Connect with us

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE, intervenție în Parlamentul European privind pachetul ”Fit for 55”: Este nevoie de o ”tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a subliniat marți în plenul Plarlamentului European că ”este nevoie de o tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”, astfel încât ”nicio regiune din UE să nu rămână în urmă.”

”Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie pe care o conduc în Parlamentul European este direct implicată în stabilirea politicilor pentru atingerea acestui obiectiv, dar și în menținerea unui echilibru, astfel încât nicio regiune din UE să nu rămână în urmă. În plenul Parlamentului European am subliniat astăzi că este nevoie de o tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”, a transmis Bușoi.

Acesta a reiterat angajamentul său pe termen lung, și anume acela de ”a atinge obiectivele ambițioase privind politicile climatice cu o politică industrială coerentă, cu o tranziție corectă, incluzivă și cu menținerea securității aprovizionării cu energie în Uniune.”

Comisia Europeană a adoptat la 14 iulie un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Propunerile anunțate vor permite UE să accelereze ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu.

Ele prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon:

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Comisia Europeană a propus, de asemenea, instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire și într-o mobilitate mai puțin poluantă.

Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25 % din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier.

Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual.

Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde de euro pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a salutat Strategia UE pentru reducerea emisiilor de metan, dar a atras atenția asupra faptului că este nevoie ”de stimulente și de un Program pentru a rezolva problema emisiilor din minele de cărbune abandonate.”

”Salut Strategia UE de reducere a emisiilor de metan și de sprijinire a unui cadru și a unei căi clare pentru consolidarea capacității de captare a emisiilor de metan. Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului. Regulile propuse de Comisie pentru reducerea emisiilor sunt binevenite, dar este nevoie și de stimulente și de un Program pentru a rezolva problema emisiilor din minele de cărbune abandonate”, a menționat Bușoi într-o intervenție în Parlamentul European, care a dezbătut miercuri strategia mai sus amintită.

Comisia Europeană a prezentat acum un an strategia UE de reducere a emisiilor de metan, un puternic poluant atmosferic local, care provoacă probleme grave de sănătate.

Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon.

Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție ”zero poluare” al Comisiei.

Strategia stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional.

Unindu-și forțele, Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat la mijlocul lunii septembrie angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26) și la care s-au alăturat ulterior alte 24 de țări. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Published

on

A venit momentul să arătăm că Pactul verde european nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o Uniune Europeană modernă, care folosește resursele în mod eficient și investește în dezvoltarea capacităților de producere și stocare a energiei regenerabile, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

”UE va prezenta la Conferința Națiunilor Unite, care va începe la finalul acestei luni la Glasgow, obiectivele privind combaterea schimbărilor climatice. Provocarea era deja enormă când s-a semnat Acordul de la Paris, fără povara pandemiei. Avem nevoie la Glasgow de un Acord și mai ferm pentru a schimba societatea, nu doar în sectorul industrial și energetic. A venit momentul să arătăm că Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă, care folosește resursele în mod eficient și investește în dezvoltarea capacităților de producere și stocare a energiei regenerabile”, a precizat Bușoi într-o intervenție în Legislativul european, reunit pentru a discuta despre summitul COP26, ce va avea loc luna viitoare.

Așadar, Uniunea Europeană va prezenta obiective  și acțiuni ambițioase în cadrul celei de-a 26-a Conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, potrivit mențiunilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul dezabaterii din plenul Parlamentului European privind pregătirea Consiliului European din 21-22 octombrie.

Potrivit raportului Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate”, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a punctat într-o dezbatere a Parlamentului European nevoia de a adopta ”cât mai rapid taxonomia pentru gazele naturale și energia nucleară”, în contextul în care, de la începutul anului, ”prețul de gaze naturale și al energiei electrice a crescut extrem de îngrijorător.”

” Creșterea prețurilor la energie îngrijorează cetățenii din toate țările. Răspunsul ferm și coordonarea acțiunilor la nivel european sunt încă necesare deoarece există posibilitatea de apariție a unor mutații în viitor și din păcate sunt țări care încă nu au atins obiectivul vaccinării. De la începutul anului, prețul de gaze naturale și al energiei electrice a crescut extrem de îngrijorător. Comisia a prezentat săptămâna trecută setul de instrumente și acțiuni care mi se par foarte potrivite. Cred că statele membre trebuie să poată folosi nu doar banii rezultați din creșterea prețurilor certificatelor de emisii CO2, dar și alte fonduri europene necheltuite din exercițiul financiar 2014-2020 pentru a atenua impactul prin plafonare, compensarea parțială de facturi sau prin schemă de ajutor de stat pentru IMM-uri și industrie. Trebuie adoptată cât mai repede taxonomia pentru gazele naturale și energia nucleară și trebuie să folosim acele mecanisme în funcționarea ETS care să ne protejeze pe cât posibil de creșteri speculative ale prețurilor de certificate CO2”, a propus Bușoi într-un intervenție în plenul reunit la Strasbourg pentru a dezbate, printre altele, summitul Consiliului European.

Parlamentul European a cerut șefilor de stat sau de guvern, care se reunesc joi și vineri, să gestioneze criza prețurilor la energie și să se ocupe ce cei care încalcă statul de drept, într-o aluzie la Polonia și Ungaria.

Aceștia au declarat că integrarea surselor regenerabile de energie în mixul energetic al Europei este calea de urmat, reducând în același timp dependența energetică a continentului și contribuind în același timp la promovarea acțiunilor UE în domeniul climei. 

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

”Prețul gazelor este ciclic și este stabilit de piețele globale. Din cauza creșterii prețului la gaze, multe familii se confruntă cu problemele, iar întreprinderile riscă să se închidă. Costurile producerii energiei solare sunt de zece ori mai scăzute decât erau acum zece ani. Și chiar și energia eoliană – care este, prin definiție, mai volatilă – este astăzi cu 50% mai ieftină decât în urmă cu zece ani. Aceste două fapte ne arată că tranziția către energia verde nu este vitală doar pentru planeta noastră, ci și pentru economia noastră și pentru reziliența la șocurile prețurilor la energie”, a explicat von der Leyen.

În contextul în care Europa este ”dependentă de importurile de gaz”, lucru care o face vulnerabilă, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța ”diversificării furnizorilor” și menținerea gazului ca soluție de tranziție către energia verde.

Prioritatea noastră este de a acorda ajutor familiilor și întreprinderilor vulnerabile. Unele măsuri pot fi luate foarte rapid, în conformitate cu normele actuale ale UE. Printre acestea se numără scutirea întreprinderilor – în special a IMM-urilor – prin intermediul ajutoarelor de stat, al sprijinului orientat către consumatori și al reducerilor taxelor și impozitelor pe energie. În medie, o treime din prețul angro al energiei este stabilit de piață, o treime depinde de taxele de infrastructură și o treime de taxele naționale și regionale. Acesta este un domeniu în care statele membre pot acționa foarte rapid. Și 20 dintre ele acționează deja”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Pe termen mediu și lung, Uniunea Europeană va acționa ”în cinci domenii cheie”: consolidarea supravegherii piețelor de gaze și de carbon, evaluarea funcționării pieței de energie electrică, abordarea problemelor legate de volatilitatea prețurilor, stabilirea unor contacte cu furnizori străini de gaze, analizarea problemei privind stocarea gazelor, investiții în energii regenerabile.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc joi și vineri pentru a discuta despre securitatea cibernetică, situația din Belarus și Afganistan, dar și despre criza energetică, provocată de redresarea economică ce a dus la creșterea cererii de energie pe piața internațională.

În preambulul acestei întrevederi, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în viitoarea legislație europeană privind taxonomia și prezentarea “cât mai curând posibil” a acestui pachet legislativ.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.52 mins ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

POLITICĂ1 hour ago

Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

U.E.1 hour ago

Germania, Franța și alte șapte state membre UE resping o reformă a pieței europene de electricitate ca soluție la explozia prețurilor

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană extinde eticheta ecologică a UE la toate produsele cosmetice și de îngrijire a animalelor

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Boris Johnson, discuție telefonică cu Vladimir Putin: Relația actuală dintre Marea Britanie și Rusia nu este cea pe care o dorim

S&D4 hours ago

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA18 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

ROMÂNIA19 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA20 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending