Connect with us

U.E.

COVID-19: Statele membre, soluție tehnică comună pentru schimbul de informații între aplicațiile naționale de depistare a contacților

Published

on

© European Union, 2017

Statele membre, cu sprijinul Comisiei Europene, s-au pus de acord asupra unui set de specificații tehnice care să asigure schimburile de informații sigure între aplicațiile naționale de depistare a contacților bazate pe o arhitectură descentralizată, informează un comunicat. În această situație se află marea majoritate a aplicațiilor de depistare care au fost deja – sau care urmează să fie – lansate în UE.

După ce soluția tehnică va fi pusă în aplicare, aplicațiile naționale de acest tip vor funcționa fără probleme atunci când utilizatorii călătoresc într-o altă țară din UE care urmează o abordare descentralizată. Acesta este un pas suplimentar important în direcția interoperabilității aplicațiilor mobile de depistare a infecțiilor cu coronavirus, în condițiile în care statele membre încep să elimine restricțiile de călătorie înainte de vacanța de vară.

„Pe măsură ce ne apropiem de sezonul turistic, este important să ne asigurăm că europenii pot utiliza aplicația din propria lor țară peste tot pe unde călătoresc în UE. Aplicațiile de depistare a contacților pot fi utile pentru limitarea răspândirii coronavirusului, în special ca parte a strategiilor naționale de eliminare a măsurilor de limitare a mișcării persoanelor”, a declarat Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă.

„Tehnologiile digitale sunt esențiale pentru avertizarea cetățenilor cu privire la riscurile de infecție și pentru întreruperea lanțurilor de transmitere, în această perioadă în care ne redeschidem societățile și economiile. Fac apel la cetățeni să le utilizeze, deoarece aceste tehnologii pot da rezultate doar dacă avem o masă critică de utilizatori și este asigurată interoperabilitatea transfrontalieră a aplicațiilor în UE. Securitatea datelor și protecția drepturilor fundamentale și a vieții private sunt cerințe nenegociabile pe care aceste instrumente digitale trebuie să le îndeplinească”, a adăugat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Majoritatea statelor membre au decis să lanseze aplicații mobile care să funcționeze complementar cu depistarea manuală a persoanelor care au venit în contact cu coronavirusul. Marea majoritate a aplicațiilor naționale aprobate se bazează pe o arhitectură descentralizată, ceea ce înseamnă că identificatorii arbitrari ai utilizatorilor care au fost detectați ca fiind, pentru un anumit timp, în proximitatea unui dispozitiv mobil rămân înregistrați chiar în telefon și vor fi comparați de acesta cu identificatorii utilizatorilor raportați ca fiind infectați. Specificația tehnică pentru interoperabilitate va permite realizarea acestor verificări și în cazul utilizatorilor care călătoresc din alte state membre, fără ca aceștia să trebuiască să descarce mai multe aplicații naționale.

Informațiile de proximitate comunicate între aplicații vor fi transmise criptat, în așa fel încât să nu fie posibilă identificarea persoanelor, în conformitate cu regulile stricte prevăzute în Orientările UE privind protecția datelor pentru aplicații; nu vor fi folosite date de geolocalizare. Pentru a raționaliza și mai mult sistemul, Comisia va introduce un dispozitiv-poartă de agregare, o interfață care să permită primirea și retransmiterea eficientă a informațiilor relevante de la aplicațiile de depistare a contacților și serverele naționale. Se va minimiza astfel cantitatea totală de date transmise și se va reduce, în consecință, consumul de date al utilizatorilor.

Specificațiile tehnice convenite astăzi au la bază Orientările privind interoperabilitatea stabilite în luna mai, care definesc principiile generale.

Statele membre vor fi deja în măsură să actualizeze aplicațiile pentru a permite schimbul de informații între aplicațiile naționale descentralizate de îndată ce vor fi pregătite din punct de vedere tehnic. Comisia continuă să sprijine eforturile statelor membre de a extinde interoperabilitatea și la aplicațiile de depistare centralizate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Luxemburgul susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va disloca un contingent militar în grupul de luptă al NATO din România

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe și europene al Marelui Ducat al Luxemburgului, Jean Asselborn, pe tema procesului de aderare a României la spațiul Schengen, a consolidării relației bilaterale foarte bune, precum și a situației de securitate din regiune, șeful diplomației luxemburgheze reafirmând sprijinul solid pentru aderarea României la Schengen și anunțând decizia țării sale de a contribui cu un contingent de militari la grupul de luptă NATO din România, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Bogdan Aurescu a transmis aprecierea deosebită pentru sprijinul necondiționat și ferm acordat de Marele Ducat al Luxemburgului aderării României la spațiul Schengen și a mulțumit omologului său pentru implicarea activă și dedicată, inclusiv personală, în favoarea României. De asemenea, Bogdan Aurescu i-a adus la cunoștință ministrului luxemburghez demersurile desfășurate pe plan diplomatic de către România în vederea atingerii obiectivului de aderare la spațiul Schengen, în dialogul cu partea austriacă, cu președinția suedeză a Consiliului UE și cu omologii din majoritatea statelor membre – până în prezent ministrul român de externe având discuții cu miniștri de externe/afaceri europene și respectiv primind mesaje din partea acestora prin care a fost reconfirmat sprijinul activ din partea a 20 de state membre UE și totodată ale spațiului Schengen.

Ministrul Jean Asselborn a reiterat susținerea solidă a Marelui Ducat al Luxemburgului pentru aderarea României la spațiul Schengen, apreciind că România este complet pregătită, îndeplinind toate criteriile necesare, iar aderarea sa va contribui de manieră pozitivă la consolidarea proiectului european, a securității Uniunii, precum și a Pieței Unice. Înaltul oficial luxemburghez a dat asigurări că țara noastră poate conta pe deplin, în continuare, pe Luxemburg pentru a susține obiectivul României de aderare la spațiul Schengen în dialogul cu ceilalți parteneri europeni.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, cu miniștrii afacerilor externe ai Lituaniei, Letoniei și Estoniei cu ministrul afacerilor externe al Matei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din ItaliaBelgiaCroațiaGermaniaPolonia și Olanda. Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit în România pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

În cadrul convorbirii cu Asselborn, ministrul Bogdan Aurescu a apreciat dinamica dialogului bilateral, concretizat inclusiv prin vizita sa de lucru efectuată în Luxemburg în noiembrie 2022, ale cărei rezultate au fost apreciate de colegul luxemburghez.

Totodată, s-a referit la importanța sporită a consolidării cooperării bilaterale în noul context geopolitic generat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și a reiterat mulțumirile pentru decizia Marelui Ducat de a desfășura un contingent de militari luxemburghezi în cadrul Grupului de Luptă al NATO din România, decizie care este în faza finală de aprobare. A fost totodată evocată disponibilitatea intensificării cooperării dintre forțele naționale de poliție.

Cei doi interlocutori au evaluat și situația de securitate din Caucazul de Sud, în contextul desfășurării misiunii civile UE de monitorizare la frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan.

Ministrul Bogdan Aurescu a transmis invitația efectuării unei vizite în România a ministrului Jean Asselborn, care să includă și vizitarea trupelor ce vor fi desfășurate la Cincu, invitație acceptată cu plăcere de omologul luxemburghez.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, videoconferință cu șeful Consiliului European și un grup de lideri UE în pregătirea summitului extraordinar din 9-10 februarie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va participa marți la o reuniune prin videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și un grup de lideri europeni, în pregătirea reuniunii extraordinare a Consiliului European din 9-10 februarie, se arată în agenda șefului statului difuzată de Administrația Prezidențială.

Astfel de reuniuni de coordonare și consultare au devenit o practică cu caracter regulat între liderii europeni înainte de summit-urile Consiliului European. Reuniunea din 9-10 februarie este așteptată a fi consacrată problemelor generate de migrație.

Pentru România, summitul special al liderilor UE are o importanță aparte, întrucât accederea țării noastre în spațiul Schengen au fost refuzată în luna decembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne ca urmare unui veto din partea Austriei, Viena evocând ca argument al deciziei sale problema migrației și faptul că România și Bulgaria se află pe ruta migrației clandestine către UE.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. Atunci, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie la un summit special consacrat migrației.

La Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen.

Între timp, Comisia Europeană a prezentat noul său plan de intensificare a returnării migranților în țările din afara Uniunii Europene.

Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Mai mult, în contextul presiunilor migratorii, premierul olandez Mark Rutte și cancelarul Austriei Karl Nehammer au evocat o opoziție privind extinderea spațiului Schengen, însă Haga a asigurat că susține ferm România în efortul de aderare la Schengen.

Continue Reading

U.E.

Ministrul francez al Economiei, optimist că o variantă europeană a planului american de investiții va fi adoptată curând: Totul se va juca în zilele următoare

Published

on

© European Union, 2022

O variantă europeană a planului american de investiții (Inflation Reduction Act – IRA) este pe punctul de a fi adoptată, s-a arătat luni optimist ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire, care a salutat propunerile Comisiei Europene destinate contracarării subvenţiilor de sute de miliarde de dolari cuprinse în planul american, informează AFP, citat de Agerpres.

”Suntem pe punctul de a avea un IRA european, totul se va juca în Consiliul European, în zilele următoare”, a afirmat Bruno Le Maire într-un interviu pentru postul francez de radio France Inter.

”Europa va avea în sfârşit această modificare strategică de direcţie spre o intervenţie mai puternică în favoarea industriilor noastre, a producţiei noastre”, a afirmat luni Bruno Le Maire, menţionând sectoarele hidrogenului, centralelor eoliene şi panourilor solare.

Ratificat în vara anului trecut, actul normativ ”Inflation Reduction Act” (Legea asupra reducerii inflaţiei) promovat de administraţia preşedintelui Joe Biden prevede cel mai consistent plan de investiţii adoptat vreodată pentru combaterea schimbărilor climatice, alocând 370 de miliarde de dolari pentru construcţia de eoliene, panouri solare şi vehicule electrice.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat un plan industrial în cadrul Pactului verde pentru a spori competitivitatea industriei Europei cu zero emisii nete și pentru a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul urmărește să asigure un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității UE de producție a tehnologiilor și produselor cu emisii nete egale cu zero, necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă.

Planul pornește de la inițiative anterioare și se bazează pe punctele forte ale pieței unice a UE, completând eforturile depuse în prezent în cadrul Pactului verde european și al REPowerEU. Planul este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente.

Primul pilon al planului se referă la simplificarea cadrului de reglementare. Comisia va propune un Act legislativ privind o industrie cu zero emisii nete, cu scopul de a identifica obiective pentru o capacitate industrială cu zero emisii nete și de a oferi un cadru de reglementare adecvat pentru implementarea sa rapidă, asigurând un proces de autorizare simplificat și accelerat, promovând proiecte strategice europene și elaborând standarde pentru a sprijini extinderea tehnologiilor în cadrul pieței unice.

Cadrul va fi completat de Actul privind materiile prime critice, care va asigura un acces suficient la astfel de materii, de exemplu pământurile rare, vitale pentru producția unor tehnologii esențiale, precum și de reforma organizării pieței energiei electrice, care le va permite consumatorilor să beneficieze de costurile mai scăzute ale surselor regenerabile de energie.

Al doilea pilon al planului va accelera investițiile și finanțarea producției de tehnologii curate în Europa. Finanțarea publică, la care se adaugă progresele din ultima vreme înregistrate în ceea ce privește uniunea europeană a piețelor de capital, poate debloca niveluri considerabile de finanțare privată, necesare pentru tranziția verde. În cadrul politicii în domeniul concurenței, Comisia urmărește să garanteze condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice, facilitând în același timp acordarea de către statele membre a ajutoarelor necesare pentru accelerarea tranziției verzi.

În acest scop, pentru a accelera și a simplifica acordarea de ajutoare, Comisia se va consulta cu statele membre cu privire la un cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat modificat și va revizui Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare din perspectiva Pactului verde, majorând pragurile de notificare pentru sprijinirea investițiilor verzi. Printre altele, acest lucru va contribui la raționalizarea și simplificarea într-o mai mare măsură a procesului de aprobare a proiectelor importante de interes european comun (PIIEC).

Totodată, Comisia va facilita utilizarea fondurilor UE existente pentru finanțarea inovării, a producției și a implementării în domeniul tehnologiilor curate.

De asemenea, Comisia explorează modalități de a obține o finanțare comună mai substanțială la nivelul UE, pentru a sprijini investițiile în producția de tehnologii cu zero emisii nete, pe baza unei evaluări continue a nevoilor în materie de investiții.

Comisia va colabora cu statele membre pe termen scurt, punând accentul pe REPowerEU, InvestEU și Fondul pentru inovare, cu privire la o soluție tranzitorie pentru a oferi un sprijin rapid și specific. Pe termen mediu, Comisia intenționează să ofere un răspuns structural la nevoile de investiții, propunând un Fond european de suveranitate în contextul revizuirii cadrului financiar multianual înainte de vara anului 2023.

O primă dezbatere între statele membre este așteptată săptămâna aceasta, cu ocazia reuniunii extraordinare a Consiliului European, programată să aibă loc în perioada 9-10 februarie, la Bruxelles, înaintea deciziilor care sunt aşteptate pentru luna martie.

Italia și-a exprimat deja reținerile cu privire la intenția instituției europene de a aduce modificări normelor privind ajutoarele de stat care, prin vocea premierului său, Giorgia Melonia, a spus că va distorisiona piața unică a UE, chiar dacă Olaf Scholz, cancelarul german, a încercat să apere acest plan

Să nu uităm însă că Germania, motorul economic al UE, are forța necesară pentru a veni în sprijinul companiilor sale, comparativ cu alte state. Ne amintim în acest caz de pachetul de 200 de miliarde de euro destinat atenuării impactului crizei energetice, care a provocat îngrijorări printre partenerii europeni. 

Pentru a avea un răspuns coordonat la nivelul blocului european, miniștrii Bruno Le Maire și Robert Habeck vor merge marți la Washington pentru a se întâlni cu secretarul american al Comerțului, Gina Raimondo, și cu secretarul Trezoreriei, Janet Yellen.

Le Maire și Habeck vor cere administrației Biden să comunice suma și beneficiarii ajutorului în cadrul unui ”mecanism de transparență reciprocă”.

Continue Reading

Facebook

NATO4 mins ago

Luxemburgul susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va disloca un contingent militar în grupul de luptă al NATO din România

NATO21 mins ago

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în Alianța Nord-Atlantică

POLITICĂ25 mins ago

Ministrul Finanțelor: Autoritățile române și Comisia Europeană vor continua dialogul pe marginea Regulamentului privind măsurile de urgență în domeniul energiei

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, videoconferință cu șeful Consiliului European și un grup de lideri UE în pregătirea summitului extraordinar din 9-10 februarie

U.E.1 hour ago

Ministrul francez al Economiei, optimist că o variantă europeană a planului american de investiții va fi adoptată curând: Totul se va juca în zilele următoare

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul economiei l-a invitat pe ministrul egiptean al apărării în România pentru „discuții concrete” despre parteneriate în domeniul industriei de apărare

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Florin Spătaru anunță semnarea unui memorandum de cooperare industrială militară între Romarm și cea mai mare companie de apărare din Coreea de Sud

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Cutremur în Turcia: Ucraina este pregătită ”să ofere asistența necesară poporului turc prieten”, anunță Volodimir Zelenski

NATO3 hours ago

Liderii instituțiilor UE și secretarul general al NATO, mesaje de sprijin și solidaritate după cutremurul din Turcia. Bruxelles-ul coordonează deja trimiterea de echipe de salvare

ROMÂNIA4 hours ago

Cutremur în Turcia: Marcel Ciolacu transmite ”rugăciunile sale familiilor victimelor și salvatorilor care lucrează contra cronometru pentru a salva răniții prinși sub clădirile dărâmate”

ROMÂNIA17 hours ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.2 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE4 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO1 week ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 week ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

Team2Share

Trending