Connect with us

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: UE trebuie să se implice în reducerea emisiilor mondiale de metan, încurajând partenerii globali să ia măsuri în acest sens

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Uniunea Europeană ar trebui să joace rolul de lider la nivel global în reducerea emisiilor de metan, al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon, subliniază eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European într-un interviu acordat revistei The Parliament.

”Emisiile de metan reprezintă al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, sectorul energetic numărându-se printre principalele surse”, a explicat Bușoi, furnizând în același timp date statistice legate de domeniile de activitate în urma cărora rezultă emisii de metan.

Astfel, în Uniunea Europeană, 53% dintre emisiile antropice de metan provin din agricultură, 26 % din deșeuri și 19 % din sectorul energetic.

”Emisiile de metan sunt generate de o paletă largă de sectoare și, odată ajunse în atmosferă, se amestecă cu alte tipuri de gaz, lucru ce face dificilă măsurarea și raportarea acestora. (…) Îmbunătățirea măsurării și raportării emisiilor de metan la nivelul sectoarelor ne va ajuta să înțelegem mai bine situația și să stabilim acțiunile imediate” necesare, a punctat președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, salutând în același timp strategia Comisiei Europene de reducere a emisiilor de metan, dată publicității la mijlocul lunii octombrie a anului trecut.

În același timp, Cristian Bușoi a anunțat că în lunile următoare, Parlamentul European va evalua opțiunile disponibile în vederea atingerii acestui deziderat european.

”O audiere comună a trei comisii parlamentare reunite va avea loc în curând pentru a asculta opiniile experților și părților interesate”, a mai precizat eurodeputatul român.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, 54% din emisiile de metan din sectorul energetic sunt emisii fugitive din sectorul petrolului și gazelor, 34% sunt emisii fugitive din sectorul cărbunelui și 11% din sectorul rezidențial și din alte sectoare finale.

Așadar, reducerile cele mai rentabile ale emisiilor de metan pot fi realizate în sectorul energetic.

În acest context, europarlamentarul Cristian Bușoi a subliniat că ”este crucial ca sectorul petrolului și gazelor să aibă o abordare proactivă pentru a limita impactul lanțului său de aprovizionare asupra mediului înconjurător”.

”Uniunea Europeană trebuie să se implice în reducerea emisiilor de metan la nivel global, folosindu-se de poziția sa de cel mai mare importator global de combustibili fosili pentru a sprijini acțiuni similare din partea partenerilor globali”, a mai spus Bușoi, considerând că instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan reprezintă un alt element cheie al strategiei propuse de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a prezentat la mijlocul lunii octombrie a anului trecut strategia UE de reducere a emisiilor de metan, un puternic poluant atmosferic local, care provoacă probleme grave de sănătate.

Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon.

Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție ”zero poluare” al Comisiei.

Strategia stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional.

Aceasta prezintă acțiuni legislative și nelegislative în sectorul energetic, sectorul agricol și sectorul deșeurilor, care generează aproximativ 95 % din emisiile de metan asociate activității umane la nivel mondial.

Una dintre prioritățile strategiei este aceea de a îmbunătăți măsurarea și raportarea emisiilor de metan. Nivelul de monitorizare variază în prezent de la un sector la altul și de la un stat membru la altul, precum și în întreaga comunitate internațională.

Pe lângă măsurile de la nivelul UE de accelerare a standardelor de măsurare, verificare și raportare, Comisia va sprijini instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan, în parteneriat cu Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Coaliția pentru climă și aer nepoluat și Agenția Internațională a Energiei.

Programul de sateliți Copernicus al UE va îmbunătăți, de asemenea, supravegherea și va contribui la detectarea surselor de emisii majore la nivel mondial și la identificarea principalelor scăpări de metan.

Pentru a reduce emisiile de metan în sectorul energetic, se va propune introducerea obligației de a îmbunătăți depistarea scăpărilor și eliminarea lor în infrastructura de gaze și se va lua în considerare elaborarea unei legislații menite să interzică practicile sistematice de ardere la faclă și de evacuare în atmosferă. Comisia va purta un dialog cu partenerii săi internaționali și va explora posibile standarde, obiective sau stimulente pentru importurile de energie către UE, precum și instrumentele de punere în aplicare a acestora.

Comisia va îmbunătăți raportarea emisiilor din agricultură printr-o mai bună colectare a datelor și va promova oportunități de reducere a emisiilor, cu sprijin din partea politicii agricole comune. Accentul principal va fi pus pe schimbul de bune practici în ceea ce privește tehnologiile inovatoare de reducere a emisiilor de metan, alimentația animalelor și managementul reproducției.

Cercetarea specifică în domeniul tehnologiei, al soluțiilor bazate pe natură și al schimbării regimului alimentar își va aduce de asemenea contribuția. Deșeurile umane și agricole organice nereciclabile și fluxurile de reziduuri pot fi utilizate pentru a produce biogaz, biomateriale și produse biochimice. Acest lucru poate genera fluxuri suplimentare de venituri în zonele rurale și poate evita totodată emisiile de metan. Prin urmare, colectarea acestor deșeuri va fi stimulată în continuare.

În sectorul deșeurilor, Comisia va avea în vedere măsuri suplimentare de îmbunătățire a gestionării gazelor de depozit, valorificând potențialul energetic al acestora cu reducerea simultană a emisiilor, și va reexamina legislația relevantă privind depozitele de deșeuri în 2024. Reducerea la minimum a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri este esențială pentru a evita formarea de metan. De asemenea, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune aprofundarea activităților de cercetare privind tehnologiile de producere de biometan pe bază de deșeuri.

Totodată, Comisia va reexamina Regulamentul privind partajarea eforturilor și va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include sectoarele care generează emisii de metan și care nu sunt incluse încă în domeniul de aplicare al acesteia.

Pe plan molecular, metanul este mai puternic decât dioxidul de carbon. El contribuie la formarea ozonului din troposferă și este un puternic poluant atmosferic local, care cauzează probleme grave de sănătate. La sfârșitul ciclului său de viață, metanul este transformat în dioxid de carbon și vapori de apă, contribuind în continuare la schimbările climatice. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan contribuie atât la încetinirea schimbărilor climatice, cât și la îmbunătățirea calității aerului.

Evaluarea impactului Planului UE privind obiectivele în materie de climă pentru 2030 a concluzionat că intensificarea nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cel puțin 55 % până în 2030 ar necesita un efort accelerat de combatere a emisiilor de metan.

Deși UE produce 5 % din totalul emisiilor mondiale de metan, ea va încuraja luarea de măsuri la nivel internațional în calitate de cel mai mare importator mondial de combustibili fosili și de actor important în sectorul agricol și în cel al deșeurilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi a fost reales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din PE: Voi rămâne la fel de implicat pentru ca deciziile pe care le luăm să fie în beneficiul cetățenilor și al UE

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a fost reales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

”Ne aflăm la jumătatea acestei legislaturi, cu provocări importante, pe care le-am abordat împreună cu succes. În ciuda pandemiei, am reușit să mergem mai departe și să obținem rezultate concrete în toate domeniile care sunt în responsabilitatea Comisiei noastre: industrie, cercetare și inovare, energie, TIC și spațiu. Am închis dosare foarte importante în cadrul noului Cadru Financiar Multianual: Orizont Europa, Europa Digitală, Facilitatea Conectarea Europei, Programul Spațial al UE și lucrăm cu intensitate maximă pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la energie și pentru Programul Fit for 55”, a amintit Bușoi de dosarele gestionate de comisia pe care o coordonează din calitatea de președinte.

Acesta a ținut să îi asigure pe colegii săi că va rămâne ” la fel de implicat și dedicat muncii mele, pentru ca deciziile pe care le luăm în Comisia ITRE să fie strict în beneficiul cetățenilor și al Uniunii Europene.”

Cristian Bușoi deține un titlu de doctor în Sănătate publică și management sanitar, fiind absolvent al Facultății de Medicină și Farmacie, Timișoara, potrivit CV-ului său

Acesta a ocupat în perioada 17 iunie 2013-27 februarie 2014 funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), după ce, în perioada 2007-2013 s-a ocupat de politicile europene din poziția de eurodeputat în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și în cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

În 2014, acesta a candidat pentru un nou mandat de eurodeputat pe listele PNL, reușind să ocupe în Parlamentul European titulatura de membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI).

De asemenea, acesta este responsabil al Parlamentului European pentru relația cu Agenția Europeană a Medicamentului, după ce, în 2019, a reușit să își asigure un nou mandat de europarlamentar din partea Partidului Național Liberal.

În egală măsură, acesta a fost desemnat la finalul lunii iunie 2020 președinte al Intergrupului pentru Lupta împotriva Cancerului din Parlamentul European, grup care a fost creat la inițiativa Coaliției Europene a Pacienților cu Cancer (ECPC) – cea mai mare asociație care reunește sub umbrela sa pacienții cu cancer din Europa – și este format din eurodeputați ai tuturor familiilor politice.

Din calitatea de raportor al Parlamentului European pentru EU4Health, acesta a condus negocierilor interinstituționale pentru acest program emblematic cu un buget de 5,1 miliarde de euro prin care Uniunea Europeană își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre, să promoveze coordonarea dintre acestea, să protejeze cetățenii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave asupra sănătății, să ofere garanția resurselor necesare pentru ca statele membre să facă față crizelor sanitare, să consolideze sistemele de sănătate, să sprijine utilizarea instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății.

Un sondaj realizat de think tank-ul VoteWatch Europe la mijlocul lunii octombrie a anului trecut l-a clasat pe Cristian Bușoi  în rândul celor mai influenți europarlamentari români.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a insistat la reuniunea miniștrilor energiei din UE, pentru o mai bună coordonare la nivel european, mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură și măsuri hotărâte pentru a evita astfel de situații pe viitor.

Acesta a participat la Consiliul informal al miniștrilor energiei și mediului care a avut loc la Paris, la invitația ministrului pentru Tranziție Ecologică din Franța, doamna Barbara Pompili.

La dezbaterile la care a luat parte împreună cu miniștrii energiei din UE, eurodeputatul a reafirmat angajamentul Parlamentului European și al Comisiei ITRE, pe care o conduce, față de Acordul de la Paris, obiectivele ambițioase din Green Deal (Pactul Verde European), Pachetul Fit for 55.  ”Am subliniat dorința și nevoia unei colaborări strânse și eficiente între Consiliul UE și Parlament pentru soluționarea dosarelor legislative extrem de importante pentru viitorul și direcțiile asumate de Europa. Avem nevoie de o voce comună puternică pentru a opri criza prețurilor mari la energie, pentru a implementa cu rezultate bune strategia energetică a UE, dar și strategia pentru hidrogen, combustibilul viitorului”, a subliniat Cristian Bușoi, potrivit unui comunicat de presă.

În cadrul dezbaterii privind prețurile la energie, eurodeputatul a solicitat ”o mai bună coordonare între toate statele membre, solidaritate și măsuri ferme, pe care să le implementăm rapid, care să atenueze impactul asupra oamenilor și companiilor.”

”Crearea unei platforme comune de achiziție a gazelor la nivel european, creșterea capacităților de stocare și rezerva pentru gaze, accelerarea interconectărilor, care să reducă dependența UE față de Rusia, mai ales în contextul geopolitic actual, precum și diversificarea surselor de aprovizionare sunt soluții ce trebuie implementate. Pe termen mediu, investițiile în sursele regenerabile, în primul rând, și în energia nucleară, în acele țări care doresc să facă acest lucru, reprezintă cheia pentru a fi mai puțin vulnerabili în fața avalanșei neașteptate a prețului gazelor”, a conchis Bușoi.

Comisia Europeană urmează să prezinte o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei prin care Uniunea Europeană urmărește să-și diversifice furnizorii.

De asemenea, UE intenţionează să adopte o poziţia dură pentru a pune capăt contractelor pe termen lung de import de gaze naturale, în cadrul tranziţiei sale verzi, ceea ce reprezintă o lovitură pentru principalul său furnizor Rusia.

Pentru diversificarea surselor de energie, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

În cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în pofida opoziției Germaniei care respinge această idee, apreciind că energia nucleară nu înseamnă ”enegie verde”.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europeneidee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.

Cele două reactoare 3 și 4 fac obiectul unei Declarații de intenție în domeniul nuclear civil, semnate tot în luna octombrie 2020, de data aceasta de România și Franța

În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de luptă împotriva cancerului din PE, salută lansarea planului național de combatere a acestei boli: ”Împreună vom reuși să răsturnăm” statisticile îngrijorătoare

Published

on

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și al Intergrupului de luptă împotriva cancerului din Parlamentul European, salută lansarea Planul Național de Cancer, ce ”reprezintă garanția că suntem toți pentru unul în lupta cu această maladie”.

”Salut lansarea în România a Planului Național de Combatere a Cancerului. Ca responsabil al Programului de Sănătate al UE 2021-2027, președinte al Comisiei pentru Industrie și Cercetare și președinte al Intergrupului de luptă împotriva cancerului din Parlamentul European, am fost foarte implicat în dezbaterile la nivel european pe tema luptei împotriva cancerului și apreciez efortul depus pentru conturarea acestei strategii lansate, ieri, la București. Implicarea președintelui României, Klaus Iohannis, în susținerea și promovarea Planului Național de Cancer reprezintă garanția că acesta va fi implementat corect și la timp și că suntem toți pentru unul în lupta cu această maladie, care ucide cel puțin 60 de mii de români, în fiecare an”, a punctat acesta într-un comunicat.

Citiți și:
Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Eurodeputatul și-a arătat mulțumirea că în ”Planul Național de Combatere a cancerului au fost prinse obiective importante pe care le-am susținut și promovat si eu în activitatea mea la nivel european: Registrul Național de Cancer, un fond pentru inovare, care să ofere acces la cele mai noi terapii disponibile pe piață, cu efecte secundare puține și campaniile de screening, esențiale  pentru depistarea bolii la timp și salvarea vieții pacienților bolnavi.”

”Sunt multe de făcut, problemele sigur că nu se rezolvă peste noapte, dar avem un start bun, asumat, și finanțare fără precedent pentru a opri boala. 4 miliarde de euro sunt disponibili la nivel european pentru lupta împotriva cancerului, inclusiv prin Programul de Sănătate al UE (EU4Health), Programul de Cercetare al UE (Orizont Europa) și Programul Europa Digitală. Este o sumă record, care arată că Europa este hotărâtă să învingă cancerul și să sprijine pacienții pe tot parcursul vieții. Avem patru direcții clare de acțiune, pe care le vom implementa și în România: prevenire, depistare timpurie, diagnostic – tratament și îmbunătățirea calității vieții pacienților”, amintește Cristian Bușoi.

Președintele Intergrupului de luptă împotriva cancerului din Parlamentul European subliniază că ”programele naționale de screening ar trebui să devină complet funcționale de anul viitor, tot din 2023 pacienții ar putea să își deconteze testările genetice, ceea ce oferă o șansă în plus la vindecare, iar până în 2024 ar putea fi finanțare îngrijirile paliative, care sunt un sprijin real, de necontestat pentru pacienții bolnavi de cancer și familiile lor.

”Cancerul nu doar că afectează viața pacienților, a familiilor și prietenilor celor care sunt diagnosticați cu această boală, ci pune o presiune uriașă și pe economie. Tocmai de aceea aveam nevoie de o strategie bună pentru prezent, care să folosească și generațiilor viitoare. În lipsa unor măsuri concrete, se estimează că până în anul 2035, numărul cazurilor de cancer va crește cu până la 25% în toată Europa, cancerul devenind principala cauză de deces în UE, cu un impact bugetar anual de 100 de miliarde de euro”, trage un semnal de alarmă Bușoi.

În ultimii doi ani, eforturile noastre s-au concentrat pe lupta împotriva COVID-19, un inamic necunoscut, care ne-a luat prin surprindere, dar căruia am reușit să îi facem față, tocmai pentru că ne-am unit eforturile cu toții și în țară și în Europa. Într-un timp foarte scurt am găsit soluții, iar astăzi avem mai multe vaccinuri sigure și eficiente, dar și tratament cu care să ne apărăm de SARS COV 2. Tot uniți vom reuși să facem față și altor provocări imense: cancerul, tulburările de la granița de est a Europei și schimbările climatice.  Sunt convins că împreună vom reuși să răsturnăm această statistică”, conchide eurodeputatul.

Continue Reading

Facebook

NATO3 hours ago

NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

NATO5 hours ago

Germania trimite avioane de luptă la Marea Neagră și respinge solicitările Rusiei de retragere a forțelor NATO din România: Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană aprobă un ajutor de restructurare al României de până la 2,66 miliarde de euro pentru Complexul Energetic Oltenia

NATO7 hours ago

Ministrul francez al forțelor armate vine la București la o săptămână după anunțul lui Emmanuel Macron privind o prezență militară a Franței în România sub egida NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Marian-Jean Marinescu, distins cu Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei: România este o voce care trebuie să se audă mai puternic în UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava militează pentru calea diplomatică în vederea soluționării tensiunilor dintre Occident și Rusia privind Ucraina: România se bucură de solidaritatea UE și NATO

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

ROMÂNIA9 hours ago

AmCham: Includerea României în grupul țărilor cu care OCDE deschide discuțiile de aderare este un succes și deschide noi oportunități

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO10 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA1 day ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda6 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending