Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, în calitate de coordonator din partea grupului Renew Europe în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) din Parlamentul European, a dorit să afle planurile directorului executiv desemnat al Agenției Europene a Muncii (ELA), actualul reprezentant al României la Bruxelles, Cosmin Boiangiu, cu privire la modul în care instituția va oferi asistență lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri. 

Cosmin Boiangiu, în prezent, reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, a primit susținerea unei largi majorități a statelor membre pentru alegerea în funcția de director executiv al Autorității Europene pentru Muncă, potrivit unui anunț făcut joia trecută de ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Acesta este audiat astăzi, 28 octombrie, de către Parlamentul European, în cadrul Comisiei EMPL. 

Amintim că Legislativul European a solicitat Comisiei Europene și statelor membre la mijlocul lunii iunie, printr-o rezoluție coordonată de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, luarea de măsuri urgente pentru a proteja sănătatea, siguranța și condițiile de lucru echitabile pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în contextul COVID-19. 

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, rezoluția menționa importanța rolului ELA în asigurarea coordonării în domeniul protecției sociale și al muncii.

„Este un moment foarte important pentru mine și în contextul dezvoltării agendei sociale în Europa. Îi urez bun-venit lui Cosmin Boiangiu în cadrul Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) și cred că aceasta va fi doar una dintre multele întâlniri pe care le vom avea în noua sa calitate. Sunt foarte bucuros să văd ca ELA este pe mâini bune, pentru că în ultima vreme a fost asociată cu multe așteptări instituționale, dar și cu nevoi”, a precizat eurodeputatul Renew Europe. Astfel, Dragoș Pîslaru l-a întrebat pe noul director al ELA ce așteptări are pentru următoare perioadă și cum poate consolida cooperarea dintre Agenție și Comisia EMPL pentru a satisface aceste așteptări. 

De asemenea,  eurodeputatul l-a mai întrebat pe noul director al ELA despre modul în care instituția le va oferi asistența necesară categoriei de lucrători transfrontalieri și sezonieri. 

„Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este unul dintre lucrurile fundamentale pe care trebuie să le realizăm în piața unică, deoarece sunt prea multe zone gri, viduri legislative care creează dificultăți atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Mai mult, pandemia de coronavirus a scos la iveală existența unei probleme structurale în acest sens și amintesc că în iunie 2020, am adoptat în Parlamentul European o rezoluție privind protecția lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, în care am precizat importanța rolului ELA în asigurarea coordonării din domeniu”, a mai spus Dragoș Pîslaru. 

Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și-a început activitatea în octombrie 2019 , la doi ani după ce președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunța ideea înființării unei astfel de autorității în discursul din 2017 privind starea Uniunii adresat Parlamentului European.

Autoritatea Europeană a Muncii are următoarele obiective: facilitarea accesului cetățenilor și al întreprinderilor la informații referitoare la drepturile și obligațiile lor; înlesnirea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea respectării legislației Uniunii care intră în domeniul său de aplicare, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune și concertate și prin combaterea muncii nedeclarate; medierea și facilitarea demersurilor pentru soluționarea cazurilor de litigii transfrontaliere.

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a afirmat marți, într-o intervenție video, că va lupta pentru condiții cât mai bune în educație, care să ofere garanția faptului că viitorul României beneficiază de tot ce are nevoie pentru a se dezvolta la potențialul său maxim.

Într-o serie de clipuri video menite să prezintă activitatea sa din Parlamentul European, Crețu s-a referit în materialul citat la educație și la necesitatea implementării unei garanții pentru copii

“Nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Ca europarlamentar, dar și în calitate de fost comisar european, am avut șansa de a întâlni cetățeni europeni de pe întreg continentul nostru. Decalajele de dezvoltare din Uniunea Europeană sunt încă evidente, de la țară, la țară, de la localitate, la localitate. În timp ce în unele regiuni, chiar și de la noi din țară, se discută despre specializarea inteligentă, în altele există persoane care încă nu au parte de un trai decent și, de cele mai multe ori, aceste persoane locuiesc în mediul rural. Din păcate, satul românesc a fost mult prea mult timp neglijat. Unul din cinci români se confruntă cu sărăcia, iar majoritatea dintre aceștia locuiesc la sat. Mai mult, copiii din mediul rural se numără printre categoriile cel mai grav afectate de fenomenul sărăciei persistente. Actuala pandemie a complicat și mai mult această realitate tristă. Educația copiilor de la sate și educația online a devenit un lux. Este inacceptabil și în totală discordanță cu viziunea mea ca social-democrat european. Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, atât în România, cât și în celelalte țări ale Uniunii Europene, unde mai mulți români și-au întemeiat deja o familie”, a declarat ea.

“E absolut obligatoriu ca toți copiii aflați în pragul sărăciei să aibă acces la servicii medicale gratuite, la educație gratuită, iar această schemă de garanție trebuie completată cu o nouă garanție pentru tineret care să ofere certitudinea tuturor persoanelor care încă nu au împlinit 30 de ani că pot beneficia de un loc de muncă, stagiu, ucenicie sau formare în termen de patru luni de la părăsirea studiilor. Orice copil sau tănâr care nu beneficiază de orice oportunitate de dezvoltare profesională sau personală este o pierdere pentru Europa, este o șansă irosită. Voi lupta pentru aceste condiții minimale care să ofere garanția faptului că viitorul este pe mâini bune”, a mai subliniat Corina Crețu.

Afirmațiile sale vin după ce săptămâna trecută a votat în Parlamentul European asupra unei rezoluții adoptate de eurodeputați pentru a pune capăt decalajului digital în educația din întreaga Europă. Potrivit argumentelor sale, spațiul Educațional European este soluția viitorului, iar Crețu este de părere că România trebuie să înțeleagă acest mesaj și să aloce 6% din PIB pentru educație.

Mai mult de un sfert din toți copiii din UE sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. În 2015, Parlamentul European a solicitat o garanție pentru copii care să contribuie la asigurarea faptului că fiecare copil din Europa cu risc de sărăcie sau excluziune socială are acces la: îngrijire medicală gratuită, educație gratuită, locuințe decente și nutriție adecvată.

În 2017, Parlamentul a solicitat Comisiei Europene să pună în aplicare o acțiune pregătitoare privind stabilirea unui posibil sistem de garanție pentru copii. În acest context, Comisia a comandat un studiu privind fezabilitatea unei garanții pentru copii pentru copiii vulnerabili.

Rareș Bogdan, liderul delegației europarlamentarilor români din grului PPE, a salutat decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov din acest an opoziției democratice din Belarus.

În cadrul unei declarații în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, europarlamentarul român a calificat aceast gest drept ”un semnal foarte puternic, care insuflă curaj tuturor celor care luptă împotriva totalitarismului, autocrației, dictaturii, a derapajelor criminale care vor să anuleze libertatea de conștiință”.

”Represiunea brutală împotriva cetățenilor din Belarus nu le-a anulat acestora dorința fierbinte ca țara lor să devină o democrație. Astfel, ei au devenit un model pentru toți oamenii care vor să creadă că adevărul și iubirea sunt puternice și nu pot fi înfrânte. Iar iubirea superioară, cea care îți dă putere să lupți pentru țara ta, este forma superioară de simțire”, a completat Rareș Bogdan, membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și al Comisiei pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European.

Europarlamentarul român a ținut să-i transmită un mesaj lui Aleksandr Lukașenko, ”care a spus că dacă opoziția din Belarus vine la putere, va fi o baie de sânge, iar ce s-a întâmplat în Ucraina va fi o plimbare în parc”.

”Fac o mică paranteză – acest nebun s-a lăudat că a ridicat țara din ruine, așa cum pesediștii noștri de tristă amintire mințeau că au scos România din noroaie. Mesajul meu este un citat din Abraham Lincoln: cel care refuză libertatea altora, acela n-o merită nici pentru sine. Să ia aminte, dacă mai are un neuron sănătos”, a menționat Rareș Bogdan.

Parlamentul European a decis săptămâna trecută să acorde Premiul Saharov din acest an opoziției democratice din Belarus, ca formă de recunoștere a eforturilor pentru apărarea democrației și libertății de gândire în fața unui regim brutal.

Opoziția democratică din Belarus este reprezentată de Consiliul de coordonare, o inițiativă a ”femeilor curajoase” – printre care se numără candidata Svetlana Tihanovskaia, laureata premiului Nobel Svetlana Aleksievich sau activista politică Maryia Kalesnikava – dar și a unor personalități politice și reprezentanți ai societății civile.

Decizia a fost salutată și de România, prin vocea ministrului de externe, Bogdan Aurescu.

”Este o recunoaștere pe deplin meritată a meritelor tuturor bielorușilor care continuă să lupte, cu un curaj imens, pentru un Belarus democratic”, a transmis oficialul român într-un mesaj pe Twitter.

Belarus se află în plină criză politică de la alegerile prezidențiale din 9 august, care au condus la o revoltă împotriva președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko și a represiunii brutale ulterioare a demonstranților de către regimul acestuia.

Ceremonia de decernare a Premiului Saharov va avea loc la 16 decembrie.

Miercuri, Parlamentul a adoptat, de asemenea, noi recomandări prin care se solicită o revizuire cuprinzătoare a relațiilor UE cu Belarus.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat anual de Parlamentul European. Premiul a fost înființat în 1988 pentru a aduce un omagiu persoanelor și organizațiilor care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Acesta este denumit în onoarea fizicianului și disidentului politic Andrei Saharov, iar valoarea premiului este de 50.000 EUR.

Anul trecut, premiul a fost acordat lui Ilham Tohti, un economist uigur care luptă pentru drepturile minorității uigure din China.