Connect with us

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE, și ministrul portughez pentru Știință, a cărui țară asigură președinția Consiliului UE, au lansat Programul Orizont Europa: Am dat startul revoluției inovării și cercetării în UE

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Programul Horizon Europe va contribui decisiv la creșterea calității vieții tuturor cetățenilor europeni și va transforma UE în liderul mondial al cercetării și inovării, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Cristian Bușoi a lansat marți, alături de Manuel Haitor, ministrul pentru Știință, Tehnologie și Învățământ Superior din Portugalia, țară care a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, și comisarul european pentru Inovare și Cercetare, Mariya Gabriel, Programul Orizont Europa, cel mai puternic program de cercetare și inovare din lume.

Am dat startul Revoluției inovării și cercetării în UE. Cu un buget de 95,5 miliarde de euro, cu 30% mai mare decât bugetul Orizont 2020, Horizon Europe este cel mai puternic Program cercetare și inovare din lume și a fost creat în strânsă colaborare cu cetățenii europeni, tocmai pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor acestora. Estimăm că datorită Horizon Europe se vor crea până la 100 de mii de locuri de muncă pentru cetățenii europeni, iar câștigul pentru PIB va fi de de până la 11 euro pentru fiecare euro investit”, a precizat eurodeputatul român în cadrul unui comunicat de presă.

Președintele Comisiei pentru industrie și cercetare din Parlamentul European a explicat că, prin cele șase misiuni ale sale, care vizează întreg spectrul provocărilor mondiale, programul Orizont Europa va susține cercetare și inovare pentru: sănătate, climă, mediul digital, energie și mobilitate, alimentație, agricultură și biodiversitate, cultură și creativitate, securitate civilă, industrie și spațiu.

Misiunile urmăresc să salveze viața a peste 3 milioane de pacienți bolnavi de cancer, până în 2030, să asigure neutralitatea climatică pentru 100 de orașe, să asigure sănătatea solurilor și alimentelor, a oceanelor, mărilor și a apelor interioare și să sporească reziliența regiunilor la schimbările climatice. În plus, misiunea pentru Sănătate va aborda provocări precum: pandemia de COVID-19, extinderea trialurilor clinice, vaccinurile și vaccinarea, tratamentele de ultimă generație și diagnosticarea tipurie, precum și transpunerea rezultatelor cercetării în măsuri de politică publică în domeniul sănătății”, a mai spus Cristian Bușoi.

Știința este motorul progresului, iar Horizon Europe va fi o pârghie fundamentală care va ajuta Europa, printr-o abordare strategică public – privată, să iasă mai puternică din criza provocată de pandemie și să fie gata să impulsioneze dubla tranziție digitală și ecologică, prin susținerea puternică a domeniilor strategice: energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația, circularitatea. Cu ajutorul cercetătorilor și al inovatorilor, Horizon Europe va contribui decisiv la creșterea calității vieții tuturor cetățenilor europeni și va transforma UE în liderul mondial al cercetării și inovării”, a conchis eurodeputatul român.

Orizont Europa este cel mai mare program transnațional de sprijinire a cercetării și inovării care a existat vreodată.

Noul program de cercetare și inovare al UE va dispune de un buget de aproximativ 95,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027 (în prețuri curente). Această sumă include 5,4 miliarde de euro (în prețuri curente) de la NextGenerationEU, pentru stimularea redresării și pentru sporirea rezilienței Uniunii Europene în viitor, la care se adaugă o sumă suplimentară de 4,5 miliarde de euro (în prețuri curente).

Aceasta reprezintă o creștere de 30 % față de actualul program de cercetare și inovare, Orizont 2020 (comparând programul Orizont Europa cu Orizont 2020 pentru UE-27, în prețuri constante), și îl transformă în cel mai ambițios program de cercetare și inovare din lume.

Orizont Europa va promova excelența și va oferi un sprijin valoros cercetătorilor și inovatorilor de vârf pentru a face posibile schimbările sistemice necesare în vederea asigurării unei Europe ecologice, sănătoase și reziliente.

El va stimula excelența științifică prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC) pentru a permite celor mai excelenți cercetători ai noștri să împingă frontierele cunoașterii mai departe, în vederea soluționării provocărilor economice și sociale cu care ne confruntăm.

Bursele și schimburile Marie Skłodowska-Curie îi vor ajuta pe cei mai talentați tineri cercetători să își extindă cunoștințele și competențele, iar Europa va beneficia de pe urma consilierii științifice, a asistenței tehnice și a activităților de cercetare specifice ale Centrului Comun de Cercetare (JRC), serviciul pentru știință și cunoaștere al Comisiei.

Programul va sprijini totodată cercetarea colaborativă legată de provocările societale și va consolida capacitățile tehnologice și industriale prin intermediul clusterelor tematice care abordează întregul spectru al provocărilor globale.

De exemplu, clusterul pentru climă, energie și mobilitate și clusterul pentru industria digitală și spațiu din cadrul Orizont Europa vor extinde resursele de cercetare și inovare în domenii legate de climă și vor asigura faptul că întreprinderile europene au acces la tehnologiile și la datele de care au nevoie.

În cadrul celui din urmă cluster, cercetarea cuantică va avea prioritate, dezvoltând astfel și mai multe poziția de lider și excelența științifică a Europei în domeniul tehnologiilor cuantice.

Clusterul pentru cultură, creativitate și societate incluzivă a fost consolidat, sprijinind cercetarea și inovarea în sectoarele culturale și creative și în domeniul patrimoniului cultural, prin construirea de spații colaborative în domeniul patrimoniului cultural, precum și în cel al științelor umaniste și al artelor.

Clusterul pentru sănătate al Orizont Europa va aborda provocări precum pandemia de coronavirus, extinderea studiilor clinice, măsurile de protecție inovatoare, virusologia, vaccinurile, tratamentele și metodele de diagnosticare, precum și transpunerea rezultatelor cercetării în măsuri de politică în domeniul sănătății publice.

Misiunile europene se vor concentra asupra unor obiective ambițioase, cu termene precise și realizabile pentru a obține rezultate în ceea ce privește beneficiile europene comune.

Ele au ca scop ca, până în 2030, să salveze trei milioane de vieți omenești de diverse cancere, să realizeze 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic, să asigure sănătatea oceanelor, a mărilor și a apelor interioare, precum și a solurilor și a alimentelor, și să sporească reziliența regiunilor la schimbările climatice.

Optimizarea numărului de parteneriate europene va încuraja participarea largă a partenerilor din sectoarele public și privat, acoperind domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea.

Orizont Europa își va spori impactul prin colaborarea strânsă cu alte programe și politici ale UE, cum ar fi InvestEU, Erasmus+, politica de coeziune a UE, Europa digitală, fondurile structurale și de investiții europene, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Mecanismul de redresare și reziliență, pentru a promova diseminarea mai rapidă la nivel național și regional și asimilarea rezultatelor cercetării și inovării.

Pentru prima dată în istoria programului-cadru, regiunile pot transfera către Orizont Europa, în mod voluntar, o parte din fondurile lor regionale, pentru a fi utilizate în activități de cercetare și inovare în regiunea lor.

De asemenea, Comisia a propus scutirea proiectelor cu „marcă de excelență” ale IMM-urilor din cadrul programului Orizont Europa de obligația de notificare în ceea ce privește ajutoarele de stat pentru a facilita și mai mult sprijinul acordat.

Acest lucru este posibil datorită măsurilor de protecție incluse în programele UE gestionate la nivel central de Comisie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE, intervenție în Parlamentul European privind pachetul ”Fit for 55”: Este nevoie de o ”tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a subliniat marți în plenul Plarlamentului European că ”este nevoie de o tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”, astfel încât ”nicio regiune din UE să nu rămână în urmă.”

”Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie pe care o conduc în Parlamentul European este direct implicată în stabilirea politicilor pentru atingerea acestui obiectiv, dar și în menținerea unui echilibru, astfel încât nicio regiune din UE să nu rămână în urmă. În plenul Parlamentului European am subliniat astăzi că este nevoie de o tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”, a transmis Bușoi.

Acesta a reiterat angajamentul său pe termen lung, și anume acela de ”a atinge obiectivele ambițioase privind politicile climatice cu o politică industrială coerentă, cu o tranziție corectă, incluzivă și cu menținerea securității aprovizionării cu energie în Uniune.”

Comisia Europeană a adoptat la 14 iulie un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Propunerile anunțate vor permite UE să accelereze ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu.

Ele prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon:

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Comisia Europeană a propus, de asemenea, instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire și într-o mobilitate mai puțin poluantă.

Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25 % din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier.

Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual.

Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde de euro pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE dintre PE, a discutat cu Armin Laschet, candidat la funcția de cancelar al Germaniei, despre gestionarea cu succes a impactului Pachetului ”Fit for 55”

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a discutat cu Armin Laschet, candidatul conservatorilor germani la funcția de cancelar federal, despre gestionarea cu succes a impactului pachetului legislativ ”Fit for 55”.

Eurodeputatul român a participat la reuniunea PPE, desfășurată la Berlin cu două săptămâni înainte de alegerile din Germania, care a reunit lideri europeni marcanți ai familiei popularilor europeni, precum Angela Merkel, cancelarul austriac, Sebastian Kurz , premierii lituanian, Ingrida Šimonytė, și croat, Andrej Plenković.

Citiți și:
Angela Merkel, ovaționată la Berlin de PPE pentru cum a condus Germania și UE în ultimii 16 ani: Plecarea ta, Angela, va lăsa un vid în familia noastră și în Europa

”Am discutat cu Armin Laschet despre cum putem manageria cu succes impactul Pachetului Legislativ Fit For 55 (care își propune reducerea emisiilor de carbon cu 55% până în 2030) asupra industriilor și societăților europene și cum putem convinge alți actori internaționali să urmeze calea spre o industrie decarbonizată și o economie circulară, setată de Uniunea Europeană”, a informat Cristian Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

Parlamentul European și-a reluat activitatea, pachetul ”Fit for 55” numărându-se printre principalele teme ce urmează să fie dezbătute, după ce Comisia Europeană l-a propuse la mijlocul lunii iulie.

Acesta cuprinde propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Citiți și:
Comisia Europeană a adoptat pachetul de măsuri pentru reducerea cu 55% a emisiilor de CO2 până în 2030

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie din PE, consideră că este nevoie de ”un dialog onest și deschis cu industria” UE pentru a afla cu ce probleme se confruntă și unde are nevoie de sprijin

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Avem nevoie de un dialog foarte onest și deschis cu industria europeană, ca să aflăm clar cu ce probleme se confruntă și unde are nevoie de sprijin pentru ca obiectivul nostru comun de decarbonizare în 2050 să poată să devină realitate, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Acesta condus marți o delegație de europarlamentari în vizită la Portul din Antwerp (Anvers), unul dintre cele mai mari porturi din UE și din lume.

”Cu această ocazie am înțeles mai bine provocările cu care se confruntă porturile europene în contextul Green Deal și Fit For 55, dar și oportunitățile pe care le au datorită acestor două inițiative europene extrem de ambițioase și cu bugete generoase, care vor ajuta industria. Am văzut cum funcționează în practică o instalație care produce și încarcă hidrogen, combustibilul viitorului, și am vizitat Rafinăria Exxon, una dintre cele mai moderne rafinării din lume, care pregătește nenumărate proiecte în acord cu Green Deal”, a explicat Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

Parlamentul European și-a reluat activitatea, pachetul ”Fit for 55” numărându-se printre principalele teme ce urmează să fie dezbătute, după ce Comisia Europeană l-a propuse la mijlocul lunii iulie.

Acesta cuprinde propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Citiți și:
Comisia Europeană a adoptat pachetul de măsuri pentru reducerea cu 55% a emisiilor de CO2 până în 2030

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

Klaus Iohannis participă pentru a cincea oară la Adunarea Generală ONU de la New York: Șeful statului, invitat de Joe Biden și la un summit global pentru coordonarea împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro pentru implementarea reformelor și investițiilor

ENERGIE7 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu, ales responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii

Daniel Buda8 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: România va beneficia în următorii 7 ani de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Ambasadorii României și Japoniei în SUA au discutat despre realizarea Parteneriatului Strategic bilateral și alianțele celor două țări cu Statele Unite

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană a lansat HERA – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, încă “o piatră de temelie a unei uniuni a sănătății”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Vicepreședintele CE Margaritis Schinas echivalează gestionarea pandemiei cu „un miracol european” din perspectivă economică și sanitară

ROMÂNIA10 hours ago

Institutul Diplomatic Român și Ministerul Afacerilor Externe au lansat programul de conferințe și dezbateri intitulat “Viitorul Europei = Viitorul României“

ROMÂNIA10 hours ago

Agenția Națională a Funcționarilor Publici lansează ”E-bugetar – baza de date cu toţi bugetarii din România”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor2 days ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending