Connect with us

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE, intervenție în Parlamentul European privind pachetul ”Fit for 55”: Este nevoie de o ”tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a subliniat marți în plenul Plarlamentului European că ”este nevoie de o tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”, astfel încât ”nicio regiune din UE să nu rămână în urmă.”

”Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie pe care o conduc în Parlamentul European este direct implicată în stabilirea politicilor pentru atingerea acestui obiectiv, dar și în menținerea unui echilibru, astfel încât nicio regiune din UE să nu rămână în urmă. În plenul Parlamentului European am subliniat astăzi că este nevoie de o tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”, a transmis Bușoi.

Acesta a reiterat angajamentul său pe termen lung, și anume acela de ”a atinge obiectivele ambițioase privind politicile climatice cu o politică industrială coerentă, cu o tranziție corectă, incluzivă și cu menținerea securității aprovizionării cu energie în Uniune.”

Comisia Europeană a adoptat la 14 iulie un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Propunerile anunțate vor permite UE să accelereze ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu.

Ele prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon:

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Comisia Europeană a propus, de asemenea, instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire și într-o mobilitate mai puțin poluantă.

Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25 % din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier.

Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual.

Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde de euro pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Cristian Bușoi

România contribuie la securitatea energetică a Europei și competitivitatea industriei europene prin exploatarea gazelor din Marea Neagră, subliniază Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

România contribuie la securitatea energetică a Europei și competitivitatea industriei europene prin exploatarea gazelor din Marea Neagră, a subliniat eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Cristian Bușoi a reliefat importanța exploatării gazelor offshore din Marea Neagră, care ”reprezintă o bază importantă pentru securitatea aprovizionării cu energie în regiune. Prin valorificarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, Europa face pași importanți în reducerea dependenței de importurile de energie și în asigurarea independenței energetice regionale”, a mai spus acesta.

Acesta a amintit că Răzvan Popescu, CEO Romgaz, Aristotel Jude, deputy CEO Romgaz, Alexandru Maximescu, vicepreședintele OMV Petrom pentru Reglementări și Afaceri Publice Corporative au prezentat, recent, în Parlamentul European potențialul proiectului Neptun Deep pentru întărirea securității energetice a României și Europei.

”Cu o capacitate impresionantă de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, proiectul de exploatare a gazelor offshore din Marea Neagră se profilează ca o sursă esențială de gaz natural pentru Europa. Această inițiativă se aliniază perfect cu obiectivele Programului RePower EU, care vizează reducerea dependenței de importurile de gaz din Rusia și susținerea tranziției energetice către surse sigure, mai curate. Prin înlocuirea cărbunelui și oferirea unei resurse constante, care să completeze energia regenerabilă, proiectul aduce un impuls semnificativ eforturilor de decarbonizare”, consideră eurodeputatul.

La evenimentul de prezentare, Jerzy Buzek, fost prim-Ministru al Poloniei și Președinte al Parlamentului European, a evidențiat provocările aduse de războiul provocat de Rusia în Ucraina și a salutat proiectul pentru potențialul său de a consolida securitatea aprovizionării cu energie, atât pentru țările din regiunea Mării Negre, cât și pentru întreaga Uniune Europeană.

La rândul său, Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a punctat avantajele multiple pe care proiectul Neptun Deep le aduce Uniunii Europene: de la contribuția la tranziția energetică, la sprijinul pentru sectoarele economice și îmbunătățirea competitivității.

”Cred că potențialul onshore și offshore este important de folosit, pentru că astfel putem înlocui mai rapid importurile din Rusia, dar și pentru reducerea generală a importurilor din regiuni cu standarde de mediu scăzute, cum ar fi nordul Africii sau Orientul Mijlociu. Marea Neagră și România pot deveni furnizori de securitate energetică și vor contribui la competitivitatea industrială a Europei”, a conchis eurodeputatul.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi i-a semnalat comisarului european pentru sănătate că o scădere cu 1 miliard de euro din bugetul de 5,1 miliarde de euro al programului EU4Health este „îngrijorătoare” și ar pune în pericol implementarea programelor de sănătate din Uniunea Europeană și ar reprezenta o amenințare pentru calitatea vieții cetățenilor europeni.

„Programul de Sănătate EU4Health a reprezentat o victorie importantă a Parlamentului European și a comisiei ENVI. Un program ambițios, cu un buget de 5,1 miliarde euro, care sa răspundă unor amenințări de sănătate viitoare, dar și la provocările prezentului: lupta împotriva cancerului, a bolilor cardiovasculare, a bolilor rare, digitalizarea sistemelor de sănătate. Reducerea cu 1 miliard de euro a Programului este îngrijorătoare. Am intrebat-o în această seară la ședința Comisiei ENVI din Parlamentul European pe doamna comisar Stella Kyriakides cum va operationaliza această reducere și ce strategie are pentru pregătirea unor inițiative viitoare astfel încât Uniunea Sănătății să rămână o prioritate”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

Reamintim că eurodeputatul Cristian Bușoi a fost negociatorul Parlamentului European pentru programul emblematic al UE în domeniul sănătății, EU4Health.

Citiți și: Acord istoric pentru sănătate în UE. Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health: Avem 5,1 miliarde euro pentru sănătatea cetățenilor români și europeni

În urma acestui acord, sănătatea va deveni cu adevărat o prioritate a Uniunii Europene prin suma record obținută de 5,1 miliarde de euro: „Finanțarea fără precedent a acestui Program de Sănătate independent este dovada clară că vocea cetățenilor care ne-au cerut mai multă implicare pentru Sănătate a fost ascultată. Banii, e drept, nu pot cumpăra sănătate, dar ajută enorm”, declara Cristian Bușoi în urmă cu trei ani de zile.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European, susține Declarația de la Anvers pentru un Acord Industrial European: România trebuie să folosească oportunitățile de la nivel european

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, Cristian Bușoi, susține Declarația de la Anvers pentru un Acord Industrial European și competitivitatea Europei.

”România are nevoie urgent de o strategie industrială și să folosească oportunitățile de la nivel european”, a evidențiat eurodeputatul într-un comunicat de presă.

”Declarația de la Anvers pentru un Acord Industrial European”, susținută de lideri a 73 de companii din aproape 20 de sectoare industriale, a fost prezentată prim-ministrului belgian, Alexander De Croo, și Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Summitul European al Indistriei, subliniind angajamentul ferm al industriei față de Europa și transformarea acesteia.

Prin acest act, liderii sectoarelor industriale fundamentale, reprezentând 7,8 milioane de lucrători din Europa, împreună cu sindicatele europene și liderii europeni, își unesc forțele pentru a răspunde preocupărilor urgente privind peisajul industrial european. ”Declarația de la Anvers” evidențiază necesitatea imperioasă a clarității, previzibilității și încrederii în politica industrială a Europei, pentru a face față provocărilor actuale.

Declarația propune 10 acțiuni concrete, printre care integrarea Acordului Industrial al UE în Agenda Strategică Europeană mai largă, simplificarea legislației și a cadrului pentru ajutor de stat.

Scopul este de a transforma Europa într-un lider global în furnizarea de energie accesibilă cu emisii reduse de carbon, prin parteneriate strategice și de a asigura un suport consolidat pentru proiectele UE”, a detaliat Bușoi.

De altfel, eurodeputatul a subliniat în repetate rânduri că ”un Acord Industrial – Industrial Deal în cadrul UE este deosebit de important”.

”Acesta ar echilibra ambițiile ecologice cu nevoile economice și ar oferi sprijin sectoarelor energetice intensive. De asemenea, ar menține competitivitatea Europei la nivel global”, consideră Cristian Bușoi.

El a punctat că la nivelul UE există deja un ”consens tot mai clar pentru a remodela abordarea față de industrie, în beneficiul atât al economiei, cât și al mediului. Crearea unui mediu mai propice pentru extinderea capacității de producție a UE în tehnologiile și produsele net zero necesare este esențială în acest sens”.

Semnatarii Declarației de la Anvers provin din sectoare diverse, inclusiv chimicale, farmaceutice, hârtie, oțel, minerit, aluminiu, sticlă, zinc, metale, textile, rafinării, ciment, var, îngrășăminte, ceramică, gaze industriale și biotehnologie.

”România trebuie să își construiască o strategie industrială și să folosească atât momentul de deschidere politică de la nivel european, cât și oportunitățile de finanțare europene”, a fost mesajul lansat de președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CHINA30 mins ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA2 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G73 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA5 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

U.E.21 hours ago

Ursula von der Leyen critică dur partidul de extremă dreapta AfD în urma acuzațiilor privind diseminarea propagandei ruse: Nu au făcut un secret că îl admiră pe cel de la Kremlin care disprețuiește democrația

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Consiliul de administrație al FMI a ales-o pe Kristalina Georgieva pentru un al doilea mandat de director general

MAREA BRITANIE23 hours ago

SUA, în coordonare cu Regatul Unit, interzic importul de aluminiu, cupru și nichel din Rusia pentru a limita ”capacitatea lui Putin de a duce războiul ilegal împotriva Ucrainei”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending