Connect with us

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, subliniază nevoia unui ”Pact pentru cercetare și inovare în Europa”: Proiectele inovatoare trebuie sprijinite cu 3% din PIB

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a făcut apel la un ”Pact pentru cercetare și inovare în Europa și de 3% din PIB pentru finanțarea proiectelor inovatoare” în cadrul dezbaterii desfășurate în plenul Legislativului european, axate pe Spațiul european de cercetare.

”Zona Europeană de cercetare a trecut printr-un proces de revitalizare în 2018. Este un efort de a crea o piață unică fără frontiere pentru cercetare, inovare și tehnologie în toată UE. Obiectivul este de a crea o piață reală pentru cercetare și de a avea un nivel de cheltuieli pentru cercetare de 3% din PIB. Miniștrii cercetării și-au reafirmat angajamentul pentru această țină până în 2030. După 21 de ani de la lansarea acestei inițiative, UE se confruntă cu probleme economice și sociale extraordinare. Comunicarea de anul trecut a stabilit ambiții înalte pentru noua zonă europeană de cercetare și asta este foarte bine. Pentru a avea o cercetare puternică, avem nevoie de o ERA puternică, bazată pe colaborare internațională, caracter academic incluziv. Ar trebui să ajute la îndeplinirea ambițiilor Pactului ecologic”, a subliniat Cristian Bușoi în intervenția sa.

Acesta și-a arătat îngrijorarea cu privire la faptul că ”îmbunătățirea calității sistemelor de cercetare și inovare încetinește și arată progrese inegale în anumite părți ale UE”.

”Pandemia de COVID nu doar că a demonstat importanța cercetării, inovării și cooperării în domeniu, dar și importanța practicilor științifice deschise și a infrastructurilor deschide care pot să dea soluții la problemele societale cele mai arzătoare. Pentru a indeplini scopurile noastre, trebuie să avem un pact pentru cercetare și inovare în UE. Această inițiativă este creșterea cheltuielilor publice pe acest domeniu prin integrarea fluxurilor publice și private și folosind Orizont Europa, MRR, noile fonduri de coeziune”, a detaliat eurodeputatul român.

Președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European a solicitat, în egală măsură, ”Comisiei și statelor membre să indentifice politici și proceduri care să poată susține un mai bun management al carierei cercetătorilor să reducă precaritate, să promoveze incluziunea și diversitatea și să crească calitatea științei produse”.

La finalul lunii septembrie a anului trecut, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind un nou Spațiu european de cercetare pentru domeniul cercetării și al inovării. Bazat pe excelență, competitiv, deschis și orientat spre talente, noul Spațiu european de cercetare va îmbunătăți peisajul european al cercetării și al inovării, va accelera tranziția UE către neutralitate climatică și către poziția de lider în domeniul digital, va sprijini redresarea ei de pe urma impactului crizei cauzate de noul coronavirus asupra societății și economiei.

Comisia a stabilit obiective strategice și acțiuni de pus în aplicare în strânsă cooperare cu statele membre, pentru a acorda prioritate investițiilor și reformelor în cercetare și inovare, pentru a îmbunătăți accesul cercetătorilor din întreaga UE la excelență în cercetare și pentru a permite rezultatelor cercetării să ajungă pe piață și în economia reală. În plus, comunicarea va promova și mai mult mobilitatea cercetătorilor, competențele lor și oportunitățile de dezvoltare a carierei lor în interiorul UE, egalitatea de gen, precum și un acces mai bun la activități științifice finanțate din fonduri publice și evaluate inter pares.

Lansat în 2000, Spațiul european de cercetare a înregistrat realizări majore în ultimii ani. Contextul a determinat Comisia Europeană să regândească modul în care trebuie să consolideze rolul, să definească și să pună în aplicare mai bine obiectivele esențiale, dar și să îl facă mai atractiv ca spațiu comun pentru obținerea unor rezultate valoroase în materie de cercetare și inovare.

În plus, Europa se confruntă în prezent cu provocări societale, ecologice și economice semnificative, care sunt agravate de criza provocată de noul coronavirus. Cercetarea și inovarea sunt, prin urmare, cruciale pentru abordarea acestor provocări, asigurând redresarea economică a Europei și accelerând tranzițiile verzi și digitale.

Obiectivele noului Spațiu european de cercetare

Pornind de la poziția de lider a Europei în materie de inovare și de la excelența sa științifică, noul Spațiu european de cercetare urmărește să stimuleze o mai bună coordonare și cooperare între UE, statele sale membre și sectorul privat; să conducă la mai multe investiții în cercetare și inovare; să consolideze mobilitatea cercetătorilor, a expertizei lor și a fluxului de cunoștințe;

Comunicarea definește patru obiective strategice:

  1. Prioritate pentru investițiile și reformele în domeniul cercetării și inovării, pentru a favoriza tranziția verde și digitală, cu scopul de a sprijini redresarea economică a Europei și a-i crește competitivitatea.

Sprijinul UE pentru cercetare și inovare este prevăzut prin diverse programe, cum ar fi Orizont Europapolitica de coeziune și Next Generation EU (UE – generația viitoare). Pentru a realiza schimbările pozitive necesare și pentru a asigura calitatea rezultatelor, sprijinul UE trebuie completat cu investiții din partea statelor membre și a sectorului privat. Comunicarea reafirmă obiectivul de 3 % din PIB care să fie investit în cercetarea și inovarea din UE și îndeamnă la amplificarea cooperării între statele membre și la alinierea eforturilor naționale, prin stabilirea unui obiectiv de 5 % din fondurile publice de la nivel național pentru programe comune de cercetare și dezvoltare și pentru parteneriate europene, până în 2030.

Principiul excelenței, care implică faptul că cei mai buni cercetători cu cele mai bune idei pot obține finanțare, rămâne piatra de temelie pentru toate investițiile din cadrul Spațiului european de cercetare.

  1. Îmbunătățirea accesului la facilități și infrastructuri excelente pentru cercetătorii din întreaga UE.

Investițiile statelor membre în cercetare și inovare rămân inegale, ceea ce se traduce prin discrepanțe în ceea ce privește excelența științifică și rezultatele inovării, discrepanțe care trebuie eliminate. UE sprijină deja țările rămase în urmă, inclusiv prin acordarea de sprijin personalizat, iar Orizont Europa va continua să asigure acest sprijin, prin colaborări mai strânse cu partenerii mai experimentați, pentru a îmbunătăți accesul la excelență în cercetare. Comisia propune ca statele membre, care se situează sub media UE a investițiilor în cercetare și inovare ca procentaj din PIB, să își îndrepte eforturile înspre creșterea investițiilor lor cu 50 % în următorii 5 ani.

În acest scop, vor fi create oportunități de mobilitate pentru ca cercetătorii să aibă acces la excelență în cercetare și să își lărgească experiența prin intermediul unor programe specifice de formare și mobilitate care să implice industria și mediul academic. Pentru a reflecta progresele înregistrate în direcția cercetării bazate pe excelență, este necesar ca statele membre care se situează sub media UE în ceea ce privește publicațiile foarte citate să își reducă diferența față de media UE cu cel puțin o treime în următorii 5 ani.

  1. Transferul rezultatelor către economie, pentru a stimula investițiile întreprinderilor și pătrunderea pe piață a rezultatelor cercetării, precum și pentru a promova competitivitatea și rolul de lider al UE în mediul tehnologic la nivel mondial.

În vederea accelerării transferului rezultatelor cercetării către economia reală și a sprijinirii punerii în aplicare a noii strategii industriale, Comisia va încuraja și va îndruma elaborarea unor planuri de tehnologii comune împreună cu industria, care să permită atragerea mai multor investiții private în proiecte internaționale de importanță majoră. Astfel se va favoriza dezvoltarea unor tehnologii competitive în domenii strategice esențiale, asigurând în același timp o prezență europeană mai puternică pe scena mondială.

În paralel, în urma unui exercițiu de monitorizare detaliat, Comisia va analiza posibilitatea de a crea un cadru de colaborare în rețea care să se bazeze pe entitățile și capacitățile existente, cum ar fi centrele de excelență sau centrele de inovare digitală, pentru a facilita colaborarea și schimbul de bune practici până în 2022. Tot în acest interval de timp de doi ani, Comisia va actualiza și va elabora principii directoare, care vor garanta că inovarea poate fi valorizată și recompensată, precum și un cod de practici pentru utilizarea inteligentă a proprietății intelectuale, pentru a asigura accesul la o protecție efectivă și accesibilă a proprietății intelectuale.

  1. Consolidarea mobilității cercetătorilor și circulația liberă a cunoștințelor și a tehnologiei, printr-o mai bună cooperare între statele membre, pentru a permite tuturor să beneficieze de cercetare și de rezultatele ei.

UE va urmări să îmbunătățească oportunitățile de dezvoltare a carierei pentru a atrage și a reține cei mai buni cercetători în Europa, precum și să stimuleze cercetătorii să urmeze o carieră în afara mediului academic. În acest scop, UE va pune la dispoziție totodată, până la sfârșitul anului 2024, în parteneriat cu statele membre și cu organizațiile de cercetare, un set de instrumente de sprijin pentru carierele cercetătorilor. Acest set de instrumente va consta în următoarele elemente: un cadru al competențelor cercetătorilor pentru a identifica competențele și neconcordanțele principale; un program de mobilitate pentru a sprijini schimbul și mobilitatea cercetătorilor din industrie și mediul academic; formare specifică și oportunități de dezvoltare profesională în cadrul programului Orizont Europa; și un portal de tip „ghișeu unic” pentru ca cei interesați să găsească mai ușor informații și să își gestioneze mai ușor învățarea și carierele.

UE va acționa în direcția îndeplinirii obiectivelor strategice de mai sus, în strânsă cooperare cu statele membre, prin intermediul a 14 acțiuni care sunt legate între ele și care vor juca un rol important în realizarea Spațiului european de cercetare. În plus, Comisia va organiza un forum european pentru tranziție, un forum de discuții strategice cu statele membre care le va sprijini în punerea coerentă în aplicare a acestor patru obiective. De asemenea, Comisia va propune, până în prima jumătate a anului 2021, ca statele membre să adopte un Pact pentru cercetare și inovare în Europa, care să le consolideze angajamentul față de politicile și principiile comune și care să indice domeniile în care vor dezvolta împreună acțiuni prioritare.

Ca parte a inițiativelor sale de sprijinire a redresării economice și de construire a unei Europe verzi și digitale, Comisia a adoptat, în plus față de noul Spațiu european de cercetare, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală pentru a adapta sistemele de educație și de formare la era digitală, precum și o comunicare privind Spațiul european al educației ca factor de stimulare a creării de locuri de muncă și a creșterii economice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi: E nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului. EU4Health, cheia pentru îmbunătățirea accesului la screening în România

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Europarlamentarul Cristian Bușoi, negociatorul Parlamentului European pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, a moderat o dezbatere la nivel înalt cu experți în sănătate, eveniment care a avut ca temă principală Planul European pentru combatere a cancerului și oportunitățile sale aduse sistemului românesc de sănătate.

„Pentru pacienții de cancer din România, pentru cei care îi tratează și îi îngrijesc este esențial să știe că nu sunt singuri și că lupta împotriva cancerului va rămâne o prioritate la nivel european, indiferent de crizele de sănătate pe care le traversăm. Îi asigur de acest lucru din calitatea mea de președinte al Intergrupului de Luptă Împotriva Cancerului din Parlamentul European și de responsabil al Programului de Sănătate al UE, pentru care am reușit să obțin cel mai mare buget din istoria UE, 5,3 miliarde euro (prețuri curente), cu sprijinul colegilor din Parlament și în special al Grupului PPE, cel mai important apărător al luptei împotriva cancerului”, a transmis Cristian Bușoi în urma evenimentului.

Deputatului european a subliniat că lupta pentru combaterea cancerului are la bază instrumente importante: „Este important să știm că avem câteva arme esențiale de luptă cu această maladie: prevenția, diagnosticarea timpurie și cercetarea. 40% dintre tipurile de cancer care există pot fi prevenite, iar depistate la timp, acestea pot fi tratate cu succe, datorită terapiilor și aparaturii de ultimă generație.”

„Da, în România mai sunt multe de făcut pentru pacienții care suferă de cancer și pentru profesioniștii, care le sunt alături. Da, încă pierdem mult prea mulți apropiați din cauza acestei boli, care nu ține cont nici de vârstă și nici de statut. Da, avem nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului, să investim mai mult în aparatură și să vorbim mai ferm despre importanța campaniilor de screening pentru toate tipurile de cancer. Dar, pentru aceste probleme există și soluții, pe care trebuie să le luăm serios în seamă”, a mai adăugat Cristian Bușoi.

De asemenea, europarlamentarul a enumerat cele mai importante instrumente de care dispune acum Uniunea Europeană în lupta cu cancerul: „La nivelul UE avem instrumente importante cu care să acționăm rapid împotriva cancerului: Planul european pentru cancer, Misiunea Horizon Europe Cancer și EU4Health, un Program la care am lucrat cu mult drag și multă ambiție pentru ca înțeleg pe deplin nevoile pacienților. EU4Health este cheia pentru prevenirea bolii și îmbunătățirea accesului la screening, tratament și îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative pentru cancer pacienți.”

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, dialog cu Ursula von der Leyen: Să construim cu adevărat o UE a Sănătății

Published

on

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE)  a participat la reuniunea Grupului PPE de la Roma, unde a purtat și un dialog cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

„În dialogul pe care l-am avut cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a participat la lucrările noastre de la Reuniunea ONU care are loc la New York, am insistat pe nevoia de a continua să ne implicăm mai mult de la nivel european în politicile de sănătate, să construim cu adevărat o Uniune Europeană a Sănătății”, a scris într-o postare pe pagina de Facebook, președintele Comisiei pentru Industrie din PE, Cristian Bușoi. 

De asemenea, Cristian Bușoi a rugat-o pe șefa Executivului European să folosească participarea la Reuniunea ONU pentru a convinge și alți actori globali să ni se alăture în politicile de decarbonizare și luptă împotriva schimbărilor climatice.

Potrivit deputatului european, agenda discuțiilor s-a concentrat pe găsirea soluțiilor pentru creștere economică, transformare energetică, crearea de noi locuri de muncă și protejarea celor vechi, politica pentru migrație și, poate cel mai important, întărirea sistemelor de sănătate din toate statele membre UE pentru a face față provocărilor actuale și viitoare.

Citiți și: Uniunea Europeană a Sănătății, posibilă prin modificarea Tratatului UE. Care este părerea Comisiei Europene și ce răspuns așteaptă de la cetățeni

Cea de-a 76-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite își deschide în această săptămână ușile sediului de la New York pentru segmentul la nivel înalt – participarea șefilor de stat, de guvern, a miniștrilor de externe și a liderilor organizațiilor internaționale -, în care liderii lumii vor naviga printre cele mai intense subiecte care influențează conduita de pe scena globală, sub semnul redresării economice post-COVID-19, vaccinării și luptei împotriva pandemiei, în timp ce urgența schimbărilor climatice, rolul multilateralismului și noua eră a competiției strategice între marile puteri vor domina agenda discuțiilor și linia discursurilor politice ce vor fi susținute.

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi anunță că PNRR a intrat în fază finală: PNRR va însemna startul unui maraton de investiții și reforme importante pentru modernizarea României

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Programul Național de Redresare și Reziliență a intrat în fază finală, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va veni la București să anunțe aprobarea programului, a transmis vineri eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

„PNRR va însemna startul unui maraton de investiții și reforme importante pentru modernizarea României. După vizita pe care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen o va efectua în SUA, la New York, unde participă, alături de șefi de stat și de guvern, la Reuniunea anuală a ONU, domnia sa va sosi, pe 27 septembrie, la București”, a declarat acesta.

Ca să pună capăt speculațiilor, Cristian Bușoi a subliniat că programul Ursulei von der Leyen era de mult stabilit, „iar alegațiile care apar acum în unele publicații, precum că doamna Ursula von der Leyen și-ar fi amânat vizita după Congresul PNL sunt pure fabulații și au ca scop doar intoxicarea publicului”.

„Agenda președintelui Comisiei Europene este foarte încărcată. Sper ca încercările de intoxicare a publicului să înceteze”, a conchis eurodeputatul. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua o vizită în România pe data de 27 septembrie pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 29,2 miliarde de euro, a anunțat purtătorul de cuvânt adjunct al instituției, Dana Spinanț, în briefingul de presă.

”Pot confirma că evaluarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României va fi finalizată în următoarele zile și că președinta Comisiei Europene (n.r. Ursula von der Leyen) va vizita Bucureștiul pe data de 27 septembrie. Ne așteptăm ca evaluarea planului să fie finalizată până atunci”, a răspuns Dana Spinanț unei întrebări. 

România a transmis acest document la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ2 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA3 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE4 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.4 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș7 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ9 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D10 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL11 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ2 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending