Connect with us

U.E.

COVID-19: Partidul Socialiștilor Europeni se alătură apelului Confederației Europene a Sindicatelor pentru prevenirea șocului economic

Published

on

© Party of European Socialists

Instituțiile și guvernele europene trebuie să acționeze rapid pentru a preveni șocul economic, acesta a fost mesajul central al unei scrisori publicate astăzi de Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES). Partidul Socialiștilor Europeni (PES) se alătură economiștilor și academicienilor de renume mondial, sindicaliștilor, foștilor primi miniștri și unui fost comisar european în sprijinul apelului la acțiune, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Președintele PES, Serghei Stanishev, și-a adăugat semnătura la scrisoare, sprijinind măsuri pentru salvarea mijloacelor de trai ale oamenilor și stimularea activității economice în Europa. Scrisoarea precizează următoarele:

„Apelăm la instituțiile europene și la guverne cu un sentiment de urgență, populația noastră se sufocă din cauza virusului Corona COVID-19, fizic și economic … Ne temem că instrumentele și fondurile puse acum pe masă de către guverne și instituțiile Uniunii Europene nu vor fi suficiente. Utilizarea deplină a flexibilității Pactului de stabilitate și creștere va fi ca niște picături în ocean, dacă nu sunt însoțite de măsuri suplimentare. ”

Scrisoarea solicită acțiuni îndrăznețe acum, inclusiv:

  • suspendarea imediată a burselor pentru a limita daunele în urma căderilor recente fără precedent;
  • o scădere a ratei marginale a facilității de creditare a Băncii Centrale Europene la zero la sută sau mai puțin pentru a stimula activitatea economică;
  • instituțiile financiare trebuie împiedicate să acorde împrumuturi cu dobândă pozitivă atât pentru statele membre europene, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Mecanismul European de Stabilitate trebuie să joace un rol în această privință;
  • ar trebui luată în considerare în mod serios opțiunea „banilor din elicopter” de la Banca Centrală Europeană;
  • măsuri speciale de reglementare a mișcărilor de preț pentru produsele vitale și locuințe.

„Acum este momentul ca Europa să acționeze împreună și să evite descinderea în naționalism diviziv – virusul nu se oprește la granițe. Trebuie să acționăm în solidaritate, pentru libertatea oamenilor și pentru binele nostru comun. Împreună suntem mai puternici”, transmite președintele PES.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RUSIA

Șeful Marinei germane demisionează după afirmațiile ”necugetate” potrivit cărora Vladimir Putin ”merită respect” iar Crimeea nu va mai aparține niciodată Ucrainei

Published

on

© Bundeswehr/Marcel Kröncke

Șeful Marinei germane, Kay-Achim Schönbach, a demisionat pe fondul scandalului creat de comentariile sale de vineri, conform cărora preşedintele rus Vladimir Putin merită respect iar Peninsula Crimeea nu va mai aparţine niciodată Ucrainei, transmite DPA, citat de Agerpres.

”Ceea ce îşi doreşte cu adevărat este respect”, a spus Schönbach despre Putin.”Şi, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aş fi întrebat, (aş spune că) este uşor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat şi pe care, probabil, îl merită”, a completat acesta.

Acesta a mai spus că Peninsula Crimeea ”nu va mai reveni niciodată” Ucrainei și a pledat în favoarea cooperării cu Rusia pentru a limita ascensiunea Rusiei.

Comentariile vice-amiralului, care a opinat că temerile privind o incursiune rusă în Ucraina sunt ”un nonsens”, au declanșat o dispută diplomatică cu Kievul, atmosfera fiind deja tensionate din cauza refuzului Berlinului de a trimite arme în această țară, potrivit Politico Europe.

Guvernul german a fost astfel nevoit să se distanțeze de comentariile făcute de șeful Marinei germane. ”Conținutul și alegerea cuvintelor din declarații nu corespund în niciun fel poziției Ministerului Federal al Apărării”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al guvernului.

Schönbach a revenit asupra lor, explicând că și-a exprimat o opinie privată, chiar dacă purta uniformă.

În cele din urmă, oficialul Marinei germane a fost nevoit să își anunțe demisia, precizând într-o declarație publicată de Ministerul Apărării că ”afirmațiile sale necugetate” afectează din ce în ce mai tare imaginea funcției pe care o deține, motiv pentru care a considerat că acesta este pasul necesar pentru a ”evita daune suplimentare”.

Ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrij Melnyk, a declarat că demisia șefului Marinei nu este suficientă pentru a repara răul făcut, declarând pentru Die Welt că incidentul ”a lăsat întregul public ucrainean în stare de șoc profund” și ”pune semnificativ sub semnul întrebării credibilitatea și fiabilitatea internațională a Germaniei – nu doar din punctul de vedere al Ucrainei”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a reacționat sâmbătă la acest incident prin convocarea ambasadorului german la Kiev.

De asemenea, el a criticat aspru abordarea extinsă a Germaniei în ceea ce privește criza, în special refuzul acesteia de a trimite sau de a permite transferul de arme de apărare către Kiev.

”Ucraina este recunoscătoare Germaniei pentru sprijinul său din 2014, precum și pentru eforturile sale diplomatice în vederea soluționării conflictului armat ruso-ucrainean. Dar declarațiile actuale ale Germaniei sunt dezamăgitoare și contravin acestui sprijin și efort”, a scris el pe Twitter.

“Partenerii germani trebuie să renunțe la astfel de declarații și acțiuni care subminează unitatea și îl încurajează pe Vladimir Putin la un nou atac asupra Ucrainei”, a mai spus acesta.

Refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei pe fondul crizei de securitate de la granița cu Rusia are ca scop evitarea escaladării tensiunilor, a declarat ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, într-un interviu publicat sâmbătă.

”Pot să înțeleg că vrem să sprijinim Ucraina și exact asta facem deja”, a declarat Lambrecht pentru Welt am Sonntag, precizând că Germania va furniza un spital de campanie și va oferi pregătire medicală în februarie, amintind că Armata germană ”tratează deja soldați ucraineni grav răniți în spitalele” sale.

Dar trimiterea de arme ”nu va ajuta la dezamorsarea crizei în acest moment”, a completat Lambrecht, a cărei idee este împărtășită și de ministrul german de externe, Annalena Baerbock.

De asemenea, Berlinul a blocat alte țări, inclusiv Estonia, să trimită Kievului artilerie de proveniență germană, refuzând să emită autorizațiile necesare, ceea ce i-a înfuriat pe oficialii ucraineni.

”Gravitatea situației impune guvernului de coaliție să își reconsidere poziția și să schimbe cursul în problema livrărilor de arme către Ucraina”, a declarat sâmbătă ambasadorul ucrainean în Germania, Andrij Melnyk, pentru Handelsblatt, care a completat că țara sa ”nu va avea odihnă în a convinge guvernul german să livreze Ucrainei arme defensive”.

Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, David Helmbold, a confirmat că ”a existat o solicitare din partea guvernului estonian cu privire la livrarea sau transferul obuzierelor”. Acesta a adăugat că ministerul este “în curs de coordonare a departamentelor noastre pe această temă”.

Între timp, Estonia și celelalte țări baltice, Letonia și Lituania, au anunțat că vor trimite Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene fabricate în SUA.

”În lumina creşterii presiunii militare a Rusiei în Ucraina şi în regiune, ţările baltice au decis să răspundă nevoilor Ucrainei şi să furnizeze un ajutor suplimentar pentru apărare”, se menţionează în comunicatul comun.

În egală măsură, Ambasada Statelor Unite la Kiev a anunțat printr-un mesaj publicat pe Twitter că primul din cele câteva transporturi din pachetul de asistenţă de securitate în valoare de 200 milioane de dolari acordat de Washington armatei ucrainene, autorizat în decembrie de preşedintele Joe Biden, a sosit la Kiev.

”Donaţia, constând în 90 de tone de asistenţă letală de securitate şi care include muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, demonstrează angajamentul puternic al Statelor Unite faţă de dreptul suveran al Ucrainei la autoapărare”, se arată într-o postare pe Facebook a ambasadei americane.

Acest ajutor se adaugă celui furnizat de Regatul Unit, format din arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

Published

on

© Ministerul Energiei - România/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a informat Comisia Europeană cu privire la planurile autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali.

”Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali. Am subliniat demersurile realizate de autoritățile naționale competente în monitorizarea implementării cadrului legislativ existent pentru a proteja consumatorii, inclusiv din perspectiva emiterii corecte a facturilor la energie”, a precizat Virgil Popescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a participat la reuniunea informală a Consiliului Energie,  găzduită de orașul Amiens, sub patronajul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce le-a oferit acestora oportunitatea de a face un nou schimb de opinii cu Comisia Europeană pe tema legată de criza prețurilor ridicate la energie în UE, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

” Astăzi am participat la reuniunea informală a Consiliului Energie, de la Amiens, Franța. Am avut o nouă rundă de dezbateri ministeriale pe tema crizei prețurilor ridicate la energie în UE. Criza prețurilor la energie este o preocupare majoră în toate Statele Membre UE, măsurile la nivel național fiind cele mai eficiente, la acest moment, pentru diminuarea efectelor negative. Cu această ocazie, am reamintit de măsurile adoptate de România la finele anului trecut pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a diferitelor categorii de consumatori, precum cei casnici, IMM-uri, spitale, etc”, a completat oficialul român.

Dezbaterile ministeriale au vizat și tema eficienței energetice în contextul negocierilor actuale la nivel european pe pachetul legislativ Fit for 55.

Ministrul energiei a evidențiat demersurile României în efortul colectiv european pentru atingerea obiectivelor UE în domeniu și importanța menținerii unui cadru flexibil pentru Statele Membre în alegerea celor mai rentabile măsuri din punct de vedere economic, cu considerarea circumstanțelor naționale.

În cadrul dejunului de lucru, miniștrii energiei au avut un schimb de opinii pe tema dezvoltării pieței hidrogenului în UE, ocazie cu care ministrul Popescu a evidențiat interesul României pentru accelerarea dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructuri corespunzătoare.

În contextul dezbaterilor actuale la nivel european pe tema definirii regulilor de finanțare sustenabilă (taxonomia) pentru activitățile economice din sectorul gazelor naturale și a energiei nucleare, a propus, alături de alte state membre, ca arderea în comun (blending) a hidrogenului în capacitățile de producție a energiei pe bază de gaze naturale și în cogenerare să reflecte condițiile pieței locale și disponibilitatea tehnologiilor pentru producerea hidrogenului. 

n marja reuniunii ministeriale, a avut loc și sesiunea comună a Consiliului Energie-Mediu (21 ianuarie), miniștrii de resort având un schimb de opinii pe tema rolului pădurilor și lemnului în politicile de mediu, schimbări climatice și energie.

În cadrul dejunului de lucru, discuțiile au vizat tranziția justă către o economie cu emisii scăzute de carbon.

În contextul negocierilor actuale pe marginea pachetului legislativ Fit for 55 (EU-ETS, Fondul Social pentru Climă), ministrul Virgil Popescu a evidențiat necesitatea asigurării unui sprijin direct pentru gospodăriile vulnerabile și a setului de măsuri care să reducă costurile pentru aceste gospodării.

Oficialul român ”a subliniat că provocarea din centrul tranziției verzi a UE este modul în care vom reuși să implementăm aceste beneficii la nivelul întregii societăți de o manieră cât mai corect posibil.”

În egală măsură, ministrul Virgil Popescu  ”a apreciat că toate sectoarele au potențialul de a transforma provocările în oportunități, însă trebuie găsite instrumentele și măsurile adecvate pentru a ne asigura că această transformare nu implică costuri foarte mari și că cetățenii noștri își pot permite.”

Continue Reading

U.E.

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

Published

on

© European Union, 2021

Germania a prezentat din nou obiecții față de proiectul Uniunii Europene de a considera sustenabile unele centrale nucleare și o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Miniştrii economiei şi mediului germani au trimis în acest sens o scrisoare Comisiei Europene.

”Ca guvern federal, am respins clar încă o dată includerea energiei nucleare. Este riscant şi costisitor. Noile prototipuri de reactoare, cum ar fi mini-reactoarele, implică, de asemenea, probleme similare și nu pot fi clasificate ca fiind durabile”, au subliniat într-o declaraţie comună vicecancelarul şi ministrul economiei Robert Habeck şi ministrul mediului Steffi Lemke, ambii fiind membri ai Verzilor.

În scrisoarea adresată Bruxellesului şi publicată de Ministerul Economiei pe website-ul său, guvernul german atrage atenţia asupra lipsei cerinţelor de siguranţă cu privire la centralele nucleare.

Nu este pentru prima dată când Berlinul își exprimă opoziția față de includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor ”verzi”. 

La mijlocul lunii noiembrie, miniştrii din cinci state europene, și anume Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, au transmis că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate “durabile” elaborată în prezent de UE.

De cealaltă parte, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea  acestui tip de energie pe lista celor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

Este lesne de înțeles demersul, dacă ne uităm la cele mai recente date furnizate de Eurostat. 

Franța a fost anul trecut cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană, fiind responsabilă pentru 52% din producția totală de energie nucleară din UE. De asemenea, 67% din producția totală a electricității produse în acest stat provine din surse nucleare, cu mult peste cele 11% ce se regăsesc în Germania. În ceea ce privește România, energia nucleară a reprezentat anul trecut 21% din producția totală de electricitate.

Așa se face că în cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europeneidee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.

Cele două reactoare 3 și 4 fac obiectul unei Declarații de intenție în domeniul nuclear civil, semnate tot în luna octombrie 2020, de data aceasta de România și Franța

În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE25 mins ago

Londra acuză Moscova că urmărește să instaleze un lider pro-rus la Kiev și prezintă o listă cu politicieni din Ucraina suspectați că mențin legătura cu serviciile ruse de informații

RUSIA2 hours ago

Șeful Marinei germane demisionează după afirmațiile ”necugetate” potrivit cărora Vladimir Putin ”merită respect” iar Crimeea nu va mai aparține niciodată Ucrainei

NATO3 hours ago

NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria cu avioane Eurofighter și F-35

CONSILIUL UE18 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.19 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA20 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA21 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO23 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA1 day ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda3 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE4 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.4 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE4 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.4 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending