Europarlamentarul Victor Negrescu a trimis astăzi o solicitare Comisiei Europene, semnată de eurodeputați din mai multe grupuri politice, prin care atrage atenția instituțiilor europene asupra problemelor complexe, psihologice, educaționale, economice sau de sănătate, cu care se confruntă copiii rămași în urmă după plecarea părinților în afara țării.

”Un studiu recent, realizat de organizațiile neguvernamentale, arată că aproape 1 milion de copii din România au avut cel puțin un părinte plecat pentru mai mult timp în afara țării și că acest lucru a generat consecințe asupra dezvoltării și situației acestor copii. România nu este singura țară care se confruntă cu astfel de provocări”, a precizat Negrescu într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta consideră că ”problemele evidențiate pot să își găsească rezolvarea printr-o colaborare mai bună la nivel european”, astfel că a inițiat acest demers ”prin care solicităm Comisiei Europene să creeze un grup de lucru activ la care să participe statele membre, autoritățile competente și partenerii neguvernamentali reprezentativi, să aloce fonduri europene suplimentare și să coordoneze măsurile luate cu scopul maximizării exemplelor de bună practică”.

Victor Negrescu și-a exprimat mulțumirea că această inițiativă ”a avut un ecou atât de bun și că mai mulți colegi eurodeputați, cu viziuni politice diferite, susțin demersul nostru”.

Vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, Victor Negrescu, este inițiatorul mai multor acțiuni pentru sprijinirea copiilor români, precum campaniile Zâmbetul de Sărbători, Culori de Primăvară, PESte tot la Școală sau a programelor prin care invită la Parlamentul European copii și tineri, inclusiv din diaspora, ultima vizită desfășurându-se chiar de Ziua Copilului.

Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, respinge cu fermitate gestul președintei Ungariei, Katalin Novak, care ”a făcut cu ocazia unui pelerinaj religios pe teritoriul României declarații total inacceptabile, cu caracter revizionist pe tema Transilvaniei”.

”Lumea întreagă a aflat că românii sunt un popor tolerant, care știe să își primească musafirii cu o ospitalitate fără cusur. Totul are însă o limită! Românii nu vor mai accepta ca vreun demnitar maghiar să vină în țara noastră și să facă asemenea declarații sfidătoare, care pot genera tensiuni sociale!”, a menționat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a completat că România ”își dorește relații normale cu țara vecină, însă asta nu înseamnă că trebuie să tăcem în fața unor asemenea situații scandaloase.”

”Doamna Novak, fiți fără grijă! Dumnezeu nu va lăsa vreodată ca Transilvania să aibă alt destin decât acela scris cu sângele milioanelor de români:  să fie sufletul etern al națiunii române”, a conchis Marcel Ciolacu.

O reacție a venit și din partea Ministerului Afacerilor Externe care a anunțat duminică seara că l-a contactat pe ambasadorul Ungariei la București după ce, în cadrul vizitei private a președintei Novak Katalin în România, ”au fost lansate mesaje publice neadecvate”.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, i-a reconfirmat președintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită în România, deschiderea totală a țării noastre de ”a se implica activ alături de companiile germane în procesul de reconstrucție a Ucrainei”.

”Întâlnirea de azi cu președintele Republicii Federale Germania, domnul Frank-Walter Steinmeier, a fost un bun prilej pentru a reconfirma sprijinul total al partenerilor noștri pentru aderarea țării noastre la Schengen”, a precizat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a remarcat că delegația importantă de oameni de afaceri care l-a însoțit de președintele Germaniei demonstrează ”interesul companiilor germane pentru a-și crește prezența în România, dar și pentru a aduce investiții noi”.

”Germania este cel mai important partener comercial al României și al doilea investitor în economia românească, iar din această perspectivă avem o șansă extraordinară pentru a aduce și mai mulți bani în economia românească și a face mai multe locuri de muncă, a mai spus Ciolacu.

Conform unor estimări ale Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, schimburile comerciale dintre cele două țări s-au menținut pe o linie ascendentă, ajungând în 2022 la 37,5 miliarde de euro, înregistrând astfel o creștere cu 13,9% față de anul 2021.

Astfel, importurile din România au însumat 17,5 miliarde de euro (+19,6%), în timp ce exporturile Germaniei către România au atins suma de 20 miliarde de euro (+9,2%).

Cât privește reconstrucția Ucrainei, ultimul raport întocmit de Guvernul de la Kiev, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și Națiunile Unite relevă consturi de 411 miliarde de dolari (383 de miliarde de euro).

Cele mai mari nevoi estimate sunt în domeniul transporturilor (22 %), al locuințelor (17 %), al energiei (11 %), al protecției sociale și al mijloacelor de subzistență (10 %), al gestionării riscurilor de explozie (9 %) și al agriculturii (7 %).