Connect with us

INTERNAȚIONAL

COVID-19: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov anunță că Rusia reduce amploarea exercițiilor sale militare la frontierele cu țările NATO

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Armata rusă reduce anvergura exerciţiilor sale pe perioada pandemiei de COVID-19 şi nu planifică organizarea unor manevre în apropierea liniei de frontieră cu ţări membre ale NATO, a anunţat marţi ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de agenţia de presă RIA Novosti în pagina sa electronică.

“În perioada pe care o traversăm cu toţii, adică în perioada epidemiei de coronavirus, militarii noştri au anunţat că reduc amploarea exerciţiilor şi că nu planifică organizarea lor în apropierea liniei de contact cu Alianţa Nord-Atlantică”, a declarat Lavrov în cursul unei videoconferinţe de presă, citat de Agerpres.

Problema avioanelor de vânătoare ruseşti care zboară cu transponderele oprite peste Marea Baltică în spaţiul aerian internaţional, în imediata apropiere a ţărilor baltice – Lituania, Letonia, Estonia, toate membre ale NATO şi unde Alianţa Nord-Atlantică efectuează misiuni de protejare a spaţiului lor aerian – au făcut obiectul mai multor controverse între NATO şi Moscova.

Anunțul de la Moscova vine la două luni distanță de când Statele Unite și-au redus principalul exerciţiu militar în acest an, “Defender-Europe 20”, la care urmau să participe 37.000 de militari începând din aprilie până în mai, în şapte ţări europene din cauza epidemiei de coronavirus.

Armata americană planificase pentru acest exerciţiu cea mai mare desfăşurare militară în Europa din ultimii 25 de ani, cu 20.000 de soldaţi trimişi din Statele Unite pentru a se alătura celor 9.000 de militari aflaţi deja pe continent.

La manevrele militare urmau să participe în total 37.000 de militari aliaţi, în mai şi iunie, în 10 ţări europene. Între cei 37.000 de militari preconizați să participe se aflau și 350 de militari români.

Relaţiile dintre Rusia, pe de o parte, şi NATO și SUA, pe de altă parte, s-au deteriorat după ce Moscova a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, pe fondul unei politici faţă de Occident amintind de perioada Războiului Rece.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Ministerul Finanțelor de la Berlin: Germania a plătit peste 1 mld. de dolari în ultimul deceniu pentru staționarea trupelor SUA pe teritoriul său

Published

on

@ German Embassy Washington/ Facebook

Guvernul german a plătit peste 1 miliard de dolari în ultimul deceniu pentru a acoperi costurile legate de staționarea trupelor americane în Germania, potrivit Ministerului Finanțelor de la Berlin, transmite dpa, preluat de Agerpres.

Ministerul a furnizat cifrele ca răspuns la o întrebare adresată de parlamentarul Partidului de Stânga (Die Linke, germană n.r.) din opoziție, Brigitte Freihold. Răspunsul a fost obținut luni de The Associated Press și a fost raportat pentru prima dată de agenția germană de știri dpa.

Potrivit sursei citate, guvernul german a plătit 982,4 milioane de euro (1,1 miliarde de dolari) între 2010 și 2019 pentru cheltuieli legate de staționarea trupelor SUA pe teritoriul său. Din această sumă, 648,5 milioane de euro au intrat în lucrări de construcție, iar restul de 333,9 milioane au reprezentat „costuri de apărare rezultate”, adică plăţi către foşti militari americani, compensaţii pentru daunele produse de trupele SUA şi rambursarea investiţiilor Washingtonului în foste obiective militare.

Cu toate acestea, potrivit Departamentului Apărării de la Washington, doar alocarea financiară pentru 2020 a SUA a depășit 8,125 miliarde de dolari, deci de opt ori mai mult decât a cheltuit Germania în ultimii zece ani sau de 55 de ori mai mult decât efortul financiar al acesteia în 2019, care a fost de 132,4 milioane de euro.

Prezența militară a SUA în Germania se datorează poziţiei strategice a acesteia în centrul Europei, fiind un hub pentru operațiunile americane din Orientul Mijlociu și Africa.

Totuși, luna trecută, președintele american Donald Trump a declarat că va ordona o reducere majoră de trupe în Germania, de la aproximativ 34.500 de militari, care locuiesc împreună cu familiile în cele 21 de baze americane de pe teritoriul german, la 25.000 de soldați.

Germania nu a fost înștiințată cu privire la această decizie, care a survenit după ce Trump și-a calificat aliatul NATO drept „delincvent” pentru că nu a plătit suficient pentru propria apărare, prin faptul că nu a îndeplinit un obiectiv stabilit în 2014 ca membrii să oprească reducerile bugetare și să se îndrepte spre cheltuieli de cel puțin 2% din produsul național brut pentru apărare până în 2024. De altfel, Trump a subliniat că economia germană beneficiază de cheltuieli ale trupelor americane cu sediul acolo, însă pentru contribuabilii americani, Germania este cea mai costisitoare bază militară a SUA din străinătate. 

Trupe americane vor fi „probabil” transferate din Germania în Polonia, aceasta fiind, în opinia șefului de la Casa Albă, „una dintre puținele țări care își îndeplinesc obligațiile în NATO, în particular obligațiile financiare”, a declarat Donald Trump în timpul vizitei omologului său polonez Andrzej Duda la Casa Albă, la finele lunii iunie. „Ei vor plăti pentru ca noi să trimitem trupe suplimentare”, a mai spus liderul american.

Conform cifrelor NATO, Germania cheltuiește aproximativ 1,38% din PIB pentru bugetul său de apărare. Berlinul își propune să atingă 1,5% din PIB până în 2024 și insistă asupra faptului că acest nivel al cheltuielilor îi permite să îndeplinească obiectivele de planificare a apărării NATO. SUA – cu aproximativ 3,4% din PIB – cheltuiește mai mult pentru apărare decât toți cei 29 de aliați la un loc.

 

Continue Reading

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Guvernul britanic deblochează 1,74 de miliarde de euro pentru domeniul culturii, a cărui supraviețuire este amenințată de pandemia de COVID-19

Published

on

©Oliver Dowden/ Twitter

Guvernul britanic a anunțat duminică deblocarea unui ajutor de 1,57 de miliarde de lire sterline (1,74 de miliarde de euro) pentru domeniul culturii, a cărui supraviețuire este amenințată în contextul pandemiei de coronavirus, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul de la Londra a anunțat duminică printr-un comunicat că ”domeniile artelor, culturii și patrimoniului britanic, de renume mondial, vor primi 1,57 de miliarde de lire în cadrul unui plan de salvare pentru a le ajuta să treacă peste impactul coronavirusului”.

Documentul punctează că ”este cea mai mare investiție punctuală realizată vreodată în cultura britanică”.

Teatrele, muzeele, galeriile, palatele istorice vor fi eligibile, ca şi organismele care ţin de muzica ”live”, patrimoniu sau de cinema-ul independent.

O mare parte din această sumă, și anume 1,15 miliarde de lire sterline, va fi direcționată către instituțiile culturale din Anglia, sub formă de subvenții, a căror valoare se ridică la 880 de milioane de lire sterline, și de împrumuturi, în valoare de 270 de milioane de lire.

Irlanda de Nord, Scoția și Țara Galilor vor beneficia de 33,97, respectiv 59 de milionae de lire sterline.

”Am spus că nu voi lăsa să se prăbuşească domeniul cultural şi această investiţie masivă arată angajamentul nostru”, a subliniat ministrul culturii, Oliver Dowden, care a adăugat că înţelege ”marile provocări” cărora trebuie să le facă faţă în prezent cei 700.000 de angajaţi din acest domeniu.

Sectorul cultural a fost profund afectat, fiind privat de orice venit după ce au fost introduse măsurile restrictive la 23 martie menite să limiteze răspândirea pandemiei de coronavirus.

Sâmbătă, muzeele şi cinematografele au primit autorizaţia să redeschidă. Din cauza măsurilor de distanţare fizică, viitorul concertelor şi festivalurilor este mult mai nesigur.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending