Connect with us

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: UE trebuie să se implice în reducerea emisiilor mondiale de metan, încurajând partenerii globali să ia măsuri în acest sens

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Uniunea Europeană ar trebui să joace rolul de lider la nivel global în reducerea emisiilor de metan, al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon, subliniază eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European într-un interviu acordat revistei The Parliament.

”Emisiile de metan reprezintă al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, sectorul energetic numărându-se printre principalele surse”, a explicat Bușoi, furnizând în același timp date statistice legate de domeniile de activitate în urma cărora rezultă emisii de metan.

Astfel, în Uniunea Europeană, 53% dintre emisiile antropice de metan provin din agricultură, 26 % din deșeuri și 19 % din sectorul energetic.

”Emisiile de metan sunt generate de o paletă largă de sectoare și, odată ajunse în atmosferă, se amestecă cu alte tipuri de gaz, lucru ce face dificilă măsurarea și raportarea acestora. (…) Îmbunătățirea măsurării și raportării emisiilor de metan la nivelul sectoarelor ne va ajuta să înțelegem mai bine situația și să stabilim acțiunile imediate” necesare, a punctat președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, salutând în același timp strategia Comisiei Europene de reducere a emisiilor de metan, dată publicității la mijlocul lunii octombrie a anului trecut.

În același timp, Cristian Bușoi a anunțat că în lunile următoare, Parlamentul European va evalua opțiunile disponibile în vederea atingerii acestui deziderat european.

”O audiere comună a trei comisii parlamentare reunite va avea loc în curând pentru a asculta opiniile experților și părților interesate”, a mai precizat eurodeputatul român.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, 54% din emisiile de metan din sectorul energetic sunt emisii fugitive din sectorul petrolului și gazelor, 34% sunt emisii fugitive din sectorul cărbunelui și 11% din sectorul rezidențial și din alte sectoare finale.

Așadar, reducerile cele mai rentabile ale emisiilor de metan pot fi realizate în sectorul energetic.

În acest context, europarlamentarul Cristian Bușoi a subliniat că ”este crucial ca sectorul petrolului și gazelor să aibă o abordare proactivă pentru a limita impactul lanțului său de aprovizionare asupra mediului înconjurător”.

”Uniunea Europeană trebuie să se implice în reducerea emisiilor de metan la nivel global, folosindu-se de poziția sa de cel mai mare importator global de combustibili fosili pentru a sprijini acțiuni similare din partea partenerilor globali”, a mai spus Bușoi, considerând că instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan reprezintă un alt element cheie al strategiei propuse de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a prezentat la mijlocul lunii octombrie a anului trecut strategia UE de reducere a emisiilor de metan, un puternic poluant atmosferic local, care provoacă probleme grave de sănătate.

Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon.

Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție ”zero poluare” al Comisiei.

Strategia stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional.

Aceasta prezintă acțiuni legislative și nelegislative în sectorul energetic, sectorul agricol și sectorul deșeurilor, care generează aproximativ 95 % din emisiile de metan asociate activității umane la nivel mondial.

Una dintre prioritățile strategiei este aceea de a îmbunătăți măsurarea și raportarea emisiilor de metan. Nivelul de monitorizare variază în prezent de la un sector la altul și de la un stat membru la altul, precum și în întreaga comunitate internațională.

Pe lângă măsurile de la nivelul UE de accelerare a standardelor de măsurare, verificare și raportare, Comisia va sprijini instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan, în parteneriat cu Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Coaliția pentru climă și aer nepoluat și Agenția Internațională a Energiei.

Programul de sateliți Copernicus al UE va îmbunătăți, de asemenea, supravegherea și va contribui la detectarea surselor de emisii majore la nivel mondial și la identificarea principalelor scăpări de metan.

Pentru a reduce emisiile de metan în sectorul energetic, se va propune introducerea obligației de a îmbunătăți depistarea scăpărilor și eliminarea lor în infrastructura de gaze și se va lua în considerare elaborarea unei legislații menite să interzică practicile sistematice de ardere la faclă și de evacuare în atmosferă. Comisia va purta un dialog cu partenerii săi internaționali și va explora posibile standarde, obiective sau stimulente pentru importurile de energie către UE, precum și instrumentele de punere în aplicare a acestora.

Comisia va îmbunătăți raportarea emisiilor din agricultură printr-o mai bună colectare a datelor și va promova oportunități de reducere a emisiilor, cu sprijin din partea politicii agricole comune. Accentul principal va fi pus pe schimbul de bune practici în ceea ce privește tehnologiile inovatoare de reducere a emisiilor de metan, alimentația animalelor și managementul reproducției.

Cercetarea specifică în domeniul tehnologiei, al soluțiilor bazate pe natură și al schimbării regimului alimentar își va aduce de asemenea contribuția. Deșeurile umane și agricole organice nereciclabile și fluxurile de reziduuri pot fi utilizate pentru a produce biogaz, biomateriale și produse biochimice. Acest lucru poate genera fluxuri suplimentare de venituri în zonele rurale și poate evita totodată emisiile de metan. Prin urmare, colectarea acestor deșeuri va fi stimulată în continuare.

În sectorul deșeurilor, Comisia va avea în vedere măsuri suplimentare de îmbunătățire a gestionării gazelor de depozit, valorificând potențialul energetic al acestora cu reducerea simultană a emisiilor, și va reexamina legislația relevantă privind depozitele de deșeuri în 2024. Reducerea la minimum a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri este esențială pentru a evita formarea de metan. De asemenea, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune aprofundarea activităților de cercetare privind tehnologiile de producere de biometan pe bază de deșeuri.

Totodată, Comisia va reexamina Regulamentul privind partajarea eforturilor și va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include sectoarele care generează emisii de metan și care nu sunt incluse încă în domeniul de aplicare al acesteia.

Pe plan molecular, metanul este mai puternic decât dioxidul de carbon. El contribuie la formarea ozonului din troposferă și este un puternic poluant atmosferic local, care cauzează probleme grave de sănătate. La sfârșitul ciclului său de viață, metanul este transformat în dioxid de carbon și vapori de apă, contribuind în continuare la schimbările climatice. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan contribuie atât la încetinirea schimbărilor climatice, cât și la îmbunătățirea calității aerului.

Evaluarea impactului Planului UE privind obiectivele în materie de climă pentru 2030 a concluzionat că intensificarea nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cel puțin 55 % până în 2030 ar necesita un efort accelerat de combatere a emisiilor de metan.

Deși UE produce 5 % din totalul emisiilor mondiale de metan, ea va încuraja luarea de măsuri la nivel internațional în calitate de cel mai mare importator mondial de combustibili fosili și de actor important în sectorul agricol și în cel al deșeurilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a anunțat joi că ”10 mii de cercetători excepționali din Europa și din lume au primit granturi de la Comisia Europeană pentru a-și pune în practică ideile inovatoare, care transformă lumea, prin Consiliul European de Cercetare (ERC)”.

Acesta a participat la un eveniment la care a luat parte și  președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Parlamentului European, David Sassoli, comisarul European pentru Inovare și Cercetare, Mariya Gabriel, președintele ERC, Jean-Pierre Bourguignon, ministrul pentru Știință, Tehnologie și Învățământ Superior din Portugalia, Manuel Heitor și alți lideri europeni care prin inițiativele și acțiunile lor sprijină cercetarea și inovarea la nivel european.

”Viitorului Europei, fie că vorbim de cel economic, social sau de sănătate depinde de inovare. Mă bucur că în UE am reușit să alocam Programului de Cercetare și Inovare, Horizon Europe, și datorită eforturilor Comisiei ITRE pe care o conduc, cel mai mare buget din lume, un record pentru Uniunea Europeană, 100 de miliarde euro”, a subliniat Cristian Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

”Avem astfel dovada că ne pasă de viitorul Uniunii Europene, pe care o vom lăsa moștenire generațiilor viitoare. Și generația care urmează și generația noastră au nevoie de un impuls puternic pentru a câștiga lupta cu provocările vremurilor pe care le traversăm”, a completat eurodeputatul român.

Eurodeptații au adoptat în luna aprilie programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa, al cărui buget total se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Textul acordului cu Consiliu privind programul Orizont Europa, cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, a fost adoptat cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde EUR din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

  •  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
  •  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
  •  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

La 15 martie, Comisia Europeană a prezentat planul strategic prin care stabilește orientările pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului.

  • Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
  • Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
  • Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
  • Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.

Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Mecanismul de Redresare și Reziliență, cheia pentru accelerarea tranziției către neutralitatea climatică

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European, a participat ieri, 5 mai, la PowerSummit2021 Electric Decade, unde a reiterat că accelerarea tranziției către neutralitatea climatică va fi posibilă doar prin finanțările potrivite.

„În opinia mea, cheia pentru accelerarea tranziției către neutralitatea climatică și economia verde este combinarea faclităților de finanțare dintre TEN-E (conectarea infrastructurii energetice a țărilor UE ) și RRF (Mecanismul de Redresaere și Rezilineță). Cu scopul de a-și atinge obiectivele climatice și energetice și de a spori inovarea, sustenabilitatea și dezvoltarea, fără a-și pune în pericol competitivitatea, UE are nevoie de o aprovizionare performantă cu energie, care să fie cu un pas înaintea nevoilor pieței și eficientă din punct de vedere al costurilor pentru sectorul industrial, sectorul transporturilor și uz casnic”, a transmis deputatul european. 

Potrivit europarlamentarului PNL, „electricitatea joacă un rol esențial pentru realizarea ambițiilor noastre climatice, contribuind la reducerea sau eliminarea emisiilor de carbon din industrie și societate prin electrificare directă sau indirectă.”

„Este necesar ca până în 2030 să punem la punct o strategie care să maximizeze potențialul de electrificare pe care îl avem și să creștem astfel ponderea energiei electrice din consumul total de energie, având în vedere surse curate, precum energia eoliană, solară, hidro sau nucleară”, a conchis acesta în intervenția sa. 


Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health: Programul de Sănătate al UE recunoaște obezitatea ca boală cronică și va aloca resursele necesare pentru prevenirea și combaterea ei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Programul de Sănătate al UE recunoaște obezitatea ca boală cronică și va aloca resursele necesare pentru prevenirea și combaterea ei, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și responsabil al acestei instituții pentru EU4Health.

Acesta a participat marți la evenimentul intitulat ”Obezitate: o provocare cu o conexiune puternică și complexă cu hormonii”, organizat de European Society of Endocrinology la care au participat și prestigioși profesori, medici și experți din UE.

”Pe parcursul ultimelor 4 decenii, numǎrul persoanelor care suferǎ de obezitate a crescut de șase ori, fiind astăzi o problemă serioasă de sănătate publică, arată cele mai recente studii în domeniu. Obezitatea crește semnificativ riscul bolilor cardiovasculare, diabetulului de tip 2, hipertensiunii arteriale, bolilor coronariene și anumitor tipuri de cancer. În medie, 51,8% dintre europeni sunt supraponderali, iar 14,9% sunt obezi, iar Organizația Mondială a Sănătății vorbește deja despre o epidemie globală de obezitate”, a atras atenția Cristian Bușoi.

Pe lângă programul EU4Health care poate contribui la combaterea obezității, eurodeputatul român a amintit și de Orizont Europa, care ”va aloca fonduri și pentru sănătatea publică și pentru cercetare și inovare în determinarea cauzelor și modalităților de tratare a obezității. Nu în ultimul rând, strategia From Farm to Fork promite să reducă obezitatea, concentrându-se pe asigurarea securității alimentare, nutriției și sănătății publice”, a mai spus Bușoi.

”Avem așadar toate pârghiile pentru a lupta cu acest fenomen care amenință că, pȃnă ȋn 2025, va afecta a cincea parte a populației adulte din ȋntreaga lume”, a conchis președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European.

Eurodeptații au adoptat în luna aprilie programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa, al cărui buget total se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Textul acordului cu Consiliu privind programul Orizont Europa, cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, a fost adoptat cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde EUR din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

  •  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
  •  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
  •  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

La 15 martie, Comisia Europeană a prezentat planul strategic prin care stabilește orientările pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului.

  • Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
  • Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
  • Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
  • Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.

Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO3 mins ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN34 mins ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: Nu credem că e soluția magică. Partenerii noștri trebuie să faciliteze exporturile

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.3 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ4 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.5 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE5 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

NATO6 hours ago

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending