Connect with us

INTERNAȚIONAL

COVID-19: UE sprijină cu 3 mld. de euro redresarea economică a statelor din cadrul politicii de extindere și de vecinătate

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

În data de 11 august 2020, Comisia Europeană a încheiat memorandumuri de înțelegere (MoU) privind asistența macrofinanciară (AMF) cu opt state partenere din cadrul politicii de vecinătate și de extindere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Acordurile fac parte din pachetul de AMF în valoare de 3 miliarde de euro care vizează zece state partenere în cadrul politicii de extindere și de vecinătate și care este menit să le ajute în stoparea efectelor economice negative pe fondul pandemiei de coronavirus. Suma alocată fiecărei țări este condiționată de respectarea unor factori democratici esențiali bunei funcționări a societații.

Statele care și-au dat acordul asupra memorandumurilor de înțelegere sunt: Albania, Georgia, Iordania, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Ucraina. Mai mult, comunicatul de presă al Comisiei Europene menționează progrese privind semnarea formală a MoU de către patru dintre statele menționate: „Aceste documente au fost, de asemenea, semnate în mod formal cu 4 din statele menționate: Kosovo, Moldova, Macedonia de Nord și Ucraina. Negocieri ce țin de MoU cu cele 2 state rămase – Bosnia și Herțegovina și Tunisia – sunt în curs de desfășurare.”

„Implementarea continuă și rapidă a acestor programe este o dovadă importantă a solidaritații UE față de aceste țări în timpul unei crize fără precedent”, mai transmite comunicatul de presă al Comisiei Europene.

„Partenerii noștri din cadrul politcii de extindere și de vecinătate sunt sever afectați și ca Uniune avem puterea financiară de a îi ajuta să își limiteze efectele economice provocate de pandemie. Comisia, în numele UE, lucrează cu state partenere pentru a le ajuta în eforturile lor de a implementa politici economice eficace în timpul unei crize fără precedent. S-a ajuns deja la un acord cu 8 parteneri, ca dovadă a solidarității UE.”, transmite comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

De asemenea, Vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetatenilor, Valdis Dombrovskis, menționează că programul de AMF „va ajuta statele vecine să acopere nevoile financiare externe în 2020-2021, dat fiind dificultățile de gestionare a impactului economic al pandemiei”. Totodată, Dombrovskis întărește nevoia ca UE să ajute statele vecine deoarece: „Ajutorul dat vecinilor noștri este esențial pe timpul acestei perioade de criză pentru a menține stabilitatea regiunii”.

„Memorandumurile de Înțelegere (MoU) prevăd acțiunile politice pentru care îsi iau angajamentul beneficiarii pentru a primi a doua tranșă de asistență. Acordul asupra semnării MoU-urilor este un pas important către prima plată din cadrul programelor, condiționat de îndeplinirea condițiilor politice prealabile, inclusiv respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept. Țările beneficiare ar trebui să beneficieze, de asemenea, de un program de asistență financiară FMI.”, transmite comunicatul de presă al CE.

Așadar, ajutorul macro-financiar acordat de UE prezintă o serie de condiții, care dacă sunt implementate corespunzător, atât statul beneficiar, cât și UE vor avea de câștigat. Pe de o parte, UE își impune valorile europene pentru o mai strânsă colaborare și o eventuală integrare a statului vecin sau o eventuală extindere, iar pe de altă parte, statul beneficiar de pe urma ajutorului financiar își menține stabilitatea economică în urma pandemiei.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

INTERNAȚIONAL

Directorul FBI: Rusia bate ”toba dezinformării” pentru a submina campania candidatului democrat Joe Biden și încrederea americanilor în procesul electoral

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Rusia ”interferează” în alegerile prezidențiale din SUA din acest an prin utilizarea ”zgomotului de tobe al dezinformării”, care îl vizează pe candidatul democrat Joe Biden, a avertizat joi directul FBI, Christopher Wray. De asemenea, Rusia încearcă, în plus, să submineze, cu această ocazie, încrederea americanilor în procesul electoral, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unei audieri în Comisia pentru securitate internă din Camera Reprezentanților, unde Partidul Democrat deține majoritatea, șeful Biroului Federal de Investigații a spus că Moscova încearcă de asemenea să submineze ceea ce consideră că ar fi establishmentul antirusesc în SUA.

Declarația oficialului american aparte în contextul în care, la data de 7 august, directorul Centrului național de contraspionaj și securitate, avertiza că Rusia, China și Iranul vor încerca să se amestece în alegerile prezidențiale organizate în prima zi de marți a lunii noiembrie, adică pe data de 3 noiembrie.

La aceste afirmații se adaugă recenta dezvăluire a Microsoft Corp, care informa la 11 septembrie că a detectat atacuri cibernetice din Rusia şi China care vizau persoane şi organizaţii politice legate de pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

Hackeri au vizat echipele de campanie ale preşedintelui republican Donald Trump şi ale candidatului democrat Joe Biden, a precizat Microsoft la acela moment pe blogul său, precizând că a detectat 200 de atacuri legate de grupuri de hackeri ruşi.

Numeroase analize ale agenţiilor de informaţii americane au conchis că Rusia a acţionat pentru a stimula campania din 2016 a preşedintelui Donald Trump şi a o submina pe cea a rivalei sale Hillary Clinton. Trump a respins mult timp această acuzaţie, iar Rusia a negat orice implicare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Genrală a ONU din acest an

Published

on

© United Nations

Preşedintele american Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prevăzută pentru săptămâna viitoare, contrar afirmaţiilor sale de luna trecută, a anunţat şeful său de cabinet Mark Meadows pentru jurnalişti la bordul Air Force One, informează vineri AFP și Agerpres.

Preşedintele Trump a declarat luna trecută că vrea să-şi susţină discursul în sala Adunării Generale de la New York, chiar dacă liderii altor ţări nu vor participa din cauza pandemiei provocate de noul tip de coronavirus.

Principalele activităţi din cadrul celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, cu discursuri succesive ale şefilor de stat, se vor derula în special prin videoconferinţă între 21 şi 29 septembrie.

Adunarea generală a ONU este compusă din cele 192 de state membre. Adunarea generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcţiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU şi Consiliului de Securitate în orice chestiune cu excepţia celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Adunarea generală primeşte şi analizează rapoarte din partea altor organe şi organisme ONU şi a Secretarului General al Organizaţiei mondiale. Alege cei 10 membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate şi pe unii membri ai Consiliului de Tutelă. Împreună cu Consiliul de Securitate, dar votând independent, alege membrii Curţii Internaţionale de Justiţie. De asemenea, numeşte Secretarul General al ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate. Aprobă bugetul Organizaţiei mondiale.

Deciziile în probleme privind pacea şi securitatea internaţionale sunt adoptate cu 2/3 din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Potrivit regulilor de procedură, Adunarea generală are următoarea structură: cele şase comisii principale, comitetele procedurale (Comitetul General – format din preşedintele Adunării Generale, care îl şi prezidează, cei 21 de vice-preşedinţi ai Adunării generale şi preşedinţii celor şase comisii principale), comitetele permanente (Comitetul Consultativ pentru Probleme Administrative şi Bugetare şi Comitetul pentru Contribuţii).

Adunarea generală îşi desfăşoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum şi în cadrul celor şase comisii. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării generale a ONU se desfăşoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni. Sesiunile se organizează la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorităţii statelor membre. Sesiuni de urgenţă pot fi organizate în 24 de ore, în baza unei cereri primite de Secretarul General din partea Consiliului de Securitate (potrivit unei decizii adoptate cu 9 voturi favorabile) sau a unei decizii adoptate de Adunarea generală (majoritate simplă).

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Negociatorii-șefi ai UE și Regatului Unit, întâlnire la Bruxelles în încercarea de a evita întreruperea discuțiilor referitoare la relația post-Brexit

Published

on

© Michel Barnier/ Twitter

Negociatorii-șefi ai Uniunii Europene și Regatului Unit au avut joi o întrevedere la Bruxelles în încercarea de a evita întreruperea negocierilor referitoare la viitoarea relație post-Brexit, în pofida tensionării atmosferei ca urmare a proiectului de lege anunțat de Londra prin care modifică Acordul de retragere, adoptat de Guvernul britanic și Camera Comunelor actuale, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Echipa de negociere din Marea Britanie a purtat discuţii informale utile cu UE săptămâna aceasta, întrucât încercăm să ajungem la un acord până la jumătatea lunii octombrie cu privire la viitoare noastră relaţie”, a declarat un purtător de cuvânt al Executivului de la Londra.

Acesta a mai spus că ”s-au făcut câteva mici progrese, dar rămân diferențe semnificative în ceea ce privește aspecte cheie, inclusiv pescuitul și ajutoarele de stat. Vom continua să lucrăm din greu pentru a depăşi aceste diferenţe în discuţiile noastre săptămâna viitoare, fără a ne compromite poziţia fundamentală: aceea de a fi o ţară independentă”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Londra.

Înaintea acestei întrevederi între șefii echipelor de negociere, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, a respins acuzaţiile prim-ministrului britanic. Boris Johnson susţine că Bruxelles-ul nu negociază cu bună-credinţă şi ameninţă cu o ”blocadă” alimentară a schimburilor comerciale dintre Irlanda de Nord şi Marea Britanie dacă nu se ajunge la un acord până la sfârşitul perioadei de tranziţie, la sfârşitul anului 2020.

”Michel Barnier a arătat (…) că, şi în chestiuni extrem de complexe şi de sensibile din punct de vedere politic, Comisia şi UE negociază cu bună-credinţă”, a afirmat Mamer.

”UE nu ameninţă aprovizionarea cu alimente a Irlandei de Nord”, a subliniat un alt purtător de cuvânt pe Twitter. ”Ne-am angajat să punem în practică cu fidelitate protocolul” menit să evite revenirea la o frontieră între Irlanda şi Irlanda de Nord, dar pe care Marea Britanie ameninţă să îl pună sub semnul întrebării, a adăugat acesta.

Premierul britanic Boris Johnson refuză se renunțe la acest proiect de lege care încalcă dreptul internațional și care a depășit luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida avertismelor venite din partea Comisiei Europene de a retrage acest proiect din cauză căruia Regatul Unit riscă să fie adus în fața justiției în cazul în care nu se va întâmpla acest lucru. 

Anumite secțiuni ale proiectului de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

Miercuri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a atras atenția premierului britanic, Boris Johnson, să respecte Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, subliniind că ”încrederea reprezintă fundația oricărui parteneriat puternic”.

Făcând trimitere la cuvintele lui Margaret Thatcher din discursul susținut în 16 aprilie 1975, lider al Partidului Conservator din 11 februarie 1975 și fost premier britanic în perioada 1979-1990, Ursula von der Leyen i-a solicitat lui Johnson să nu încalce dreptul internațional prin nerespectarea anumitor prevederi din Protocolul privind Irlanda de Nord, parte a Acordului de retragere.

”Vă reamintesc cuvintele lui Margaret Thatcher: <<Marea Britanie nu încalcă tratatele. Acest lucru ar avea urmări negative pentru Marea Britanie, asupra relațiilor cu restul lumii și asupra oricărui tratat comercial>> Aceste cuvinte erau valabile atunci, sunt valabile și astăzi. Încrederea reprezintă fundația oricărui parteneriat puternic”, i-a transmis von der Leyen lui Boris Johnson.

Săptămâna trecută, într-o manifestare a dezacordului față de acest derapaj al Londrei, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au atras atenția că  sub nicio formă nu vor vota un acord UE-Regatul Unit privind viitoarele relații în cazul în care Regatul Unit nu respectă Acordul de retragere din UE. 

Următoarea rundă oficială de negocieri, în care sunt implicaţi sute de experţi care vor discuta despre cele mai spinoase probleme, vor demara la Bruxelles în săptămâna care începe pe 28 septembrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending