Connect with us

Rareș Bogdan

COVID-19 Rareș Bogdan, mesaj către lucrătorii români din Italia aflați în dificultate: România nu v-a abandonat. Problemele voastre sunt cunoscute și își vor găsi rezolvarea în următoarele zile

Published

on

© Rareș Bogdan/Facebook

Liderul delegației române în grupul PPE din Parlamentul European, eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL), a transmis un mesaj de încurajare pentru lucrătorii români din Italia, afectați economic de măsurile stricte impuse de statul italian ca răspuns la pandemia de coronavirus.

„Cei care sunteți în Italia, cu contractele sezoniere suspendate sau expirate și în acest moment sunteți în situații personale complicate, va asigur că nu sunteți singuri! Problemele voastre sunt cunoscute și își vor găsi rezolvarea în următoarele zile…… veți afla detalii de la oficialii guvernamental. Știm că vi s-au închis hotelurile, restaurantele, tratoriile, barurile sau șantierele unde lucrați până de curând. Știm că sunt cazuri infernale, dificile, la limită, nu sunteți însă singuri, repet. România nu v-a abandonat și nu va va abandona”, a spus Rareș Bogdan.

Eurodeputatul a reamintit românilor din Italia regulile la care trebuie să se supună dacă doresc să revină în țară:

„Însă nu uitați, regulile instituite de către Statul Român trebuie respectate, odată ajunși acasă, în țară, veți rămâne în carantină 2 săptămâni. Fără comentarii”, a avertizat acesta.

Amintim, de asemenea, că președintele Klaus Iohannis a îndemnat românii din diaspora să nu se întoarcă în România dacă nu este absolut necesar pentru a-și proteja sănătatea lor, dar și a cetățenilor din țară. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Rareș Bogdan, interpelare către Comisia Europeană să oprească ”tratamentul inuman la care sunt supuși românii la frontierele grecești”

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL, PPE), liderul delegației române din cel mai mare grup politic din Parlamentul European, solicită Comisiei Europene să orpească ”tratamentul inuman la care sunt supuși românii la frontierele grecești”, în contextul în care românii așteaptă ore întregi la granița dintre Bulgaria și Grecia, mai exact la punctul de frontieră Kulata.

”Am ajuns la Bruxelles și ma voi adresa chiar astăzi Comisiei Europene și voi cere să oprească tratamentul inuman la care sunt supuși românii la frontierele grecești”, a scris europarlamentarul român pe pagina de Facebook.

Potrivit deputatului liberal, turiștii români au o contribuție substanțială în sectorul turistic din Grecia: ”Cum este posibil așa ceva? Peste 500 de mii de români tranzitează anual granițele Greciei, iar turiștii noștri pe zona estivala sau culturală aduc acestei țări încasări de 1 miliard de euro în câteva luni”.

Rareș Bogdan a subliniat că în această dimineață coada de așteptare la punctul de frontieră Kulata a ajuns la 10km: ”Coada in aceasta dimineața a depășit 10 km și s-a inaintat și continua sa se înainteze extrem de greu la Vama KULATA, poarta de intrare in Elada lui Homer, Sofocle, Platon și Aristotel.”

În acest context, europarlamentul pune sub semnul întrebării libera circulație în Uniunea Europeană, un drept fundamental al blocului comunitar.

”Este inadmisibil să supui copii la testul COVID, să terorizezi oamenii, să-i sperii, să-i tratezi ca și când ar fi ciumați! Sa blochezi ore in sir 20 de copii sub 10 ani in avion sau intr-un spatiu închis si impropriu pe Aeroporturile din Heraklion și Atena. Unde este libera circulație din UE?”

Totodată, Rareș Bogdan acuză autoritățile elene de descriminare: ”Este adevărat că doar românii sunt supuși testului COVID? Ce-i cu discriminarea asta? Voi adresa de asemenea o interpelare in cadrul celui mai mare Grup politic din PE.”

Rareș Bogdan, membru al Grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European se așteaptă ca premierul grec să ia măsuri pentru ”incetarea acestui calvar”: ”Mă aștept ca premierul Kyriakos Mitsotakis să ia măsuri, iar calvarul să înceteze, iar ambasadorul grec la Bucuresti sa fie chemat in Centrala MAE pentru a da explicații.”

”Romanii NU sunt cetățeni de rang 2. Gata cu capul plecat, Romania trebuie sa stea in Primul RÂND in Europa. Suntem o forța și umilința trebuie sa înceteze pentru totdeauna”, a conchis Rareș Bogdan în mesajul său.

Reamintim că în data de 4 iulie, Ministerul Afacerilor Externe a reluat în regim de urgenţă demersurile pe lângă autorităţile elene pentru fluidizarea traficului la punctul de frontieră Kulata – Promachonas şi informează sâmbătă că, la acest moment, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde pe o lungime de aproximativ 12 kilometri, timpul de aşteptare fiind de aproximativ şase ore.

MAE avertizează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de cazuri noi de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Continue Reading

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan avertizează că Pachetul Mobilitate I poate provoca falimentul transportatorilor români și „blinda Europa cu două viteze”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Rareș Bogdan (PNL, PPE), liderul delegației României în grupul PPE din Parlamentul European, avertizează că Pachetul Mobilitate I poate provoca falimentul transportatorilor români și „blinda Europa cu două viteze”, într-o postare pe Facebook în care expune argumentele pentru care România nu susține adoptarea acestor reglementări în sectorul de transport.

„Respingem categoric scoaterea de pe piață a transportatorilor români! De ce sunt împinși în faliment? Săptămâna viitoare avem la Bruxelles votul pe Pachetul Mobilitate 1, care ar trebui să asigure condiții de muncă mai bune pentru transportatorii români. Ar trebui, dar nu se întâmplă așa. Sper într-o minune, căci aceste reguli vor avea un impact negativ semnificativ. Ca și când pandemia n-ar fi fost suficientă! Păi ce facem, blindăm Europa cu două viteze?”, scrie eurodeputatul PNL.

De astfel, Rareș Bogdan precizează că miniștrii Afacerilor Externe și ai Transporturilor din 9 țări (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România) au trimis eurodeputaților o scrisoare în care au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I.

Citiți și România și alte opt state UE au trimis o scrisoare către toți membrii Parlamentului European, cerând reconsiderarea “prevederilor problematice” ale Pachetului Mobilitate I

De asemenea, Rareș Bogdan precizează că oficialii folosesc un limbaj diplomatic, însă din apelul lor reiese disperarea de a-și apăra cetățenii.

Mai departe, eurodeputatul român prezintă argumentele pentru care România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I, așa cum figurează într-un document oficial al Reprezentanței României la Bruxelles:

  • Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună. Situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii. Scopul Pachetului Mobilitate a fost de întări piața internă și eficiența transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrare acestor deziderate.
  • Criza cauzată de răspândirea Coronavirus-ului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid; el a fost una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și au contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei.
  • Întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere, întrucât graba de a ajunge la sediul firmei își va spune cuvântul în numărul de accidente.
  • Întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în state membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare).
  • O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Această prevedere va obliga de multe ori vehiculele să stea, în loc să lucreze. Cu atât mai mult, aplicarea acestei restricții în cazul segmentelor rutiere ale transportului combinat face ca face ca avantajele pe care multimodalitatea le aduce în diminuarea emisiilor de CO2 să pălească în fața descurajării economice a transportatorilor rutieri.
  • Obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Este suficient ca operatorul să organizeze activitatea companiei astfel încât conducătorul auto să poată reveni acasă, dacă dorește; obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber.
  • Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID. Cabina unui autovehicul modern este mult mai confortabilă decât un motel ieftin, deci ar trebui stimulată dezvoltarea de rețele de parcări sigure cu facilități pentru conducătorii auto.
  • Un model care să crească gradul de flexibilitate a aplicării detașării la transportul rutier, care să aibă în vedere gradul ridicat de mobilitate al conducătorului auto, este necesar. Modelul restrictiv propus în Pachetul Mobilitate este împovărător administrativ și financiar. În plus, el pune transportatorii din afara UE într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, SM din Est vor trebui să cedeze foarte mult.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Continue Reading

PPE

Din plenul Parlamentului European, Rareș Bogdan cere primirea României în Schengen: Președintele și guvernul sunt susținători în forță ai statului de drept, iar românii sunt cei mai pro-europeni

Published

on

© Captură de ecran - LIVE CaleaEuropeana.ro

Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, a cerut joi, în plenul Parlamentului European, ca România să fie primită în spațiul Schengen, întrebându-se retoric “de ce sunt pedepsiți românii, deși sunt cei mai pro-europeni” și afirmând cu președintele și guvernul sunt actori care susțin “în forță” valorile statului de drept.

“Primirea României în spațiul Schengen nu este un moft. Constat cu tristețe că aproape singura legătură a României cu spațiul Schengen este că furnizează muncitori sezonieri. Ei nu beneficiază de standardul de sănătate și siguranță din statul membru unde muncesc, dar asta vom dezbate imediat. Este inadmisibilă blocarea intrării României în spațiul Schengen, deși îndeplinește criteriile tehnice de aderare încă din 2011. Totuși, este ținută la ușă deși este un furnizor de euro-optimism. Dezbatem astăzi despre un spațiu Schengen funcțional, dar refuzăm să îl consolidăm, iar asta pentru că state ca Olanda, în frunte cu premierul ei, se opun nejustificat de ani de zile intrării României în spațiul Schengen. Apropo, îl invit pe domnul Mark Rutte să verifice portul Rotterdam pe traficul de țigări și evaziunea fiscală. România are un președinte și un guvern PPE, pro-europene și susținătoare în forță ale statului de drept. Mă întreb: de ce sunt pedepsiți în continuare românii, deși sunt cei mai pro-europeni din Uniunea Europeană?”, a susținut Rareș Bogdan, într-o intervenție avută în cadrul unei dezbateri privind situația spațiului Schengen în contextul pandemiei de COVID-19.

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European a făcut apel la statele membre ale Uniunii Europene să întreprindă pașii necesari pentru primirea Croației, Bulgariei și României în Spațiul Schengen, într-o rezoluție votată anterior și care va fi supusă votului sesiunii plenare a Parlamentului European din perioada 17-19 iunie.

Rezoluția, care vizează în ansamblul său revenirea la un spațiu Schengen complet funcțional după pandemia de coronavirus, cere “Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile pentru integrarea în Schengen și să întreprindă pașii necesari pentru admiterea Bulgariei, României și Croației în Schengen”.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending