Connect with us

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: România va primi aproape 14 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE. Comisia Europeană a aprobat un pachet de sprijin financiar de 530 de milioane de euro pentru 17 țări UE

Published

on

© European Commission - Twitter

Comisia Europeană a prezentat joi un pachet de aproape 530 de milioane de euro sub formă de sprijin financiar suplimentar în cadrul Fondului de solidaritate al UE pentru un număr de 17 state membre, între care și România, și trei state în curs de aderare, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta va contribui la eforturile de combatere a coronavirusului depuse de 17 state membre și trei state în curs de aderare (Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Spania, Albania, Muntenegru și Serbia) în scopul protejării sănătății publice.

Conform unui tabel cu cuantumul oferit fiecărei țări în parte, România va primi aproximativ 14 milioane de euro (mai exact, 13.926.870 milioane de euro).

Finanțarea respectivă va sprijini o parte din cheltuielile publice cu echipamentele medicale și individuale de protecție, cu sprijinul de urgență acordat populației și cu măsurile de prevenire, monitorizare și control al răspândirii bolii.

“Fondul de solidaritate al UE este o demonstrație concretă a solidarității europene în acțiune. De la crearea sa, fondul a oferit asistență și ajutor eficace pentru milioane de oameni în perioade dificile. Anul trecut, domeniul de aplicare al fondului a fost extins pentru a acoperi urgențele de sănătate publică de importanță majoră. Acum propunem mobilizarea asistenței financiare atât de necesare în contextul pandemiei de COVID-19. FSUE își îndeplinește din nou misiunea principală”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Pachetul de ajutor propus astăzi include, de asemenea, plățile în avans în valoare de 132,7 milioane de euro primite deja de Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Croația, Ungaria și Portugalia. Mobilizarea plăților finale din FSUE către aceste 17 state membre se face în urma unei evaluări aprofundate a cererilor depuse, asigurând coerența abordării și egalitatea de tratament. 

Contribuția financiară propusă de Comisie trebuie să fie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu. Ajutorul financiar va fi apoi plătit țărilor solicitante.

FSUE a fost creat după inundațiile grave din Europa Centrală din vara anului 2002, în principal pentru a sprijini țările eligibile în operațiunile de urgență și de redresare în urma dezastrelor naturale. Între 2002 și 2020, FSUE a mobilizat în total peste 6,5 miliarde de euro pentru intervenții în 96 de dezastre, în 23 de state membre și într-un stat în curs de aderare. FSUE este un instrument special de solidaritate și este mobilizat pe baza cererilor depuse, în urma evaluării eligibilității lor. În următoarea perioadă de programare 2021-2027, fondul va face parte din Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență nou înființată. Din aprilie 2020, în cadrul eforturilor UE de combatere a pandemiei de COVID-19, domeniul de aplicare al FSUE a fost extins pentru a include urgențele de sănătate publică de importanță majoră.

În 2020, FSUE a pus la dispoziția Croației 683,7 milioane EUR ca urmare a efectelor devastatoare ale cutremurului din Zagreb și din împrejurimi și 7 milioane de euro Poloniei pentru a sprijini eforturile sale de reconstrucție în urma inundațiilor din voievodatul Podkarpackie. În 2021, Comisia a autorizat deja plăți în avans către Franța și Grecia în urma unor dezastre regionale care au afectat teritoriile țărilor respective.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maroš Šefčovič, se află în Norvegia, luni, 26 iunie, pentru a deschide calea către un parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice.

Conform celor prezentate în declarația sa comună cu ministrul comerțului și industriei, Jan Christian Vestre, Norvegia va participa la Alianța Europeană a Bateriilor și la Academia Europeană a Bateriilor. De asemenea, cele două părți vor explora noi oportunități de afaceri, vor crea proiecte privind bateriile și materiile prime și vor intensifica cercetarea și inovarea, inclusiv printr-o serie de evenimente comune.

„Pe măsură ce UE se pregătește să accelereze tranziția ecologică și digitală, stimularea cooperării noastre cu Norvegia are o valoare strategică. Prin integrarea lanțurilor noastre valorice de baterii și materii prime, cu accent pe durabilitate și circularitate, vom stimula reziliența ambelor noastre economii. Acest lucru va contribui, de asemenea, la aprofundarea parteneriatului nostru strâns, bazat pe Acordul Economic European”, a declarat vicepreședintele Maroš Šefčovič

Citiți și Thierry Breton propune soluții pentru consolidarea accesului UE la materii prime pentru a asigura atingerea neutralității climatice în transport

Evenimentul de astăzi marchează o etapă importantă, care are loc la numai patru luni după ce ideea unei alianțe ecologice UE-Norvegia a fost prezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul Norvegiei, Jonas GahrStøre. În cadrul întâlnirii cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, vicepreședintele Šefčovič a apreciat angajamentul guvernului norvegian față de Acordul privind SEE, salutând totodată lansarea recentă a negocierilor UE-SEE privind mecanismul financiar pentru perioada 2021-2027, care vizează reducerea disparităților economice și sociale, în conformitate cu tranzițiile gemene.

Citiți și UE își consolidează parteneriatul energetic cu Norvegia pentru a crește independența față de Rusia și pentru reducerea prețurilor la energie

De asemenea, acesta se va întâlni cu ministrul energiei, Terje Aasland, va participa la o masă rotundă cu reprezentanți ai industriei norvegiene de baterii și materii prime și va vizita instalația Hydrovolt din Fredrikstad.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Declarație UE-SUA adoptată la summitul G7: “Ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei” ca răspuns la “coerciția energetică a Rusiei”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene au adoptat luni, în marja summitului G7 din Germania, o nouă declarație comună prin care denunță “coerciția energetică a Rusiei” și utilizarea gazelor naturale ca “armă politică și economică”, fiind a treia astfel de acțiune politică din partea Statelor Unite și Comisiei Europene de la începutul anului. După ce în luna ianuarie Biden și von der Leyen au adoptat o declarație privind un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina, iar în luna martie au decis să înființeze un grup operativ comun pentru securitatea energică a Europei, cei doi lideri au statuat, în Bavaria, că “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

“În urma noii invazii în Ucraina, Rusia continuă să folosească gazele naturale ca armă politică și economică. Coerciția energetică a Rusiei a exercitat presiuni asupra piețelor energetice, a crescut prețurile pentru consumatori și a amenințat securitatea energetică globală. Acest lucru a fost demonstrat cel mai recent de întreruperile acute, motivate politic, ale aprovizionării cu gaze naturale a mai multor state membre ale Uniunii Europene. Aceste acțiuni nu fac decât să sublinieze importanța eforturilor depuse atât de Statele Unite, cât și de Comisia Europeană pentru a pune capăt dependenței noastre de energia rusă. De asemenea, lucrăm împreună pentru a găsi modalități de a reduce și mai mult veniturile Rusiei provenite din energie în lunile următoare, pentru a reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul neprovocat din Ucraina. Aceste acțiuni sunt pași importanți, necesari și imediați pe care îi putem face, dar recunoaștem, de asemenea, că enormitatea provocării este semnificativă”, au consemnat von der Leyen și Biden, după ce în luna martie au anunțat un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc prin care SUA vor majora livrările de gaz natural lichefiat către UE.

Cei doi au amintit că, pentru a face față provocării și pentru a sprijini eforturile Europei, UE și SUA înființat la 25 martie 2022 Grupul operativ privind securitatea energetică europeană.

De atunci, Statele Unite și Comisia Europeană au făcut pași importanți în direcția reducerii dependenței Uniunii Europene de combustibilii fosili ruși prin diminuarea cererii de gaze naturale, prin cooperarea în domeniul tehnologiilor de eficiență energetică și prin diversificarea aprovizionării cu energie. Statele Unite și Comisia Europeană iau, de asemenea, măsuri decisive pentru a reduce cererea globală de combustibili fosili, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul nostru comun de a avea emisii nete zero cel târziu până în 2050.

Grupul operativ s-a întâlnit în mod regulat pentru a discuta opțiunile de reducere a cererii de gaze naturale în Europa și s-a întâlnit, de asemenea, cu părțile interesate cheie pentru a promova implementarea pompelor de căldură, a termostatelor inteligente și a soluțiilor de răspuns la cererea de energie.

“Vom încuraja statele membre și companiile europene și americane să atingă un obiectiv inițial de a implementa în acest an cel puțin 1,5 milioane de termostate inteligente care să economisească energie în gospodăriile europene. În zilele următoare, ne vom reuni din nou cu statele membre și cu părțile interesate pentru a discuta recomandări de politici concrete în vederea accelerării implementării și a producției de termostate inteligente și de pompe de căldură, în încercarea de a garanta că oferta de soluții-cheie pentru eficiență energetică se dezvoltă pentru a răspunde cererii în creștere”, au subliniat Biden și von der Leyen, în aceeași zi în care statele UE au adoptat regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în Uniunea Europeană vor fi pline înainte de sezonul de iarnă.

De asemenea, arată cei doi lideri, “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

În timp ce Rusia a redus livrările de gaze naturale către mai multe state membre ale UE, Statele Unite și alți producători au intervenit. Din martie, exporturile globale de GNL către Europa au crescut cu 75 % față de 2021, în timp ce exporturile de GNL din SUA către Europa aproape că s-au triplat.

Pentru a facilita aceste eforturi, Comisia Europeană și statele membre, în conformitate cu un mandat acordat de Consiliul European în martie 2022, au înființat Platforma energetică a UE pentru a coordona măsurile de asigurare a unor surse de energie fiabile și diversificate pentru UE, inclusiv prin achiziționarea comună voluntară de gaze prin conducte, GNL și hidrogen. De asemenea, Comisia a înființat prima Platformă energetică regională pentru Europa de Sud-Est pentru a sprijini diversificarea gazelor naturale în regiunea care depinde în mod tradițional de aprovizionarea din Rusia. Statele Unite sunt un partener-cheie pentru diversificarea durabilă a aprovizionării cu gaze a acestei regiuni și a altor state membre ale UE grav afectate, inclusiv prin sprijinirea reducerii cererii și accelerarea tehnologiilor curate.

Ținând seama de impactul asupra mediului al producției și consumului de GNL, Statele Unite și Comisia Europeană își vor intensifica cooperarea în vederea reducerii emisiilor de metan, pentru a se asigura că schimburile comerciale de GNL dintre UE și SUA sunt aliniate la domeniul de aplicare al unui standard de măsurare, raportare și verificare a emisiilor de metan acceptat la nivel internațional, depunând în același timp eforturi pentru a reduce ventilarea și arderea în gaze naturale în cadrul producției de gaze naturale și scurgerile de metan în lanțul de transport și de aprovizionare cu GNL. De asemenea, ne vom continua cooperarea în ceea ce privește reducerea emisiilor de metan la nivel global. Cel mai recent, lansarea în comun cu alte 11 țări a Pactului global privind promisiunea privind metanul – Calea energetică, care va avansa atât progresul climatic, cât și securitatea energetică la nivel internațional.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE mobilizează rezerve de urgență din România și alte cinci țări membre pentru a trimite în Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și-a mobilizat noile rezerve rescEU pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare în urma unei cereri din partea guvernului Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al instituției, printre echipamentele furnizate de UE se numără 300.000 de costume de protecție specializate, 5.600 de litri de substanțe de decontaminare și 850 de echipamente pentru operațiuni de decontaminare.

Întrucât spitalele din Ucraina au nevoie urgentă de echipamente medicale, UE donează, de asemenea, monitoare pentru pacienți, pompe de perfuzie și aparate pentru respirație artificială, precum și echipamente de protecție pentru personalul medical, cum ar fi măști și halate.

Cu o valoare financiară totală de 11,3 milioane de euro, această asistență va fi furnizată Ucrainei din stocurile de urgență ale UE găzduite de România, Ungaria, Suedia, Germania, Grecia și Danemarca.

”Războiul nejustificat pornit de Rusia și atacurile asupra unităților de asistență medicală afectează puternic sistemul de sănătate din Ucraina. În ultimele patru luni am lucrat în permanență pentru a asigura o reacție rapidă a UE la solicitările Ucrainei de echipamente specifice și de materiale umanitare. 30 de țări au donat deja echipamente Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, dar, având în vedere nevoile medicale imense cauzate de războiul în curs, am mobilizat rezervele strategice rescEU. Sunt în drum spre Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Spitalele și personalul medical din Ucraina lucrează sub o presiune imensă și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a le pune la dispoziție instrumentele necesare pentru a salva vieți”, a declarat comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE se află în contact permanent cu autoritățile ucrainene pentru a oferi asistență suplimentară pe baza nevoilor specifice indicate de Ucraina.

În urma activării mecanismului de protecție civilă al UE, rescEU oferă un nivel suplimentar de protecție și asigură un răspuns mai rapid și mai cuprinzător la dezastre.

Rezerva rescEU este finanțată în proporție de 100 % de UE, iar Comisia Europeană menține, în strânsă cooperare cu țara care găzduiește rezerva, controlul asupra funcționării acesteia. În caz de urgență, rezerva rescEU oferă asistență tuturor statelor membre ale UE și statelor participante la mecanism și poate fi implementată, de asemenea, în țările vecine ale UE.  

Pentru a îmbunătăți pregătirea și răspunsul UE la riscurile pe care le reprezintă, pentru sănătatea publică, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), Comisia dezvoltă rezerve strategice de capacități de răspuns prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Printre acestea se numără stocuri care includ produse și echipamente medicale și pentru incidente CBRN.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

ROMÂNIA2 hours ago

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

NATO5 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

G76 hours ago

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

G76 hours ago

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

NATO5 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO6 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Team2Share

Trending