Connect with us

NEWS

COVID-19: Mai multe regiuni din România, pe lista roșie în Belgia. Autoritățile belgiene au interzis cetățenilor săi ”călătoriile ne-esențiale” în aceste zone

Published

on

© European Union, 2015

Belgia a interzis sâmbătă cetăţenilor săi “călătoriile ne-esenţiale” în mai multe regiuni din România (Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia), Spania şi Elveţia, informează presa străină și Agerpres.

De asemenea, pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe din Belgia este precizat faptul că cetățenii români din aceste regiuni menționate sunt obligați începând cu 1 August să completeze un formulat online anteriori intrării pe teritoriul Blegiei. Aceștia for fi testați de autoritățile din Belgia, iar carantina devine obligatorie în anumite condiții. Mai multe informații aici.

Conform noilor măsuri, arată MAE, începând cu data de 1 august, autorităţile belgiene au inclus în zona roşie următoarele regiuni din România: Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu); Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea); Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman); Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea).

Din cauza situaţiei epidemiologice, au fost interzise, de asemenea, călătoriile ne-esenţiale în regiunile spaniole Navarra, Aragon, precum şi în oraşele Barcelona şi Lerida din Catalonia, în regiunea elveţiană în care se află Vaud, Valais şi Geneva, precum şi în regiunile Severoiztochen şi Yugozapaden din Bulgaria.

Oraşul britanic Leicester şi departamentul francez Mayenne sunt şi ele supuse aceleiaşi interdicţii.

Carantina şi testarea sunt obligatorii pentru călătorii care se întorc în Belgia din aceste zone.

Toate persoanele care intră în Regatul Belgiei în scop turistic vor fi obligate, începând cu 1 august, să completeze anterior intrării pe teritoriul belgian un formular online de identificare în care trebuie să furnizeze date de contact şi locurile în care au petrecut ultimele 14 zile.

Ca urmare a creşterii numărului de persoane infectate, în special în regiunea Anvers, Belgia a instituit săptămâna aceasta noi restricţii, reducând contactele autorizate, adunările publice şi extinzând situaţiile în care purtarea măştii de protecţie este obligatorie. La Anvers a fost instituită interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii în intervalul orar 23:30 – 6:00.

Belgia a raportat sâmbătă un bilanţ total de 68.751 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 9.841 de decese. Este una din ţările cu cel mai mare număr de morţi provocate de COVID-19 raportat la totalul populaţiei (85 de decese la 100.000 de locuitori).

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

INTERNAȚIONAL

Raport: Un număr record de 212 apărători ai mediului au fost uciși în 2019, inclusiv doi pădurari români

Published

on

© Ministerul Mediului/ Facebook

Cel puțin 212 apărători ai mediului au fost uciși în 2019, înregistrându-se astfel un nou record, arată un raport al raport al organizaţiei neguvernamentale britanice Global Witness, dat publicității miercuri, care menţionează şi omorârea a doi pădurari în România, singurele crime de acest fel din Europa, informează Agerpres.

”Într-o perioadă în care avem în mod special nevoie să protejăm planeta împotriva industriilor distructive şi care emit CO2, crimele asupra apărătorilor mediului şi ai pământurilor nu au fost niciodată atât de numeroase” de la începutul realizării bilanţului, în 2012, conform Global Witness.

Cifrele depășesc precedentul record întregistrat în 2017, când 207 apărători ai mediului au fost uciși. ONG-ul atrage atenția în acest context că, la fel ca în fiecare an, ”cifrele noastre sunt aproape sigur subevaluate”.

Printre victime se numără lideri ai populaţiilor indigene, pădurari sau activişti obişnuiţi.

Jumătate dintre crimele înregistrate în 2019 au fost comise dor în două țări: Columbia, care cu cele 64 de victime se plasează detaşat pe prima poziţie într-o Americă Latină care reprezintă două treimi din acest bilanţ, şi Filipine, cu 43 de morţi.

Mineritul este sectorul unde s-au înregistrat cele mai multe victime în rândul apărătorilor mediului, și anume 50 de decese. Acesta este urmat de industria agricolă, unde 34 de militanți, mare parte din Asia, care s-au opus exploatărilor de ulei de palmier, zahăr sau de fructe tropicale și-au pierdut viața.  

Lupta împotriva exploatărilor forestiere a făcut la rândul său 24 de victime, o creştere de 85% comparativ cu 2018, în contextul în care pădurile sunt esenţiale în combaterea încălzirii climatice.

Global Witness notează de asemenea că 33 de militanţi au fost ucişi în Amazonia (în mare majoritate în Brazilia), luptând contra defrişărilor determinate în special de mari proiecte miniere şi agricole.

nsă apărarea pădurilor poate costa viaţa şi în Europa, continent unde au avut loc totuşi cele mai puţine crime asupra apărătorilor mediului – două, ambele în România, precizează raportul.

Astfel, în România, unde unele dintre cele mai importante păduri virgine din Europa sunt victima unei exploatări sălbatice, pădurarul Liviu Pop a fost ucis în octombrie după ce a surprins tăietori ilegali de lemne. O lună mai devreme, un altul a fost ucis cu o lovitură de topor în cap. Raportul mai subliniază că anul trecut în România au fost înregistrate sute de ameninţări şi atacuri asupra pădurarilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU subliniază că pandemia de COVID-19 oferă șansa de a ”reinventa zonele urbane”: Este momentul să regândim lumea urbană prin construirea unor oraşe mai reziliente şi sustenabile

Published

on

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat marți că pandemia de coronavirus reprezintă ocazia de a reinventa zonele urbane, în contextul în care această criză ”a expus inegalități adânc înrădăcinate”, informează DPA, citat de Agerpres.

”Oraşele duc întreaga povară a crizei, multe dintre ele cu sisteme sanitare sub presiune, cu servicii de apă şi canalizare inadecvate şi alte provocări. Acum este momentul să regândim şi să reinventăm lumea urbană… Acum este şansa noastră de a ne reface mai bine, prin construirea unor oraşe mai reziliente, mai incluzive şi sustenabile”, a afirmat Guterres într-un mesaj video.

Secretarul general al ONU a prezentat un rezumat al politicii în acest sens, în care a precizat că răspunsul la pandemia de coronavirus este necesar pentru lupta împotriva inegalităților și salvgardarea coeziunii sociale, cum ar fi garantarea unor locuițe de urgență pentru persoanele fără adăpost.

Astfel, pentru a fi în armonie cu Obiectivele de dezvoltare durabilă, Antonio Guterres a punctat că zonele urbane ar trebui să urmărească o redresare economică ecologică, rezilientă şi incluzivă, menţionând oraşele care au îmbunătăţit deja mobilitatea, siguranţa şi calitatea aerului prin crearea de noi benzi pentru biciclete şi zone pietonale.

Amintim că la summitul ONU privind dezvoltarea din septembrie 2015 s-a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.

Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

La nivel european, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat la 11 decembrie 2019 inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Ulterior, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere de a consacra în legislație angajamentul politic al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pentru a proteja planeta și cetățenii europeni.

Actul legislativ privind clima include măsuri pentru a monitoriza progresele înregistrate și pentru o adaptare a acțiunilor, pe baza sistemelor existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale privind energia și clima ale statelor membre, rapoartele periodice ale Agenției Europene de Mediu și cele mai recente dovezi științifice privind schimbările climatice și impactul acestora. Progresele vor fi analizate o dată la cinci ani, în conformitate cu evaluarea la nivel global prevăzută în Acordul de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UNICEF avertizează: Anul acesta, alte 6,7 milioane de copii sub vârsta de 5 ani ar putea suferi de malnutriție severă, din cauza COVID-19

Published

on

© UNICEF

UNICEF avertizează că în 2020, în urma impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19, alte 6,7 milioane de copii sub 5 ani ar putea suferi de malnutriție severă.

Potrivit unei analize publicate în revista medicală ”The Lancet”, 80% dintre acești copii ar putea proveni din Africa Subsahariană și din Asia de Sud. Peste jumătate ar fi numai din Asia de Sud.

