Connect with us

CONSILIUL UE

COVID-19: Țările UE ajuns la un acord privind redeschiderea frontierelor de la 1 iulie pentru cetățenii din 15 țări terțe

Published

on

© European Commission/ Facebook

Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns marți, în ultima zi a președinției croate a Consiliului UE, la un compromis în ce privește ridicarea restricțiilor de călătorii pentru cetățenii din 15 state terțe, inclusiv China, dar cu condiția reciprocității, de la data de 1 iulie.

Decizia, pregătită încă de săptămâna trecută și amânată până marți, a fost adoptată de ambasadorii statelor membre și cuprinde și o serie de criterii care trebuie îndeplinite de statele în cauză.

“Consiliul a adoptat astăzi o recomandare privind ridicarea treptată a restricțiilor temporare privind călătoriile neesențiale în UE”, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Restricțiile de călătorie ar trebui ridicate pentru țările enumerate în recomandare, această listă fiind revizuită și, după caz, actualizată la fiecare două săptămâni, mai menționează sursa citată.

Țările vizate de această ridicare a restricțiilor sunt Algeria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelendă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia și Uruguay.

În rândul țărilor exceptate este menționată și China, însă numai cu condiția unei decizii reciproce din partea autorităților de la Beijing.

Călători din Andorra, Monaco, Vatican şi San Marino sunt, dee asemenea, admişi.

Lista nu include SUA, cea mai afectată ţară de pandemia noului coronavirus din punct de vedere al numărului de decese şi de infectări, cu peste 125.00 de decese și peste 2,5 milioane de cazuri înregistrate până sâmbătă seară, dar nici Brazilia sau Rusia.

Criteriile pentru a determina țările terțe pentru care ar trebui ridicate restricțiile de călătorie se referă în special la situația epidemiologică și la măsurile de contenție, inclusiv distanțarea fizică, precum și considerațiile economice și sociale, iar ele se aplică cumulativ.

Aceste criterii presupun că numărul cazurilor de COVID-19 din ultimele 14 zile raportate la 100.000 de locuitori să fie apropiate de media UE, menținerea unei tendințe stabile sau de descreștere a cazurilor noi, precum și măsurile adoptate pentru combaterea COVID-19, precum testarea, supravegherea, urmărirea contacților și tratarea cazurilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Published

on

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen, a afirmat vineri ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt.

Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro, în cadrul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, organizată vineri la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România și la care a participat și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

De cealaltă parte, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că ar fi “o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, decât în afara sa”

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen, a afirmat vineri ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt.

Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro, în cadrul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, organizată vineri la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România și la care a participat și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

De cealaltă parte, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că ar fi “o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, decât în afara sa”

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen și Angela Merkel pun presiune pe liderii UE pentru un acord rapid de relansare: Această criză dictează viteza. Nu există o altă opțiune decât un acord în cursul verii

Published

on

© European Union 2020/ Source: EC Audiovisual

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cancelarul german, Angela Merkel, au pus joi presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare al Uniunii Europene, compus din instrumentul de recuperare de 750 de miliarde de euro și din bugetul multianual de 1.100 de miliarde, care se va afla pe masa negocierilor la summitul extraordinar al liderilor europeni din 17-18 iulie.

”Există o imensă presiune a timpului, dar această criză este cea care dictează viteza. Fiecare zi contează şi, pentru a reuşi această sarcină gigantică, trebuie ca fiecare stat membru să privească dincolo de micile sale interese”, a afirmat Ursula von der Leyen, potrivit Agerpres, într-o videoconferinţă de presă comună cu Angela Merkel, în contextul în care Germania a preluat la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

De altfel, președinta Comisiei Europene a solicitat organizarea unei întâlniri, săptămâna viitoare, cu Angela Merkel și ceilalți lideri ai instituțiilor UE pentru a pregăti negocierile privind atingerea unui acord rapid pentru redresare, după ce șefa guvernului german se va adresa Parlamentului European. Șefa executivului european a declarat încă de zilele trecute, în ajunul președinției germane a Consiliului UE, că Europa are “un mare noroc” că Germania preia președinția Consiliului în această criză profundă din care Europa trebuie să iasă cu un acord pentru reconstrucție și relansare.

De cealaltă parte, cancelarul german și-a păstrat spiritul moderat, însă s-a alăturat fostului său partener politic în guvernul federal în a pune presiune pe omologii săi din Consiliul European. ”Ar fi bine să se ajungă la un acord în iulie. Dacă avem nevoie de mai mult timp, aceasta nu ar fi alegerea bună, dar ar trebui să continuăm să lucrăm”, a afirmat, la rândul său, Merkel.

Trebuie să ajungem la un acord în cursul verii, nu îmi pot imagina absolut deloc o altă opţiune”, a adăugat şefa executivului german.

Același front comun de unitate și presiune l-a afișat Angela Merkel și împreună cu Emmanuel Macron, luni, în cursul unei întâlniri pe care cei doi lideri au avut-o la Berlin. Într-o dovadă de unitate, liderii francez și german au subliniat că “Europa este viitorul nostru” și au avertizat că Europa nu se va putea ridica la nivelul provocării în absența unui plan de redresare.

Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, a preluat miercuri președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză, iar primul test major va fi summit-ul extraordinar din 17-18 iulie de la Bruxelles. Într-un amplu interviu acordat presei europene în ajunul președinției germane, Merkel a enunțat prioritatea absolută a ultimei sale președinții la Consiliul UE:Pentru ca Europa să supraviețuiască, economia ei trebuie să supraviețuiască“.

Principalele piedici în calea unui acord sunt puse de grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care susțin o recuperare economică bazată mai mult pe credite, și nu pe subvenții, în condițiile în care marii beneficiari ai acestui plan de recuperare sunt țările din sud, prejudiciate de efectele crizei sanitare și socio-economice.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economiceun pachet propus de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending