare pentru a limita răspândirea virusului.
- La 21 iunie 2021, Comisia a aprobat o schemă de 610.000 EUR pentru sprijinirea întreprinderilor care activează în sectorul cultural independent din București, în contextul epidemiei de coronavirus. În conformitate cu Cadrul temporar pentru ajutoarele de stat, sprijinul, sub formă de granturi directe, vizează atenuarea lipsei de lichidități cu care se confruntă beneficiarii din cauza măsurilor restrictive puse în aplicare pentru a limita răspândirea virusului.
- La 21 mai 2021, Comisia a aprobat o schemă de aproximativ 46 de milioane de euro pentru a sprijini activitatea crescătorilor de bovine în contextul epidemiei de coronavirus. În conformitate cu Cadrul temporar pentru ajutoarele de stat, sprijinul public, sub formă de subvenții directe, vizează să facă față pierderilor de venituri pe care crescătorii de bovine le-au suferit din cauza focarului de coronavirus.
- La 15 aprilie 2021, Comisia a aprobat o schemă de 500 de milioane de euro pentru a sprijini întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul turismului, al serviciilor de cazare și de alimentație publică, precum și agențiile de turism, în contextul epidemiei de coronavirus. În conformitate cu Cadrul temporar pentru ajutoarele de stat, sprijinul public, sub formă de subvenții directe, are ca scop să ajute beneficiarii să își rezolve nevoile de lichidități și să își continue activitățile în timpul și după epidemie. Citiți și: Ajutoare de stat: CE aprobă o schemă românească în valoare de 500 de milioane de euro menită se sprijine întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul HORECA
- La 24 noiembrie, o schemă românească în valoare de 216 milioane de euro pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii afectate de epidemia de coronavirus. În temeiul cadrului temporar pentru ajutoarele de stat, schema, sub formă de granturi directe, a fost destinată să ajute întreprinderile să acopere lipsa de lichidități cu care se confruntă din cauza crizei coronavirusului și să se asigure că acestea dispun de canale de finanțare diversificate.
- La 23 noiembrie, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutor de stat în valoare de 4,4 milioane de euro pentru a compensa operatorii aeroportuari regionali pentru daunele suferite din cauza epidemiei de coronavirus. În cadrul acestei scheme, deschisă operatorilor de aeroporturi din România cu un trafic anual cuprins între 200 000 și 3 milioane de pasageri, urmează să fie compensați cu subvenții directe pentru pierderile nete suferite în perioada 16 martie – 30 iunie 2020.
- La 20 noiembrie, o schemă românească de 12,4 milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor de vinuri afectați de pandemia de coronavirus. În conformitate cu Cadrul temporar pentru ajutoarele de stat, sprijinul, sub formă de granturi directe, are ca scop sprijinirea producătorilor de vinuri pentru a-și satisface nevoile de lichidități și pentru a se asigura că aceștia își pot continua activitățile și își pot păstra locurile de muncă în timpul și după pandemie. Se așteaptă ca peste 1 000 de producători să beneficieze de această schemă.
- La 20 noiembrie, o schemă românească de 1,7 milioane de euro pentru companiile aeriene care reiau sau încep zborurile către și de pe aeroportul Sibiu din România. În conformitate cu Cadrul temporar de ajutor de stat, ajutorul, sub formă de subvenții directe, are ca scop sprijinirea activității operatorilor aerieni și, astfel, redresarea economică globală și viabilitatea structurală a regiunii în contextul epidemiei de coronavirus.
- La 16 octombrie, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă de garantare de 103 milioane de euro în România pentru a sprijini piața asigurărilor de credite comerciale în contextul epidemiei de coronavirus. Schema asigură faptul că asigurarea de credit comercial continuă să fie disponibilă pentru toate companiile, evitând astfel necesitatea ca cumpărătorii de bunuri sau servicii să plătească în avans, reducând astfel nevoile lor imediate de lichidități.