”Au trecut șapte luni de la raportarea primelor cazuri de COVID-19 și devine tot mai clar faptul că repercusiunile pandemiei sunt mai dăunătoare pentru copii decât boala în sine. Ratele gospodăriilor sărace și ale nesiguranței alimentare au crescut. Serviciile de nutriție și lanțurile de aprovizionare esențiale au fost perturbate. Prețurile la alimente au crescut vertiginos. În consecință, calitatea alimentației copiilor a scăzut, iar ratele de malnutriție vor crește”, a afirmat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Malnutriția severă este o formă de malnutriție care pune viața în pericol, din cauza căreia copiii ajung prea slabi și lipsiți de energie, ceea ce crește riscul de deces, de a avea deficiențe de creștere, dezvoltare și învățare.

Potrivit UNICEF, chiar și înainte de pandemie, anul trecut, 47 de milioane de copii sufereau deja de malnutriție severă.

În lipsa unor măsuri urgente, numărul global de copii care suferă de malnutriție severă ar putea ajunge la aproape 54 de milioane în decursul anului. Malnutriția severă globală ar atinge astfel niveluri nemaiîntâlnite în acest mileniu.

Din analiza The Lancet rezultă că, anul acesta, prevalența malnutriției severe în rândul copiilor sub cinci ani ar putea crește cu 14,3% în țările cu venituri mici și mijlocii, ca urmare a impactului socioeconomic produs de noul coronavirus. O astfel de creștere a malnutriției la copii ar însemna lunar 10.000 de noi decese în rândul copiilor, dintre care 50% ar fi în Africa subsahariană.

Creșterea estimată a malnutriției severe la copii reprezintă doar vârful icebergului, avertizează Agențiile ONU.

COVID-19 va determina, de asemenea, o creștere a altor forme de malnutriție la copii și femei, precum subdezvoltarea, deficitul de micronutrienți, supraponderalitatea și obezitatea, ca urmare a alimentației sărace și a perturbării serviciilor de nutriție.

Rapoartele UNICEF din perioada de început a pandemiei indică o reducere per total de 30% a acoperirii cu servicii nutriționale esențiale și adesea vitale. În unele țări, aceste perturbări au înregistrat o pondere între 75-100%în condițiile impuse de carantină.

Spre exemplu, în Afghanistan și Haiti, teama de infecție și lipsa echipamentului de protecție pentru cadrele medicale se estimează a fi condus la o scădere de 40%, respectiv 73%, a internărilor pentru tratamentul cazurilor grave de malnutriție severă la copii. În Kenya, internările au scăzut cu 40%. Din cauza COVID-19, peste 250 milioane de copii la nivel global sunt lipsiți de beneficiile complexe ale suplimentării cu vitamina A.

Potrivit analizei, în situația în care creșterea previzionată a malnutriției severe în fiecare țară se combină cu o reducere a serviciilor nutriționale în medie anuală previzionată de 25%, ar putea rezulta 128.605 decese suplimentare la copiii sub cinci ani de-a lungul anului. O astfel de cifră reflectă scenarii în care s-a avut în vedere un nivel minim de 15% și unul maxim de 50%de perturbare a suplimentării cu vitamina A, a tratamentului cazurilor grave de malnutriție acută, a promovării unei mai bune alimentații a copiilor mici și a asigurării suplimentelor de micronutrienți femeilor gravide.

Într-un comentariu pe marginea raportului The Lancet, lansat tot marți, șefii UNICEF, FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură), Programului Alimentar Mondial și Organizației Mondiale a Sănătății au avertizat asupra faptului că pandemia de COVID-19 subminează nutriția peste tot în lume, cu precădere în țările cu venituri mici și mijlocii, cele mai grave consecințe fiind resimțite în rândul copiilor mici. Un număr tot mai mare de copii și femei ajung să sufere de malnutriție din cauza calității tot mai slabe a alimentației lor, din cauza întreruperii serviciilor nutriționale, precum și a șocurilor determinate de pandemie.

Agențiile umanitare au nevoie imediată de 2,4 miliarde de dolari pentru ca de-acum și până la finele anului să poată proteja nutriția mamei și copilului în cele mai vulnerabile țări. Șefii celor patru agenții ONU fac apel la guverne, publicul larg, donatori și sectorul privat să protejeze dreptul copiilor la nutriție.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending