Connect with us

CONSILIUL UE

COVID-19: Miniștrii educației ai UE, reuniți în videoconferință, au discutat despre îmbunătățirea programului de predare online

Published

on

Miniștrii educației ai Uniunii Europene s-au reunit astăzi într-o videoconferință, la inițiativa președinției croate a Consiliului Uniunii Europene, pentru a împărtăși și a discuta diferite provocări și experiențe ale statelor membre, în urma situației actuale legate de COVID-19.

Aceștia au convenit că toți doresc să asigure siguranța elevilor, studenților și personalului din candrul instituțiilor și să asigure continuarea învățării fără perturbări majore.

În acest sens, au discutat despre cursurile în regim online. Aceștia au făcut schimb de informații cu privire la sprijinul și îndrumarea oferită instituțiilor de învățământ și formare profesională, personalului și familiilor și au abordat, de asemenea, implicațiile crizei asupra mobilității Uniuni Europene, reflectând asupra posibilităților online.

În comunicat, s-a precizat faptul că deja au fost luat măsuri în unele state membre, prin suspendarea cursurilor, România a luat și această decizie, astfel, elevii și studenții români nu se vor prezenta în instituțiile de învățământ până la data de 31 martie.

La nivel european, există difernțe în luarea măsurilor necesare.

De asemenea, mai multe ministere lucrează la îmbunătățirea programului de predare online: Aceste posibilități  permit o participare mai largă și sprijină utilizarea mai eficientă a acestor resurse.

În ceea ce privește mobilitatea, în general, agențiile naționale pentru programele de mobilitate ale Uniunea Europeană difuzează în mod regulat informații și instrucțiuni furnizate de Comisia Europeană.

Mai mult, ori de câte ori este posibil, participanții sunt încurajați să se concentreze pe mobilitatea virtuală.

Schimbul de informații de astăzi a miniștrilor a arătat din nou importanța cooperării noastre în ceea ce privește învățarea unii de la alții, schimbul de practici utile și soluții potențiale, se arată în comunicat.

„Deși politicile de educație și formare sunt o competență națională, virușii nu se opresc la granițele noastre. Acesta este motivul pentru care cooperarea și sprijinul nostru reciproc în acest moment de cumpănă sunt vitale pentru a face față acestei crize”, a declarat ministrul croat Blaženka Divjak.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Instituțiile UE, acord provizoriu privind digitalizarea si utilizarea tehnologiei moderne în scopul cooperării judiciare transfrontaliere

Published

on

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la preluarea dovezilor și la comunicarea documentelor de natură juridică într-un cadru digitalizat în scopul modernizării cooperării judiciare peste granițe, informează cele două instituții într-o serie de comunicate remise CaleaEuropeana.ro.

Acordul dintre Consiliul UE si Parlament are ca scop conturarea unei cooperări judiciare transfrontaliere între instanțele naționale mult mai eficiente prin digitalizarea aspectelor care țin de cadrul civil și comercial, precizează sursa citată.

Ambițiosul acord la nivel european se naște nu numai din încercarea de găsire a unor forme de simplificare a mecanismelor de cooperare juridică între statele membre, dar si necesitatea adaptării la regulile de distanțare socială impuse în urma pandemiei de COVID-19.

“Instanțele vor putea schimba documente în format electronic: modificările ambelor reglementări instituie un sistem informatic descentralizat care va permite schimbul mai rapid, mai sigur și mai eficient de documente între statele membre. Sistemul informatic descentralizat va fi compus din sisteme IT naționale interoperabile, fără a implica instituții UE”, mai arată cele două instituții.

De asemenea, informațiile vor fi păstrate strict confidențiale, iar datele cu caracter personal și confidențialitatea vor fi protejate la transmiterea documentelor și la preluarea probelor, iar datele personale care sunt considerate irelevante pentru un caz specific vor fi șterse imediat. Totodată, tehnologiile moderne de comunicare, cum ar fi videoconferința, care pot reduce costurile și pot ajuta probele să fie luate mai rapid, vor fi utilizate în mod corespunzător și cu acordul persoanei care urmează să fie interogată.

Prin acest acord de digitalizare a mecanismului judiciar la nivelul statelor UE, se conturează un sistem actualizat din punct de vedere al standardelor tehnologice contemporane.

Modificările din ambele reglementări (civile si comerciale) includ utilizarea obligatorie a unui sistem informatic descentralizat electronic, compus din sisteme informatice naționale interconectate, pentru transmiterea documentelor și solicitărilor între statele membre. Proiectele de reglementări însărcinează Comisia cu crearea, întreținerea și dezvoltarea viitoare a unui software de referință pe care statele membre pot alege să îl aplice ca sistem de bază, în locul unui sistem informatic dezvoltat la nivel național.

Dražen Bošnjaković, ministrul de justiție al Croației, țara care a deținut președinția Consiliului UE până la 3o iunie, a punctat obiectivele acordului dintre Consiliul Uniunii Europene si Parlamentul European.

Este mai important ca oricând să avem un sistem modern și digitalizat de cooperare judiciară. Acordul provizoriu încheiat astăzi cu Parlamentul European va îmbunătăți accesul cetățenilor la justiție, făcând procedurile mai rapide și mai eficiente”, a declarat oficialul croat. 

Parlamentul și Consiliul trebuie acum să aprobe versiunea finală a acordului înainte ca acesta să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cele două reglementări vor intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea lor.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

CONSILIUL UE

România și alte opt state UE au trimis o scrisoare către toți membrii Parlamentului European, cerând reconsiderarea “prevederilor problematice” ale Pachetului Mobilitate I

Published

on

© European Parliament

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Un mesaj în acest sens a fost publicat și de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu pe contul său de Twitter.

Demersul completează acţiunile pe care România le-a realizat pe acest dosar pentru identificarea unor soluţii care să permită îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în sectorul transporturilor şi în egală măsură să limiteze măsurile cu caracter disproporţional, care afectează negativ competitivitatea companiilor din sectorul transportului rutier.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Angela Merkel, prima vizită externă de la izbucnirea pandemiei: Cancelarul german merge în plenul Parlamentului European pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Cancelarul german Angela Merkel va călători săptămâna viitoare la Bruxelles, prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei, pentru a prezenta Parlamentului European prioritățile președinției Germaniei la Consiliul Uniunii, mandat semestrial care a debutat miercuri, 1 iulie.

Informația a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Parlamentului European, informează Politico Europe. Vizita este așteptată să aibă loc miercuri, 8 iulie, la o săptămâna distanță după asumarea președinției Consiliului de către Germania și reprezintă un pas normal în activitatea instituțiilor Uniunii Europene.

Angela Merkel s-a adresat ultima dată Parlamentului European în anul 2018, în cadrul seriei de dezbateri privind viitorul Europei între eurodeputați și liderii statelor membre ale Uniunii Europene. După prezența sa în plenul Parlamentului European, cancelarul german va reveni la Bruxelles și în perioada 17-18 iulie pentru summitul extraordinar al liderilor europeni consacrat negocierii planului de redresare economică post-pandemie.

Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, a preluat astăzi președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză de 750 de miliarde de euro și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în valoare de 1.100 de miliarde, iar primul test major va fi summit-ul extraordinar din 17-18 iulie de la Bruxelles.

Pentru Angela Merkel, care a anunțat că se va retrage din funcție după alegerile din toamna lui 2021, miza este una uriașă. După multiplele crize prin care a trecut la conducerea Germaniei și în centrul deciziilor europene, cancelarul german trebuie să probeze încă o dată că poate ajuta Europa să depășească o criză aproape existențială. De altfel, instrumentul de recuperare economică care se ridică la 750 de miliarde de euro și care a fost propus de Comisia Europeană se bazează pe arhitectura planului franco-german anunțat de Angela Merkel și Emmanuel Macron, fiind pentru prima dată când Parisul și Berlinul cad de acord asupra necesității unei datorii comune la nivel european. De asemenea, contextul în care Germania asigură această președinție este important pentru viitorul Europei și dintr-o altă perspectivă: Angela Merkel va face echipă cu Ursula von der Leyen, primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani și singurul om politic german care a făcut parte din toate cancelariile lui Merkel.

“Aceasta este o datorie pe care o aștept enorm. (…) Europa are nevoie de noi, așa cum și noi avem nevoie de ea, nu numai ca o moștenire istorică, ci ca un proiect care ne duce spre viitor, a spus Angela Merkel, în urmă cu aproape două săptămâni, în Bundestag-ul german, când a prezentat prioritățile președinției germane, amintind însă că pandemia de coronavirus “a dezvăluit cât de fragil este încă proiectul european”. Ulterior, într-un amplu interviu acordat presei europene în ajunul președinției germane, Merkel a enunțat prioritatea absolută a ultimei sale președinții la Consiliul UE: “Pentru ca Europa să supraviețuiască, economia ei trebuie să supraviețuiască“.

Angela Merkel, care a contribuit semnificativ la depășirea a trei crize majore europene – financiară, a monedei euro și a migrației -, a evidenţiat acum nevoia de solidaritate, de coeziune și de unitate pentru a depăşi criza provocată de pandemie.

“Suntem conștienți de faptul că există așteptări mari de la președinția Germaniei. Vrem să ne ridicăm la nivelul acestora, încercând ca toți să ieșim din criză nevătămați și ca Europa să fie pregătită pentru viitor. Doar împreună putem reuși să ne trăim valorile europene și să le apărăm împotriva celorlalți: democrație, drepturile omului și statul de drept”, a mai declarat ea, sâmbătă, în podcast-ul său săptămânal.

Misiunea președinției germane: “Să facem Europa puternică din nou”

”În timpul preşedinţiei germane a Consiliului UE vom face tot ce ne stă în putere pentru a gestiona împreună această sarcină într-un mod prin care să privim înainte şi să facem Europa puternică din nou”, scrie guvernul german într-o sinteză a programului său pentru această preşedinţie semestrială.

Germania deschide, de altfel, la 1 iulie noul trio de președinții format alături de Portugalia și de Slovenia și care înlocuiește trio-ul ce a debutat cu președinția României la Consiliul UE, a continuat cu cea a Finlandei și s-a încheiat cu președinția Croației, marți, 30 iunie.

Președinția germană a Consiliului UE debutează la 1 iulie 2020 sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului. De altfel, Germania și-a auto-intitulat această președinție drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”.

Programul și prioritățile președinției germane a Consiliului UE, care au fost prezentate atât în Bundestag, cât și statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Afaceri Generaleîși propun, în principal, depășirea pe termen lung a consecințelor crizei COVID-19 și redresarea economică și socială a Europei.  De asemenea, programul de lucru al președinției germane pledează pentru mai multe principii ce vizează “o Europă mai puternică și mai inovatoare, o Europă echitabilă, o Europă durabilă, o Europa a securității și a valorilor comune, o Europă puternică în lume”.

Cele trei priorități vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

Președinția germană a Consiliului UE se va concentra direct asupra depășirii pandemiei de COVID-19: combaterea răspândirii virusului, sprijinirea redresării economiei europene și consolidarea coeziunii sociale în Europa. În vederea realizării acestui obiectiv, Germania își confirmă angajamentul față de acțiunile comune aprobate, solidaritatea europeană și valorile comune.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending