Criza generată de pandemia de coronavirus a dus la o recunoaștere mai largă a importanței inovării și transformării digitale. Conform ultimelor rezultate ale Sondajului BEI privind Investițiile (EIBIS), majoritatea firmelor din Uniunea Europeană și Statele Unite se așteaptă ca focarul COVID-19 să aibă un impact pe termen lung asupra utilizării tehnologiilor digitale, mai mult de o treime din firmele așteptându-se să le fie afectate serviciile și portofoliul de produse sau lanțul de aprovizionare. Acest lucru se datorează faptului că investițiile se prăbușesc din cauza pandemiei, iar multe firme ar putea să nu se adapteze noii realități digitale, alegând să se concentreze asupra strategiilor de supraviețuire pe termen scurt, care pot întârzia sau anula investițiile în activități de inovare, ceea ce va împiedica crearea, transferul și adoptarea de noi tehnologii. Astfel, firmele din UE trebuie să își reevalueze contextul operațional și să investească proactiv, să inoveze și să se adapteze pentru a-și asigura durabilitatea și capacitatea de a prospera în noul mediu, este recomandarea făcută de specialiști în Raportul de Investiții pentru 2020/2021 al Băncii Europene de Investiții (BEI), intitulat „Construirea unei Europe mai inteligente și mai ecologice în era COVID-19”.
Uniunea Europeană, în urma SUA la inovare digitală și adoptarea tehnologiilor digitale
În ciuda acestor necesități și a faptului că se află în fruntea revoluției tehnologice, Uniunea Europeană investește mai puțin în cercetare și dezvoltare (C&D) ca procent din produsul intern brut (PIB) față de alte economii majore. Acest nivel mai scăzut de cercetare și dezvoltare poate avea implicații negative asupra inovării și creșterii pe termen lung. Cheltuielile mai mici din cercetare și dezvoltare sunt cauza decalajului înregistrat de UE în ceea ce privește obiectivele de cercetare și dezvoltare.
Uniunea Europeană este în urmă nu numai în ceea ce privește inovarea digitală, ci și în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale. Ratele de adopție digitală sunt mai mici pentru firmele din UE decât pentru firmele din SUA. Firmele care au implementat tehnologii digitale, în special cele care utilizează mai multe tehnologii, tind să funcționeze mai bine decât firmele non-digitale. Ele investesc mai mult, sunt mai inovatoare, au practici de management mai bune, cresc mai repede și creează locuri de muncă mai bine plătite.
Firmele digitale sunt, de asemenea, mai susceptibile la a investi pentru a face față provocărilor schimbărilor climatice, cum ar fi pregătirea pentru evenimente meteorologice extreme și reducerea emisiilor de carbon. Acestea fiind spuse, firmele din UE tind să investească mult mai mult în aceste domenii decât firmele din SUA, în ciuda faptului că au rate de adopție digitală mai mici. Astfel, pentru a încuraja redresarea ecologică și pentru a aborda impactul pe termen lung al COVID-19, Uniunea Europeană va trebui să creeze condiții mai bune pentru inovare și digitalizare.
Investiții intangibile/necorporale în Uniunea Europeană și Statele Unite
Investițiile intangibile/necorporale (cheltuieli pentru cercetare – dezvoltare, crearea sau preluarea de rețele de distribuție pe piața națională sau europeană, cumpărare de patente și brevete) în Uniunea Europeană și în statele Unite ale Americii în cercetare și dezvoltare reprezintă o componentă importantă a performanței întreprinderilor, dar alte tipuri de active necorporale – inclusiv gestionarea software-ului și a datelor, formarea angajaților și capitalul organizațional – sunt din ce în ce mai importante. Conform datelor EIBIS, firmele din Uniunea Europeană și statele Unite au alocat 36% din totalul investițiilor lor necorporale în 2019 pe: cercetare și dezvoltare, software și gestionarea datelor, formarea angajaților și îmbunătățirea proceselor organizaționale și de afaceri.

În cadrul Uniunii Europene, cota investițiilor cheltuite pe active necorporale este mai mică în Europa Centrală și de Est (26%) decât în Europa de Vest și de Nord (37%) sau în Europa de Sud (36%).
Întreprinderile producătoare au tendința de a investi mai mult în cercetare și dezvoltare decât întreprinderile din alte sectoare, în timp ce întreprinderile din sectorul serviciilor alocă o cotă mai mare de investiții pentru software și date, rețele informatice și activități de internet.

Întreprinderile producătoare din Uniunea Europeană au alocat 13% din totalul investițiilor pentru cercetare și dezvoltare și 9% pentru software și date în 2019 . În aceeași perioadă, firmele din UE în domeniul serviciilor au alocat doar 4% cercetării și dezvoltării, dar peste 19% software-ului și datelor. Modelul pentru firmele americane este foarte similar. În general, mașinile și echipamentele rămân cel mai important domeniu de investiții pentru toate întreprinderile, chiar și pentru cele din domeniul serviciilor.
Firmele care investesc mai mult în active necorporale tind să fie mai productive și mai inovatoare. De asemenea, sunt mai predispuse să dezvolte sau să introducă noi produse, procese sau servicii. Ca atare, firmele mai inovatoare tind să raporteze că pandemia va avea un impact pozitiv pe termen lung asupra utilizării tehnologiilor digitale.

Majoritatea firmelor din Uniunea Europeană (52%) și Statele Unite (56%) se așteaptă ca pandemia să stimuleze digitalizarea, de exemplu pentru a preveni întreruperea afacerii sau pentru a îmbunătăți comunicarea cu clienții, furnizorii și angajații. În Uniunea Europeană, opiniile firmelor cu privire la impactul pandemiei depind de profilurile lor de inovare. În timp ce doar 46% dintre firmele neinovatoare se așteaptă ca utilizarea tehnologiilor digitale să crească pe termen lung din cauza pandemiei, această pondere crește la 54% pentru cei care adoptă și dezvoltatori și la 59% pentru inovatorii incrementali și de vârf. Relația este mai puțin clară pentru Statele Unite, unde o mare parte a firmelor care nu inovează se așteaptă, de asemenea, ca COVID-19 să stimuleze digitalizarea.
Adoptarea tehnologiilor digitale în Uniunea Europeană și Statele Unite
Digitalizarea este indispensabilă pentru prevenirea întreruperii activității companiilor, organizarea muncii de la distanță, îmbunătățirea comunicării cu clienții, furnizorii și angajații și vânzarea de produse și servicii online.
Ratele de adoptare a tehnologiilor digitale sunt mai mici pentru firmele din UE decât pentru firmele din SUA. În 2020, 37% dintre firmele din Uniunea Europeană nu au implementat nicio tehnologie digitală, comparativ cu doar 27% din firmele din Statele Unite. Ponderea firmelor cu cel puțin o tehnologie digitală a crescut comparativ cu rezultatele sondajului EIBIS de anul trecut, atât în Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu și-a redus decalajul digital cu Statele Unite.

Diferența dintre ratele de adoptare digitală între Uniunea Europeană și Statele Unite este deosebit de mare în sectoarele construcțiilor și serviciilor. Ponderea firmelor de construcții care nu sunt digitalizate este de 60% în Uniunea Europeană, comparativ cu doar 23% în Statele Unite. Diferența dintre ratele de adopție digitală între firmele din UE și SUA este de 12 puncte procentuale în servicii, 6 puncte procentuale în sectorul infrastructurilor și 3 puncte procentuale în industria de prelucrare.

Firmele din UE au rate de adopție mai mici pentru internetul obiectelor decât firmele din SUA. Datele privind tehnologiile digitale specifice din cele patru sectoare (manufactură, servicii, infrastructură, construcții) indică faptul că diferențele între ratele de adopție din Uniunea Europeană și Statele Unite sunt determinate de ratele mai mici de adopție a tehnologiilor internetului obiectelor, cum ar fi dispozitivele electronice care comunică între ele fără asistență. În plus, firmele de construcții americane folosesc drone mai des decât firmele din Uniunea Europeană.
Dimensiunea firmelor și segmentarea pieței împiedică adoptarea tehnologiilor digitale de către firmele europene. Firmele din UE sunt, în medie, mai mici decât firmele din SUA. Investițiile în tehnologiile digitale implică adesea costuri fixe ridicate, facilitând adoptarea (a uneia sau a mai multor tehnologii) de către firmele mai mari, care pot împărți costurile pe un flux de venituri mai mare. Fragmentarea pieței în Uniunea Europeană împiedică firmele să adopte rapid tehnologii digitale, împiedicând totodată firmele din UE să reducă decalajul în raport cu corespondentele din SUA.

Firmele digitalizate se dezvoltă mai repede decât firmele care nu au implementat tehnologiile digitale. Este mai probabil ca firmele digitale să fi angajat noi angajați în ultimii trei ani, atât în Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite, în timp ce o pondere mai mare a firmelor non-digitale stagnează la acest capitol.
De asemenea, firmele digitalizate plătesc salarii mai mari în medie. Mulți economiști susțin că tehnologiile digitale – cum ar fi inteligența artificială, învățarea automată și roboții industriali – au un impact asupra ocupării forței de muncă, a salariilor, a cererii de competențe și a polarizării locurilor de muncă din cauza automatizării și a schimbărilor tehnologice orientate spre abilități.

Analiza bazată pe sondajul EIBIS arată că firmele care au adoptat mai multe tehnologii tind să plătească salarii mai mari. În timp ce digitalizarea poate avea un efect perturbator asupra ocupării forței de muncă și a sarcinilor, locurile de muncă create de firmele digitalizate par să fie adesea relativ bine plătite. În comparație cu alte regiuni, salariile sunt mai mici în Europa Centrală și de Est, iar prima salarială pentru firmele digitalizate este mai slabă.