Uniunea Europeană poate prelua din experiența de bune practici a Agenției de Cercetare și Dezvoltare Biomedicală din SUA, care poate fi un model pentru Europa, consideră eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Acesta a avut miercuri o întrevedere, la Washington, cu directorul Autorității de Cercetare și Dezvoltare Biomedicală Avansată (BARDA), dr. Gary Disbrow și echipa sa.

BARDA este organismul care susține abordarea integrată a dezvoltării vaccinurilor, medicamentelor, terapiilor și instrumentelor de diagnosticare necesare pentru urgențele de sănătate publică: accidentele chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), pandemii și boli infecțioase emergente (EID).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile s-au axat pe măsurile pe care SUA și UE le-au luat până acum pentru combaterea COVID-19 și care sunt pașii de urmat, în continuare.

”Pandemia a dus la luarea unor măsuri fără precedent în România, în UE și în întreaga lume și ne-a învățat că numai o abordare unitară și susținerea continuă a investițiilor în sănătate ne pot ajuta să facem față crizelor. La nivel UE ne-am asumat construirea unei Uniuni Europene a Sănătății, care implică de la sprijinirea inovării și cercetării în medicină, până la cooperare transfrontalieră în caz de criză medicală și consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentelor, care s-a aflat în prima linie în lupta cu SARS COV 2”, a subliniat Bușoi.

Acesta consideră că ”modul de organizare și funcționare al BARDA din SUA poate fi un model pentru Autoritatea Europeană de Pregătire și Răspuns pentru Situații de Urgență în Sănătate (HERA), care a fost lansată în UE, ca răspuns la pandemia COVID-19”.

”HERA va garanta dezvoltarea, producerea și distribuția de medicamente și vaccinuri, în caz de criză sanitară, dar și a altor dispozitive medicale și instrumente esențiale, precum mănuși sau măști, care au lipsit în prima fază a crizei de coronavirus. Activitățile HERA se vor baza pe un buget de 6 miliarde euro din cadrul financiar multianual actual 2022-2027, o mare parte din bani fiind asigurați din NextGenerationEU”, a explicat eurodeputatul, care a încurajat, de altfel, parteneriatul dintre ”UE și SUA în domeniul medical și al cercetării pentru sănătate”.

”Schimbul de experiență dintre cei mai buni specialiști americani și europeni va duce la o mai bună prevenirea a bolilor și la găsirea unor soluții optime pentru provocările de sănătate ale momentului”, a conchis Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, s-a întâlnit marți, la Washington, cu senatorul democrat Sheldon Whitehouse, pentru discuții pe teme legate de climă și energie, se arată într-o postare pe Facebook.

Potrivit sursei citate, teemele de discuție s-au concentrat pe securitatea energetică UE, parteneriatul între UE și SUA pentru combaterea schimbărilor climatice, în mod special inițiativa UE privind taxa pe carbon la graniță (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism). Aceasta din urmă are potențialul de a genera măsuri concrete împotriva schimbărilor climatice – și importanța investițiilor în energii regenerabile și în energia nucleară.

În ceea ce privește securitatea energetică a UE, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au semnat la finele lunii martie, la Bruxelles, un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, o declarație comună publicată de Casa Albă și Comisia Europeană care prevede edificarea unui grup operativ privind securitatea energetică și prin care SUA se angajează să asigure o majorare a livrărilor de gaze naturale lichefiate.

Livrările de gaze naturale lichefiate din partea SUA reprezintă aproximativ 10% din totalul importurilor de gaze rusești ale UE de anul trecut, în timp ce dependența europeană de gazul din Rusia este la 40%, cu o pondere de 20% a gazelor naturale în mixul energetic european.

Declarația comună subliniază că Statele Unite se vor strădui să asigure, inclusiv prin colaborarea cu partenerii internaționali, volume suplimentare de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru piața UE de cel puțin 15 miliarde de metri cubi în 2022, cu creșteri preconizate în continuare. De asemenea, Comisia Europeană va colabora cu statele membre ale UE pentru a asigura o cerere stabilă de GNL suplimentar din SUA până cel puțin în 2030, de aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an.

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), din Parlamentul European, va susține inițiativa prin care Comisia Europeană va accelera procesul de autorizare pentru investițiile în surse regenerabile de energie, potrivit unui comunicat. 

„Vești bune de la Bruxelles pentru investițiile sectorul energetic. Comisia Europeană a anunțat că va accelera procesul de autorizare pentru investițiile în sursele de energie regenerabilă. Decizia a fost comunicată în dezbaterea care a avut loc în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), pe care o conduc în Parlamentul European. Propunerea legislativă urmează să fie prezentată de Comisie în luna mai, anul acesta. Accelerarea investițiilor în capacitățile de producție din surse regenerabile, precum solar, eolian, geotermal, este esențială, mai ales în contextul actual”, transmite Cristian Bușoi.

Uniunea Europeană a luat decizia strategică, istorică, de a renunța la gazul rusesc și de a-și decarboniza industria. Cu atât mai mult, spune președintele ITRE, este esențial să fim bine pregătiți și să avem soluții de back-up, care să ne garanteze securitatea energetică și prețuri pe care să și le permită toți cetățenii și toate companiile.

În multe dintre țările europene, iar România nu face excepție, barierele administrative, în special cele legate de autorizare, au fost identificate ca probleme majore, ce descurajează investitorii în energii alternative.

„Tocmai de aceea, salut inițiativa Comisiei, care deschide ferestre de oportunitate pe mai multe planuri. Investiția în regenerabile va crea nu doar stabilitate pe piața de energie, ci va contribui și la crearea de locuri de muncă și va aduce valoare adăugată în economie. Inițiativa Comisiei Europene va facilita proiectele de producție de energie din surse regenerabile, cu focus pe reducerea duratei obținerii autorizațiilor, simplificarea procedurilor, rezolvarea mai rapida a conectării la grid, și promovarea Acordurilor de energie electrică (Power Purchase Agreements)”, a adăugat Cristian Bușoi.

În calitatea sa de președinte al Comisiei ITRE, Cristian Bușoi a transmis că susține această inițiativă a Comisiei Europene și că va cere adoptarea ei cât mai rapidă, „mai ales că în această perioadă aducem amendamente și adoptăm revizuirea Directivei privind energia regenerabila (RED 3)”.

În ceea ce privește România, președintele ITRE a mai susținut că țara trebuie să își revizuiască de urgență procedurile administrative și de autorizare a proiectelor de producție de energie din surse regenerabile. „Acestea sunt absolut necesare pentru a ne atinge țintele asumate prin Acordul Verde European, cu cele două praguri 2030 și 2050”, a mai subliniat Cristian Bușoi.