Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și-a asumat angajamentul de a ajuta zonele afectate puternic, dependente de cărbune și de industria grea a oțelului, precum unele regiuni din România, în tranziția către o economie verde.

”Misiunea mea este să ajut zonele afectate puternic dependente de cărbune și de industria grea a oțelului în tranziția către o economie verde. Printre acestea se numără și importante regiuni din România (Oltenia, Valea Jiului), care trebuie să folosească acest fond în mod eficient pentru a nu rămâne în urmă și a-și păstra competitivitatea pe piață”, a transmis Bușoi într-un mesaj pe Facebook, care este și raportor al instituției europene legislative pentru Programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel.

Potrivit Comisiei Europene, prin acest program, anual, sunt alocate aproximativ 40 de milioane de euro către universități, centrelor de cercetare și companiilor pentru a finanța proiecte în domeniul oțelului și cărbunelui.

”Am reușit deja să obținem, în Europa, rezultate excelente de cercetare în multe domenii tehnologice și avem nevoie să menținem acest trend foarte bun și în următorii ani, mai ales în industria siderurgică și pentru regiunile care folosesc mult cărbune și se află în perioada de tranziție către economia verde”, a mai spus Cristian Bușoi.

Mesajul eurodeputatului român vine în contextul în care industria europeană asigură peste 36 de milioane de locuri de muncă directe și contribuie decisiv la creșterea economiei. ”Trebuie să o protejăm în fața principalilor competitori, precum China, și să accelerăm investițiile în tehnologii de ultimă generație”, a semnalat președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European.

Acesta a punctat că există instrumente financiare.

Pe lângă Fondul RFCS, există Programul Horizon Europe, cu un buget agreat de 95,5 miliarde euro (cu 30% mai mare decât Horizon 2020), care va menține UE în fruntea cercetării și inovării globale. ”Trebuie să avem însă și curajul deciziilor asumate pentru ca tranziția să se facă echilibrat în toate regiunile UE”, consideră Cristian Bușoi.

Programul Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare al UE până în prezent, a devenit operațional din 2021 când a introdus o serie de caracteristici noi față de predecesorul sau programul Orizont 2020, pentru a continua să aducă o schimbare reală în viața cetățenilor și a societății în ansamblu. 

Orizont Europa este o parte esențială a punerii în aplicare a „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare — șansa Europei de a-și modela viitorul”.

Această agendă, discutată în cadrul reuniunii liderilor UE de la Sofia din mai 2019, a evidențiat măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea Europei la nivel mondial.

Programul Orizont Europa, propus de Comisie în iunie 2018 ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, este cel mai ambițios program de cercetare și inovare de până acum și va menține UE în avangarda cercetării și inovării la nivel mondial.

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), responsabil al Parlamentului European pentru relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) anunță că vaccinul produs de AstraZeneca și Universitatea Oford ar putea primi aviz pozitiv pentru pentru introducerea pe piața din UE a vaccinului pe 29 ianuarie.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat marţi că a primit din partea companiei AstraZeneca o cerere de autorizare condiţionată pe piaţa europeană a vaccinului său dezvoltat împotriva COVID-19 în colaborare cu Universitatea Oxford.

”Încă o dovadă de implicare și profesionalism din partea Agenției Europene a Medicamentului (EMA) pentru oprirea pandemiei COVID-19. Ar fi al treilea vaccin disponibil pentru cetățenii români și toți ceilalți cetățeni europeni și o dovadă clară că știința și priceperea tuturor echipelor de cercetători, care au muncit sub o presiune uriașă, vor câștiga lupta cu virusul SARS COV 2”, a reacționat într-un mesaj pe Facebook eurodeputatul român.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Cristian Bușoi și-a exprimat încrederea în ”evaluarea specialiștilor EMA. Ca responsabil al Parlamentului European pentru relația cu EMA sunt conectat în permanență la informații privind munca profesioniștilor din Agenție și am garanția că avizele sunt oferite numai după o evaluare minuțioasă a calității, siguranței și eficacității vaccinurilor”, a completat europarlamentarul.

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane), Pfizer-BioNTech (600 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Europarlamentarul Cristian Bușoi susține că lucrurile vor reveni la normal în SUA după protestele violente de la clădirea Capitoliului din Washington, datorită instituțiilor americane puternice cu reguli dure și legi funcționale.

„SUA are instituții puternice și un stat consolidat, cu reguli dure și legi funcționale, ceea ne conferă încrederea că evenimentele de aseară vor fi sancționate. Sunt sigur că lucrurile vor evolua pozitiv și vor reveni la normal”, a scris Cristian Bușoi pe pagina oficială de Facebook.

De asemenea, Cristian Bușoi are convingerea că principiul „rule of law (stat de drept, en, n.r.) va funcționa și pe mai departe în statul cu cea mai puternică democrație”: „Am toată încrederea în instituțiile statului american și în cetățenii săi, că vor trece cu bine peste aceste evenimente provocate de un grup minoritar, care a depășit cadrul legal și a recurs la acte huliganice”, a mai adăugat acesta.

Congresul Statelor Unite a validat joi rezultatele alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut, Joe Biden urmând să devină cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii la 20 ianuarie.

Procesul de certificare a alegerii lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA de către Congresul american reprezintă ultima etapă înaintea ceremoniei de inaugurare din 20 ianuarie, după ce fostul vicepreședinte a câștigat alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 cu peste 81 de milioane de voturi, iar la 14 decembrie a obținut și majoritatea voturilor, 306 la 232, în Colegiul Electoral în urma competiției cu Donald Trump.

Susţinătorii preşedintelui în exerciţiu Donald Trump au pătruns miercuri în plenul Camerei Reprezentanţilor, care fusese deja evacuată, şi s-au implicat într-o confruntare armată cu agenţii de securitate de la Capitoliu, într-o demonstrație violentă fără precedent în ultimele două secole pentru clădirea Congresului american.

Patru persoane au decedat şi 52 au fost arestate în timpul protestelor violente desfăşurate la Capitoliu.

Ulterior, Congresul Statelor Unite şi-a reluat sesiunea consacrată certificării victoriei lui Joe Biden la prezidenţiale.