Pregătirea terenului pentru o nouă eră a legăturilor transatlantice va fi pilonul președinției italiene a G20, formatul care reunește cele mai puternice 20 de economii ale lumii și care va culmina cu summitul liderilor mondiali de la Roma la sfârșitul lunii octombrie, relatează EU Observer.

Conform sursei citate, Italia intenționează să profite oportunitatea unică de a fi în cele din urmă pe “scaunul conducător” și de a-și consolida rolul pe scena globală, contribuind din această poziție la legăturile întărite între Europa și următoarea administrație americană a președintelui ales Joe Biden.

Este pentru prima dată când Italia deține președinția G20, de la inaugurarea acestui format în 2008 ca răspuns la criza economico-financiară din urmă cu 12 ani. De atunci, Italia a mai deținut președinția Consiliului UE în 2014 și a asigurat președinția anuală a G7 în 2017, când a asigurat rolul de amfitrion și pentru primul summit G7 cu președintele american Donald Trump. De asemenea, este pentru prima dată după o perioadă de patru ani când o țară membră a Uniunii Europene asigură președinția G20, ultima oară aceasta fiind asigurată de Germania în 2017.

Acum, Italia va oferi prilejul unor prime interacțiuni între noul președinte american Joe Biden și ceilalți lideri ai lumii. De altfel, liderii G20 nu s-au putut reuni anul trecut, summit organizat de președinția asigurată de Arabia Saudită fiind găzduit în format online din cauza pandemiei.

“Este pentru prima dată când Italia deține președinția, chiar când urmează să înceapă o nouă fază în relațiile bilaterale UE-SUA. Joe Biden este dornic să stimuleze dialogul și să refacă relația istorică cu Europa“, a spus un oficial al Partidului Democrat, principala formațiune de guvernământ în cabinetul condus de premierul Giuseppe Conte.

Obiectivul Romei este acum relansarea negocierilor transatlantice care au atins un impas în ultimii ani și reconstruirea unui multilateralism mai 

O prioritate majoră pentru Roma este găsirea unui punct comun asupra unor probleme globale cheie – în special schimbările climatice, comerțul și punerea în aplicare a unor măsuri economice durabile pentru a aborda impactul pe termen lung al pandemiei COVID-19.

Cei trei piloni ai președinției G20 din Italia – “cetățenii”, “planeta” și “prosperitate”, care vizează construirea unui viitor sustenabil, bazat și pe mai multă inovație digitală – sunt împărtășiți de Biden, iar acest program crește speranța unui dialog pozitiv UE-SUA.

Viitoarea administrație Joe Biden a promis să refacă alianțele Americii în lume și relația transatlantică, atât în cadrul NATO, cât și cu Uniunea Europeană. Mai mult, Joe Biden este așteptat să efectueze o vizită în Europa în prima jumătate a acestui an pentru a participa la un summit NATO și la o reuniune la nivel înalt cu liderii Uniunii Europene.

Viitorul președinte al SUA a promis că imediat după instalarea administrației sale, Washington-ul va reveni în Acordul climatic de la Paris, unul dintre principalele angajamente globale din care Donald Trump a retras Statele Unite, fiind așteptată, de asemenea, și o decizie privind revenirea asupra deciziei administrației Trump de a retrage SUA și din Organizația Mondială a Sănătății.

Statele G20 au promis joi să evite impunerea impunerea de ”barierie comerciale inutile” asupra produselor de primă necesitate, inclusiv alimente, în timpul pandemiei de coronavirus, informează AFP, citat de Agerpres.

La finalul unei reuniuni virtuale organizate de Arabia Saudită, care asigură preşedinţia rotativă a G20, miniştrii comerțului și investițiilor din G20 au promis într-o declarație comună adoptată la finalul întrevederii desfășurate în regim de videoconferință ”să se abţină de la introducerea de restricţii pentru exportarea de produse agricole” şi să evite ”stocarea inutilă de alimente”.

Decizia acestora are loc în contextul în care Fondul Monetar Internațional și Organizația Mondială a Comerțului au avertizat luna trecută că restricțiile impuse asupra exporturilor de materiale medicale și alimente ”pot fi periculos de contraproductive”.

Pandemia a avut un puternic impact asupra economiei și comerțului internațional, provocând temeri privind izbucnirea celei mai grave recesiuni de după Marea Depresiune din anii 1930.

Potrivit Organizației Mondiale a Comerțului, comerțul mondial ar urma să înregistreze ”scăderi” în ceea ce privește volumul în aproape toate regiunile lumii.

Miniştrii comerţului şi investiţiilor din G20, grup format din 19 ţări industrializate şi emergente plus UE, au subliniat , că restricţiile asupra produselor medicale vitale şi altor produse de primă necesitate trebuie, dacă sunt necesare, să fie ”proporţionale, transparente şi temporare” şi să nu creeze ”bariere inutile pentru comerţ sau o perturbare a căilor de aprovizionare”.

Luna trecută, Fondul Monetral Internațional și Organizația Mondială a Comerțului au avertizat că restricțiile impuse asupra exporturilor de materiale medicale și alimente ”pot fi periculos de contraproductive”, deoarece ţările se confruntă cu efectele pandemiei de coronavirus (COVID-19).

În cadrul unei declarații comune în care solicitau prudenţă la impunerea unor astfel de restricţii, cele două organizaţii și-au exprimat îngrijorarea faţă de scăderea finanţării necesare pentru asigurarea importurilor de materiale medicale şi alimente ţărilor care au cea mai mare nevoie.

Restricţiile de export ”perturbă lanţurile de aprovizionare, afectează producţia şi limitează accesul la produsele de primă necesitate. Alte state contracarează aceste fenomene impunând propriile lor restricţii”, au susţinut FMI şi OMC.

Uniunea Europeană, împreună cu alți 21 de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului, s-au angajat să asigure o activitate comercială transparentă și previzibilă cu privire la produsele agricole și alimentare pe durata actualei crize globale de sănătate.

Co-semnatarii declarației comune se angajează să asigure buna funcționare a agriculturii mondiale și a lanțurilor de aprovizionare agroalimentară și să evite măsuri cu un potențial impact negativ asupra securității alimentare, nutriției și sănătății altor membri ai organizației și a populațiilor acestora.

Declarația solicită ca orice măsuri de urgență legate de agricultură și de produsele agroalimentare să fie aplicate țintit, în mod proporțional, transparent, temporar și în concordanță cu normele OMC. Măsurile ar trebui să nu denatureze comerțul internațional cu aceste produse, nici să creeze bariere comerciale nejustificate.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat în noaptea de joi spre vineri că pregăteşte împreună cu preşedintele american Donald Trump şi cu alte ţări o “iniţiativă nouă majoră” în contextul pandemiei COVID-19.

“Foarte bună discuţie cu Donald Trump. Confruntaţi cu criza COVID-19, împreună cu alte ţări, pregătim pentru zilele următoare o nouă iniţiativă importantă“, a scris pe Twitter şeful statului francez după un schimb de opinii cu omologul său american, fără a oferi detalii suplimentare.

Very good discussion with @realDonaldTrump. In response to the COVID-19 crisis, we are preparing with other countries a new strong initiative in the coming days.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 26, 2020

La rândul ei, Casa Albă a informat că cei doi lideri au convenit asupra importanţei unei cooperări strânse prin intermediul G7, G20 şi P5 (cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU) pentru a ajuta organizaţiile multilaterale, în special Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, să elimine rapid pandemia şi să minimizeze impactul său economic, informează Agerpres, citând AFP.

Săptămâna trecută, liderii țărilor G7 și-au luat angajamentul de a face ”orice este necesar pentru a asigura un răspuns global puternic” la această criză epidemiologică provocată de COVID-19.

De asemenea, joi, liderii G20 și-au asumat printr-o declarație comună să facă ”tot ce este nevoie” în fața ”acestei amenințări”, anunțând că vor injecta peste 5.000 de miliarde de dolari în economia mondială pentru a limita efectele socio-economice ale pandemiei.

Statele Unite au devenit cea mai afectată țară de pandemia cu noul coronavirus, cu cele mai multe cazuri confirmate, peste 85.000, devansând China, țara de unde originează virusul, și Italia. Franța este a patra cea mai afectată țară la nivel european, cu peste 30.000 de cazuri. Pe de altă parte, în ce privește decesele provocate de virusul COVID-19, Franța este a cincea cea mai afectată țară la nivel mondial.

Pandemia de coronavirus, izbucnită inițial în regiunea Wuhan din China în luna decembrie a anului trecut, a devenit provocare globală, afectând 196 de țări și teritorii. La nivel mondial, sunt peste 530.000 de cazuri de infectare, dintre care peste 24.000 de decese și peste 124.000 de cazuri vindecate.

Măsurile luate de majoritatea statelor lumii pentru a preveni această răspândire, între care izolarea și carantina populației, au determinat ca peste 3 miliarde din populația lumii să trăiască în prezent sub o formă de restrângere a libertății de circulație.