- La 2 octombrie, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o garanție de împrumut în valoare de până la aproximativ 19,3 milioane EUR (aproximativ 94 milioane RON) în favoarea companiei aeriene românești de stat TAROM. Măsura vizează compensarea companiei aeriene pentru pierderile cauzate direct de epidemia de coronavirus și de restricțiile de călătorie introduse de România și de alte țări de destinație pentru a limita răspândirea coronavirusului în perioada 16 martie 2020 – 30 iunie 2020. Acest lucru a obligat Tarom să anuleze majoritatea zborurilor sale programate și a provocat pierderi majore în cifra de afaceri. Sprijinul public va lua forma unei garanții la împrumuturi de piață. Citiți și: Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat în valoare de 1,9 milioane euro pentru a despăgubi TAROM pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19
- La 2 septembrie 2020, două scheme românești, cu un buget total de 47,4 milioane de euro (aproximativ 229,4 milioane de lei), pentru a sprijini companiile care activează în sectoarele de creștere a porcinelor și păsărilor de curte care sunt afectate de epidemia de coronavirus. În cadrul schemelor (câte una pentru fiecare sector), bugetul va fi alocat după cum urmează: (i) 24,7 milioane de euro (aproximativ 119,6 milioane de lei) pentru sectorul porcinelor; și (ii) 22,7 milioane de euro (aproximativ 109,8 milioane de lei) pentru sectorul avicol. În cadrul celor două scheme, sprijinul public va fi acordat sub formă de subvenții directe. Scopul schemelor este de a ajuta întreprinderile active în sectoarele de creștere a porcinelor și păsărilor de curte să își rezolve nevoile de lichidități și să își continue activitățile pentru a asigura, în cele din urmă, siguranța alimentelor și a materiilor prime pentru furaje pentru industria alimentară și pentru a menține locurile de muncă. Se preconizează că de fiecare dintre aceste scheme vor beneficia peste 1 000 de întreprinderi active în sectorul respectiv.
- La 27 august 2020, o schemă românească în valoare de 935 de milioane EUR (4,521 miliarde RON) pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de epidemia de coronavirus. Sprijinul public va lua forma unor granturi directe pentru capital de lucru și investiții productive și va fi cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională. Măsura va fi accesibilă întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care activează în sectoare specifice și anumitor companii mari legate de IMM-urile eligibile, care au fost afectate în mod negativ de epidemia de coronavirus. Scopul măsurii este de a oferi lichidități acestor întreprinderi, permițându-le astfel să își continue activitățile, să demareze investiții și să mențină locurile de muncă.
- La 20 august 2020, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o garanție de împrumut din partea României de până la aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON) în favoarea companiei aeriene românești Blue Air. Măsura vizează compensarea companiei aeriene pentru daunele suferite ca urmare a epidemiei de coronavirus, precum și acordarea unui sprijin urgent în materie de lichidități. Măsura a fost aprobată parțial în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și parțial în temeiul Orientărilor Comisiei din 2014 privind ajutorul de stat pentru salvare și restructurare.
- La 6 august, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, Comisia a aprobat o subvenție directă din partea României de aproximativ 1 milion de euro (4,8 milioane de lei) pentru Aeroportul Timișoara. Măsura are ca scop compensarea aeroportului pentru pierderile operaționale ridicate înregistrate în contextul epidemiei de coronavirus. Aeroportul Timișoara a încetat toate operațiunile de zbor pe 25 martie, pe fondul măsurilor de limitare a răspândirii coronavirusului implementate de autoritățile naționale începând cu data de 16 martie. Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a compensa anumite companii pentru prejudiciile cauzate direct de evenimente excepționale, cum ar fi epidemia de coronavirus.
- O schemă românească în valoare de 1 milion de euro pentru companiile aeriene care reiau sau încep zborurile spre și de pe aeroportul Oradea din România. Aeroportul din Oradea joacă un rol important în conectivitatea regională și internațională a țării. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Aceasta oferă ajutor sub formă de subvenții directe și va fi accesibilă în mod transparent tuturor companiilor aeriene interesate care încep sau reiau operațiuni pe aeroportul din Oradea. Ajutorul va fi alocat în urma unei evaluări a numărului de destinații, a frecvenței zborurilor și a numărului estimat de pasageri generați în primul an de la primirea ajutorului. Obiectivul măsurii este de a sprijini activitatea operatorilor aerieni respectivi și de a susține redresarea economică și viabilitatea structurală a regiunii în contextul epidemiei de coronavirus. Comisia a constatat că sistemul românesc este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar. În special, ajutorul nu va depăși 800 000 EUR per companie și va fi acordat înainte de 31 decembrie 2020.
- La 2 iulie 2020, o schemă românească în valoare de 4 miliarde de lei (aproximativ 800 de milioane de euro) pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de epidemia de coronavirus. În cadrul acestei scheme, sprijinul public va lua forma unor împrumuturi subvenționate și a unor garanții de stat pentru împrumuturi. Măsurile vor fi gestionate de divizia de bancă de dezvoltare a Băncii de Export și Import a României (“EximBank”), care acționează în numele statului român și în deplină independență față de activitățile comerciale ale EximBank. Schema va fi deschisă întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) cu o cifră de afaceri de peste 20 de milioane de lei (aproximativ 4 milioane de euro) în 2019 și companiilor mari. Măsurile au ca scop îmbunătățirea accesului la finanțare pentru aceste companii, permițându-le astfel să își continue activitățile în timpul și după epidemia de coronavirus.
- La 11 aprilie 2020, o schemă românească de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul epidemiei de coronavirus. În cadrul acestei scheme, sprijinul va fi acordat sub formă de: Subvenții directe și garanții de stat pentru investiții și împrumuturi pentru capital de lucru. Sprijinul acordat în cadrul schemei va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al epidemiei de coronavirus. Scopul acestui program este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, asigurând astfel continuarea activităților lor.
Aici puteți găsi mai multe informații cu privire la cadrul temporar și la alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de COVID-19
Vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenței, a declarat: “Încă de la începutul pandemiei, cadrul temporar al ajutoarelor de stat COVID a permis statelor membre să ofere sprijin în timp util, orientat și proporțional întreprinderilor care au nevoie de el, păstrând în același timp condițiile de concurență echitabile pe piața unică și menținând condițiile orizontale aplicabile tuturor. Acesta a permis statelor membre să acționeze rapid și eficient pentru a ajuta întreprinderile afectate de criză, asigurându-se în același timp că sprijinul a rămas limitat la cei care aveau efectiv nevoie de el. Până în prezent, Comisia a adoptat peste 1.300 de decizii în contextul pandemiei de coronavirus, aprobând aproape 950 de măsuri naționale pentru o valoare totală a ajutoarelor de stat aprobate estimată la peste 3.000 de trilioane de euro. Toate ajutoarele aprobate până în prezent au fost necesare și proporționale. Desigur, un lucru este valoarea ajutorului notificat de statele membre și aprobat de Comisie, iar un alt lucru este ajutorul cheltuit efectiv”, se mai arată în comunicatul oficial.
Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

You may like
Friedrich Merz își exprimă o „anumită îngrijorare” cu privire la rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța, din 2027, și consideră că UE trebuie să își facă „autocritica” pentru a se îmbunătăți
Cehia incriminează promovarea propagandei comuniste. Legislația prevedere închisoare de până la 5 ani
Cancelarul german Friedrich Merz este sceptic cu privire la posibilitatea ca Ucraina să adere la UE până în 2034: Pentru noi, prioritatea absolută este să punem capăt războiului
Germania sprijină “cursul ambițios de reformă al guvernului român”, i-a transmis președintele Steinmeier omologului său român Nicușor Dan
Germania și România au semnat, la Berlin, un plan comun de acțiune axat pe UE, NATO, industria apărării, sprijin pentru Ucraina și R. Moldova și aderarea României la OCDE
Un “atac concret” prin care Rusia încearcă divizarea UE și NATO “s-a văzut în România”, afirmă Merz alături de Nicușor Dan. Șeful statului promite un raport “într-un termen rezonabil”
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană: România va primi 60 mld. de euro din bugetul UE 2028-2034, a șasea cea mai mare alocare și a doua în calitate de beneficiar net, cu peste 13 mld. mai mult decât în bugetul actual
Published
1 day agoon
July 18, 2025
Comisia Europeană a publicat vineri propunerile defalcate ale alocărilor de fonduri europene pentru cele 27 de state membre ale UE în următorul cadru financiar multianual 2028-2034, executivul european propunând alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România în cei șapte ani ai viitorului ciclu bugetar, a șasea cea mai mare alocare.
Anvelopa financiară propusă pentru fonduri de coeziune și pentru agricultură alocate României este cu 14 miliarde mai mare decât ceea ce a obținut țara noastră în perioada 2021-2027, respectiv 46-47 de miliarde de euro, însă și bugetul propus de Comisia Europeană este cu peste 50% mai mare decât cel actual.
În actualul buget, fondurile alocate României sunt defalcate în 31 de miliarde de euro pentru politica de coeziune și 15,83 miliarde de euro pentru politica agricolă comună. Cu toate acestea, România a avut alocați în acești ani aproape 80 de miliarde euro, întrucât fondurilor tradiționale li s-au adăugat și cele aproape 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
În propunerea actuală, Comisia Europeană include o finanțare de 60,2 miliarde de euro pentru România, defalcată astfel: 54,6 miliarde de euro alocare generală, 1 miliard de euro pentru migrație, securitate și afaceri interne și 4,6 miliarde euro prin Fondul Social pentru Climă.
Conform tabelului dat publicității de executivul european, România are a șasea cea mai mare alocare după Polonia (123,3 miliarde de euro), Franța (90,1 miliarde de euro), Spania (88,1 miliarde de euro), Italia (86,6 de miliarde) și Germania (68,4 miliarde de euro).
În cea mai mare parte, bugetul Uniunii Europene este conceput din contribuțiile statelor membre. Dintre cele 27 de state membre, 17 sunt beneficiari neți (primesc mai mult decât contribuie), iar 10 sunt contributori neți (primesc mai puțin decât contribuie).
Cele zece state care contribuie cel mai mult la bugetul UE sunt Germania, Franța, Olanda, Italia, Spania, Austria, Irlanda, Suedia, Danemarca și Finlanda.
Astfel, dintre cele șase state care vor primi cele mai multe fonduri, singurele țări net beneficiare vor fi Polonia și România.
Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Cu toate acestea, Parlamentul European a criticat propunerea, subliniind că bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană reprezintă “o înghețare a investițiilor” și criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”. De asemenea, 14 state membre, între care și România, au transmis deja o scrisoare președintei Comisiei Europene, comunicând că se opun reducerii fondurilor de coeziune sau comasării cu cele agricole.
Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Potrivit comisarului european din partea României, Roxana Mînzatu, țara noastră ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro în următorul cadru financiar multianual. De asemenea, Bucureștiul este în tabăra esticilor câștigători cu prioritate la finanțarea securității interne ca urmare a învecinării directe cu Rusia, Belarus sau Ucraina.
De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și 2025. Potrivit celei mai recente (31.01.2025) balanțe a fluxurilor financiare România – UE, realizată de Ministerul Finanțelor, România a contribuit cu 32,6 miliarde de euro la bugetul UE în 17 ani și a primit în schimb 100,6 miliarde de euro, rezultând o balanță financiară pozitivă de peste 67,7 miliarde de euro care au intrat în economia românească.
COMISIA EUROPEANA
Merz se opune creșterii bugetului UE. Germania, cea mai mare economie din Europa, consideră că “în esență” UE trebuie “să se descurce cu banii pe care îi are”
Published
1 day agoon
July 18, 2025
Cancelarul german Friedrich Merz, aflat joi la Londra, a respins două dintre propunerile Comisiei Europene privind noile resurse proprii ale Uniunii Europene în viitorul buget multianual al blocului, subliniind că “în esență” UE trebuie “să se descurce cu banii pe care îi are”.
În planul prezentat miercuri, Comisia a propus o taxă europeană pe marile companii cu cifră de afaceri ridicată și un fond de criză de 400 de miliarde de euro, care ar putea fi finanțat prin împrumuturi comune. Propunerea a dat startul negocierilor care vor dura doi ani între executivul european, capitalele naționale și Parlamentul European — toate acestea fiind nevoite să ajungă la un acord pentru ca bugetul să poată fi aprobat, amintește Politico Europe.
„Nu se pune problema ca Uniunea Europeană să taxeze companiile, pentru că nu are bază legală pentru asta”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul britanic Keir Starmer la Londra, cu care a semnat un tratat istoric de prietenie post-Brexit între Regatul Unit și Germania.
„Pot exclude posibilitatea ca Germania să urmeze această cale. Nu vom face acest lucru”, a insistat el.
Cancelarul a mai spus că Uniunea Europeană devine prea dependentă de datoria comună, explicând că, deși a fost „permisă ca excepție” în timpul pandemiei de Covid-19, turbulențele au devenit „noua normalitate” și nu mai justifică astfel de împrumuturi.
Germania — care s-a opus de mult timp ideii de împrumuturi comune garantate de toate cele 27 de state membre, mai ales pentru că Berlinul ar ajunge să răspundă pentru datoriile asumate de țările mai cheltuitoare — a cedat în timpul crizei pandemice, Angela Merkel acceptând atunci împrumuturi comune ca măsură unică pentru redresarea economică.
Oficialii Comisiei au sugerat în această săptămână că fondul permanent de criză al UE ar putea fi finanțat în același mod. Însă opoziția reînnoită a Germaniei pare din nou de neclintit.
„Uniunea Europeană trebuie, în esență, să se descurce cu banii pe care îi are. De aceea va urma o luptă destul de dură în următorii doi ani“, a declarat Merz.
Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență.
Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Pentru a finanța această creștere, executivul european a prezentat trei noi taxe.
Deși, conform tradiției, contribuțiile directe ale statelor membre vor acoperi cea mai mare parte a bugetului, von der Leyen propune și introducerea unor taxe noi la nivelul UE – pe deșeuri electrice, tutun și profiturile companiilor – pentru a permite Bruxelles-ului să genereze venituri proprii suplimentare, în scopul rambursării datoriei post-Covid, estimată la un cost anual de 25–30 de miliarde de euro.
Liderul celei mai mari economii din Uniunea Europeană a felicitat-o totuși pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru un aspect din propunerea de buget.
„Propunerea aflată acum pe masă este bună dintr-un punct de vedere, și anume că proporțiile între diferitele cheltuieli vor fi reechilibrate”, a spus el, referindu-se la creșterea alocărilor pentru apărare.
Deplasarea președintelui francez în Germania se va produce la o săptămână după ce Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034
Guvernul german a anunțat imediat după publicarea acestei propuneri că se va opune creșterii bugetului european pentru ciclul 2028-2034.
“O creștere substanțială a bugetului UE este inacceptabilă într-un moment în care toate statele membre depun eforturi considerabile pentru a-și consolida bugetele naționale. Acesta este motivul pentru care nu vom putea accepta propunerea Comisiei”, a declarat miercuri seară, într-un scurt comunicat, purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius.
Este cunoscut faptul că Berlinul și Parisul, cei mai mare contributori la bugetul Uniunii, joacă un rol cheie în definirea priorităților și alocărilor bugetare ale Uniunii.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană cere României să transpună integral Directiva privind cotele de TVA și să alinieze legislația națională la noile norme europene privind regimul special de TVA pentru întreprinderile mici
Published
2 days agoon
July 17, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană a decis joi să trimită avize motivate României și altor state membre pentru neconformarea legislației naționale cu directivele europene în domeniul TVA. Mai exact, țara noastră, alături de alte patru state membre, nu a transpus în legislația națională dispozițiile obligatorii ale Directivei (UE) 2022/542 privind cotele de TVA.
Potrivit comunicatului oficial, Directiva permite utilizarea pe scară mai largă de către statele membre a cotelor reduse, inclusiv utilizarea cotelor zero pentru produse esențiale, cum ar fi alimentele, produsele farmaceutice și produsele de uz medical. Cele cinci state membre menționate mai sus nu au comunicat transpunerea integrală a directivei, care ar fi trebuit să aibă loc până la 31 decembrie 2024.
În consecință, Comisia Europeană a decis să emită avize motivate adresate Belgiei, Bulgariei, Greciei, Spaniei și României, care din acest moment au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.
Totodată, Comisia a transmis avize motivate României și altor trei state membre pentru că nu și-au aliniat legislațiile naționale la modificările introduse de Directiva (UE) 2020/285 privind regimul special pentru întreprinderile mici. Directiva permite întreprinderilor mici să vândă bunuri și servicii fără a percepe TVA și simplifică obligațiile de conformitate în materie de TVA.
În plus, întreprinderile mici stabilite în alt stat membru decât cel în care este datorată TVA pot scuti de TVA livrările de bunuri și/sau prestările de servicii în același mod în care întreprinderile mici stabilite pe plan intern pot fi scutite în statul lor membru.
Astfel, Comisia a decis să emită avize motivate adresate Bulgariei, Greciei, Spaniei și României, care din acest moment au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri, solicitând impunerea de sancțiuni financiare.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Friedrich Merz își exprimă o „anumită îngrijorare” cu privire la rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța, din 2027, și consideră că UE trebuie să își facă „autocritica” pentru a se îmbunătăți

Cehia incriminează promovarea propagandei comuniste. Legislația prevedere închisoare de până la 5 ani

AFIR depune eforturi pentru a absorbi până la finalul anului cele 800 de milioane de euro din fonduri europene destinate fermierilor, anunță directorul general al instituției

Cancelarul german Friedrich Merz este sceptic cu privire la posibilitatea ca Ucraina să adere la UE până în 2034: Pentru noi, prioritatea absolută este să punem capăt războiului

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, trasează obiectivele misiunii parlamentare în SUA: Vom discuta despre crearea unui program „Erasmus transatlantic”, consolidarea bazei industriale, impactul tarifelor

Bugetul multianual al UE pentru 2028-2034: Spania critică majorarea cheltuielilor pentru apărare în detrimentul Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune

Germania sprijină “cursul ambițios de reformă al guvernului român”, i-a transmis președintele Steinmeier omologului său român Nicușor Dan

Germania și România au semnat, la Berlin, un plan comun de acțiune axat pe UE, NATO, industria apărării, sprijin pentru Ucraina și R. Moldova și aderarea României la OCDE

Un “atac concret” prin care Rusia încearcă divizarea UE și NATO “s-a văzut în România”, afirmă Merz alături de Nicușor Dan. Șeful statului promite un raport “într-un termen rezonabil”

România, menționată ca țintă a “atacurilor hibride sofisticate” ale Rusiei în declarații NATO și UE care condamnă acțiunile sponsorizate de GRU

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Deputatul Silviu Vexler va returna distincția primită din partea statului român după ce Nicușor Dan a sesizat CCR pentru legea de combatere și sancționare a extremismului: Mesajul este unul de relativizare a pericolului
- REPUBLICA MOLDOVA5 days ago
Guvernul R. Moldova a dat undă verde României pentru achiziția Portului Giurgiulești, „un nod logistic de importanță strategică”
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Nicușor Dan, la congresul PNL: “România are șansa să intre în OCDE” și să depășească “perioada necesară de corecție”. România are viitor într-un timp tangibil
- COMISIA EUROPEANA2 days ago
Comisia Europeană cere României să transpună integral Directiva privind cotele de TVA și să alinieze legislația națională la noile norme europene privind regimul special de TVA pentru întreprinderile mici
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Parlamentul European respinge moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene și a Ursulei von der Leyen