Connect with us

Cristian Bușoi

VIDEO Cristian Bușoi, raportorul EU4Health, cere Parlamentului European un “mandat puternic” pentru a negocia cel mai ambițios Program de Sănătate din istoria UE

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru programul de sănătate al UE (EU4Health), a cerut joi un mandat clar și puternic din partea europarlamentarilor pentru a începe negocierile cu statele membre privind cel mai amplu program de sănătate din istoria UE, pentru care Parlamentul European a solicitat inițial un buget de 9,4 miliarde de euro, în timp ce țările UE au decis tăierea alocărilor până la anvelopa financiară de 1,7 miliarde de euro, iar în urma acordului politic provizoriu dintre Parlament și Consiliu, eurodeputații au obținut o creștere până la 5,1 miliarde de euro.

Criza COVID-19 a dovedit în mod clar nevoia Uniunii Europene de instrumente de politică bine definite și finanțate în mod adecvat (…) Aștept cu nerăbdare votul de astăzi, în plen, și mă aștept să am un mandat clar și puternic pentru a începe negocierile“, a spus Bușoi, în prezentarea sa din cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European consacrată Programului EU4Health. Referindu-se la triplarea bugetară obținută de negociatorii PE, europarlamentarul român a descris-o drept “un triumf” pentru “cel mai ambițios și bine finanțat program de sănătate al UE de până acum”.

El a amintit că EU4Health este al patrulea program de sănătate din istoria UE și a criticat faptul că, inițial, acest program nu era prevăzut ca un instrument independent, deși “cel puțin 70% dintre cetățenii noștri se așteaptă la o implicare mai mare și mai îndrăzneață a UE în domeniul sănătății”.

“La acel moment, îmi exprimam îngrijorarea cu privire la diluarea bugetară și retragerea Programului de sănătate al UE ca instrument independent și element central al politicii UE”, a amintit el, mulțumind Comisiei von der Leyen și comisarului european pentru sănătate Stella Kyriakides pentru abordarea acestor provocări în conextul crizei provocate de noul coronavirus.

În continuare, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a prezentat principalele priorități ale Programului de Sănătate.

“EU4Health va fi al patrulea program de sănătate al Uniunii, ca instrument separat, pentru perioada 2021-2027. Ca o consecință directă a COVID-19, un program autonom care vizează consolidarea sistemelor de sănătate din UE și a asistenței medicale, cu un buget inițial robust de 9,4 miliarde”, a spus el, în condițiile în care prezentarea acestui raport survine la două zile după un acord provizoriu între Consiliul și Parlamentul European privind bugetul de 1.824,3 miliarde de euro și în care eurodeputații au obținut o triplare a bugetului alocat sănătății față de suma de 1,7 miliarde propusă de statele UE.

Cristian Bușoi a arătat că în comparație cu cel de-al treilea program pentru sănătate, EU4Health va desfășura mai multe acțiuni pentru a sprijini statele membre în domeniul sănătății și își va completa eforturile de reformare a sistemelor lor de sănătate pentru a deveni mai rezistente.

“În calitate de raportor, atunci când am elaborat raportul inițial, am subliniat importanța faptului că programul EU4Health este mai mult decât un simplu răspuns la criza COVID-19 și ar trebui să ofere nu numai un management pe termen scurt al crizei, ci și obiectivele pe termen lung. în asigurarea dezvoltării unor sisteme de sănătate puternice și rezistente în statele membre și abordarea provocărilor pe termen lung, cum ar fi cancerul, povara bolilor cronice, bolile transmisibile și netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul, bolile neurologice și hepatita, rezistența antimicrobiană, sănătatea mintală și îmbătrânirea, ezitarea în materie de vaccinul, accesul inegal, lipsa medicamentelor și, în același timp, pregătirea pentru tehnologiile emergente”, a detaliat el.

Mai mult, Bușoi a subliniat că problema cancerului a fost una dintre prioritățile sale de top și a asigurat că EU4Health va consolida lupta Uniunii Europene împotriva cancerului prin acțiuni concrete de abordare a lipsei de screening, a diagnosticului precoce și a accesului la tratament și îngrijire și în sinergie cu Planul european de combatere a cancerului.

El a mai arătat că o altă prioritate, în calitate de raport, a fost digitalizarea asistenței medicale, în special prin crearea și punerea în aplicare a Registrului european eHealth și prin sprijinul pentru crearea și utilizarea platformei Health Data Space.

“Programul (n.r. – de sănătate) nu va livra doar în ce privește lupta împotriva cancerului, ci și în privința digitalizării și a viitoarelor realități îngrijorătoare, viitoarelor pandemii și amenințări pentru sănătate, lucrând în sinergii cu alte programe, instrumente și fonduri: cum ar fi Planul UE de combatere a cancerului, Orizont Europa și în special Misiunea despre cancer, Agenda digitală și Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a mai spus europarlamentarul PNL și PPE, din perspectiva finanțării.

Cristian Bușoi a mai spus că aprobarea acestui program în comisia de specialitate, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, a arătat “în mod clar că Parlamentul European susține îmbunătățirea sănătății cetățenilor noștri, prin promovarea sănătății și abordarea centrată pe persoană pentru abordarea bolilor transmisibile și netransmisibil”, punând accent pe boli cronice, screening timpuriu, prevenire, dezvoltarea în continuare a ERN-urilor, abordarea ezitării vaccinului și a inegalităților în materie de sănătate.

Eurodeputatul român a arătat că membrii Parlamentului European au restabilit bugetul programului EU4Health, redus de Consiliul European la summitul maraton din luna iulie la 1,7 miliarde de euro, o creștere care reprezintă un “triumf pentru toți”.

Cu acest angajament suntem aici, astăzi în plen. Sunt recunoscător echipei noastre de negocieri și partidului meu politic că au fost hotărâți să mărească bugetul pentru sănătate. S-a ajuns la un acord, cu o creștere majoră de până la 5,1 miliarde pentru sănătate comparativ cu reducerea din iulie și aș dori să profit de această ocazie pentru a mulțumi partidului meu, PPE, și echipei noastre de negociere a PE pentru sprijinul lor. Această creștere este un triumf pentru noi toți“, a spus el.

“În comparație cu al treilea program de sănătate, avem un buget robust care va veni în sprijinul statele membre. Acest buget va putea completa eforturile statelor membre și programele naționale, iar în sinergie cu alte instrumente va contribui la îmbunătățirea bunăstării cetățenilor noștri, abordând inegalitățile în materie de sănătate, consolidând sistemele de asistență medicală, sprijinind digitalizarea asistenței medicale prin Registrul european eHealth și prin platforma Health Data Space și, nu în ultimul rând, lupta împotriva cancerului. (…) Am reușit rapid să oferim ceea ce va fi cel mai ambițios și bine finanțat program de sănătate al Uniunii până acum“, a conchis Cristian Bușoi.

După dezbaterea din plenul Parlamentului European,deputații europeni vor vota funcționarea noului program de sănătate al UE – EU4Health care are ca scop îmbunătățirea capacității UE de a ajuta statele membre în actuala criză de sănătate și în viitoarele crize.

Programul „UE pentru sănătate” acoperă perioada 2021-2027. Acesta ia în considerare lecțiile învățate și lacunele identificate până în prezent ca urmare a crizei și va aduce schimbări structurale pentru o mai bună pregătire a UE pentru noi provocări în materie de sănătate. Odată ce propunerea este adoptată de statele membre și de Parlamentul European, se intenționează să se înceapă lansarea de acțiuni specifice în cadrul programului „UE pentru sănătate” începând cu 1 ianuarie 2021. În primii ani ai programului, se va pune un accent deosebit pe acțiune, în special în ceea ce privește gestionarea crizelor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi face apel la coordonare între statele membre în privința recomandărilor pentru utilizarea vaccinurilor anti-COVID-19: Nu trebuie să transmitem mesaje contradictorii

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și enerigie (ITRE) din Parlamentul European a semnalat că este nevoia ca ”toate statele membre să se coordoneze în privința recomandărilor pe care le fac cetățenilor pentru utilizarea serurilor anti SARS COV 2, în conformitate cu deciziile EMA”.

Acesta a participat marți la ședința Grupului de contact privind vaccinurile împotriva COVID-19 din Parlamentul European, moment în care a ridicat problema sensibilă privind impactul încrederii populației în vaccinuri.

”Este momentul în care trebuie să fim toți pentru unul și unul pentru toți și să nu transmitem mesaje contradictorii”, a subliniat Cristian Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

Eurodeputatul român a semnalat că ”repornirea economiilor noastre, ale tuturor, se bazează în bună măsură pe succesul campaniilor de vaccinare”.

”UE a alocat sume fără precedent pentru vaccinurile care pot opri pandemia, producția a crescut masiv, iar companiile își respectă promisiunile asumate. Nu avem voie să dăm înapoi. (…) Viața va reveni la normal mai repede dacă ne vaccinăm în număr cât mai mare”, a precizat Bușoi.

Președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European a făcut astfel apel la Comisia Europeană ”să monitorizeze cu mare atenție cantitatea de doze de vaccin neutilizată sau aruncată din cauză că cetățenii refuză vaccinarea”.

Mesajul eurodeputatul român vine în contextul în care sute de doze de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19 sunt aruncate în fiecare zi în Stockholm pentru că oamenii refuză să fie injectaţi cu acest ser, a declarat luni un medic şef din Suedia pentru postul de televiziune SVT,  potrivit Agerpres.

Johan Styrud, de la Asociaţia medicală din Stockholm, a spus că este imposibil să se găsească suficienţi doritori pentru a vaccina suficient de repede şi că, dacă vaccinul nu este administrat în câteva ore, trebuie să fie aruncat.

După ce un număr mic de persoane au prezentat cheaguri de sânge în urma vaccinării cu AstraZeneca, utilizarea acestuia a fost limitată la persoanele de peste 65 de ani în Suedia.

Hotărâri cu privire la acest ser au fost adoptate și de Bulgaria. Țara vecină a decis suspendarea folosirii vaccinului AstraZeneca pentru femeile sub 60 de ani care prezintă un risc crescut de tromboză.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: UE trebuie să se implice în reducerea emisiilor mondiale de metan, încurajând partenerii globali să ia măsuri în acest sens

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Uniunea Europeană ar trebui să joace rolul de lider la nivel global în reducerea emisiilor de metan, al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon, subliniază eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European într-un interviu acordat revistei The Parliament.

”Emisiile de metan reprezintă al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, sectorul energetic numărându-se printre principalele surse”, a explicat Bușoi, furnizând în același timp date statistice legate de domeniile de activitate în urma cărora rezultă emisii de metan.

Astfel, în Uniunea Europeană, 53% dintre emisiile antropice de metan provin din agricultură, 26 % din deșeuri și 19 % din sectorul energetic.

”Emisiile de metan sunt generate de o paletă largă de sectoare și, odată ajunse în atmosferă, se amestecă cu alte tipuri de gaz, lucru ce face dificilă măsurarea și raportarea acestora. (…) Îmbunătățirea măsurării și raportării emisiilor de metan la nivelul sectoarelor ne va ajuta să înțelegem mai bine situația și să stabilim acțiunile imediate” necesare, a punctat președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, salutând în același timp strategia Comisiei Europene de reducere a emisiilor de metan, dată publicității la mijlocul lunii octombrie a anului trecut.

În același timp, Cristian Bușoi a anunțat că în lunile următoare, Parlamentul European va evalua opțiunile disponibile în vederea atingerii acestui deziderat european.

”O audiere comună a trei comisii parlamentare reunite va avea loc în curând pentru a asculta opiniile experților și părților interesate”, a mai precizat eurodeputatul român.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, 54% din emisiile de metan din sectorul energetic sunt emisii fugitive din sectorul petrolului și gazelor, 34% sunt emisii fugitive din sectorul cărbunelui și 11% din sectorul rezidențial și din alte sectoare finale.

Așadar, reducerile cele mai rentabile ale emisiilor de metan pot fi realizate în sectorul energetic.

În acest context, europarlamentarul Cristian Bușoi a subliniat că ”este crucial ca sectorul petrolului și gazelor să aibă o abordare proactivă pentru a limita impactul lanțului său de aprovizionare asupra mediului înconjurător”.

”Uniunea Europeană trebuie să se implice în reducerea emisiilor de metan la nivel global, folosindu-se de poziția sa de cel mai mare importator global de combustibili fosili pentru a sprijini acțiuni similare din partea partenerilor globali”, a mai spus Bușoi, considerând că instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan reprezintă un alt element cheie al strategiei propuse de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a prezentat la mijlocul lunii octombrie a anului trecut strategia UE de reducere a emisiilor de metan, un puternic poluant atmosferic local, care provoacă probleme grave de sănătate.

Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon.

Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție ”zero poluare” al Comisiei.

Strategia stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional.

Aceasta prezintă acțiuni legislative și nelegislative în sectorul energetic, sectorul agricol și sectorul deșeurilor, care generează aproximativ 95 % din emisiile de metan asociate activității umane la nivel mondial.

Una dintre prioritățile strategiei este aceea de a îmbunătăți măsurarea și raportarea emisiilor de metan. Nivelul de monitorizare variază în prezent de la un sector la altul și de la un stat membru la altul, precum și în întreaga comunitate internațională.

Pe lângă măsurile de la nivelul UE de accelerare a standardelor de măsurare, verificare și raportare, Comisia va sprijini instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan, în parteneriat cu Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Coaliția pentru climă și aer nepoluat și Agenția Internațională a Energiei.

Programul de sateliți Copernicus al UE va îmbunătăți, de asemenea, supravegherea și va contribui la detectarea surselor de emisii majore la nivel mondial și la identificarea principalelor scăpări de metan.

Pentru a reduce emisiile de metan în sectorul energetic, se va propune introducerea obligației de a îmbunătăți depistarea scăpărilor și eliminarea lor în infrastructura de gaze și se va lua în considerare elaborarea unei legislații menite să interzică practicile sistematice de ardere la faclă și de evacuare în atmosferă. Comisia va purta un dialog cu partenerii săi internaționali și va explora posibile standarde, obiective sau stimulente pentru importurile de energie către UE, precum și instrumentele de punere în aplicare a acestora.

Comisia va îmbunătăți raportarea emisiilor din agricultură printr-o mai bună colectare a datelor și va promova oportunități de reducere a emisiilor, cu sprijin din partea politicii agricole comune. Accentul principal va fi pus pe schimbul de bune practici în ceea ce privește tehnologiile inovatoare de reducere a emisiilor de metan, alimentația animalelor și managementul reproducției.

Cercetarea specifică în domeniul tehnologiei, al soluțiilor bazate pe natură și al schimbării regimului alimentar își va aduce de asemenea contribuția. Deșeurile umane și agricole organice nereciclabile și fluxurile de reziduuri pot fi utilizate pentru a produce biogaz, biomateriale și produse biochimice. Acest lucru poate genera fluxuri suplimentare de venituri în zonele rurale și poate evita totodată emisiile de metan. Prin urmare, colectarea acestor deșeuri va fi stimulată în continuare.

În sectorul deșeurilor, Comisia va avea în vedere măsuri suplimentare de îmbunătățire a gestionării gazelor de depozit, valorificând potențialul energetic al acestora cu reducerea simultană a emisiilor, și va reexamina legislația relevantă privind depozitele de deșeuri în 2024. Reducerea la minimum a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri este esențială pentru a evita formarea de metan. De asemenea, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune aprofundarea activităților de cercetare privind tehnologiile de producere de biometan pe bază de deșeuri.

Totodată, Comisia va reexamina Regulamentul privind partajarea eforturilor și va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include sectoarele care generează emisii de metan și care nu sunt incluse încă în domeniul de aplicare al acesteia.

Pe plan molecular, metanul este mai puternic decât dioxidul de carbon. El contribuie la formarea ozonului din troposferă și este un puternic poluant atmosferic local, care cauzează probleme grave de sănătate. La sfârșitul ciclului său de viață, metanul este transformat în dioxid de carbon și vapori de apă, contribuind în continuare la schimbările climatice. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan contribuie atât la încetinirea schimbărilor climatice, cât și la îmbunătățirea calității aerului.

Evaluarea impactului Planului UE privind obiectivele în materie de climă pentru 2030 a concluzionat că intensificarea nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cel puțin 55 % până în 2030 ar necesita un efort accelerat de combatere a emisiilor de metan.

Deși UE produce 5 % din totalul emisiilor mondiale de metan, ea va încuraja luarea de măsuri la nivel internațional în calitate de cel mai mare importator mondial de combustibili fosili și de actor important în sectorul agricol și în cel al deșeurilor.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), în calitate de președinte al Comisiei pentru cercetare și industrie (ITRE) din Parlamentul European, a participat în cadrul evenimentului ”Asistenții Medicali și Moașele în Avagarda Schimbării” unde a atras atenția că România nu trebuie să rateze oportunitatea unică de reformă a sistemului de sănătate prin fondurile europene destinate special sectorului sănătății.

„Sistemul de sănătate din România a văzut progrese semnificative în ultimii ani și trebuie să recunoaștem cu toții. Pe de altă parte însă, dacă ne comparăm cu media europeană sau chiar cu țări din centrul și estul Europei, sunt încă multe lucruri pe care trebuie să le îmbunătățim pentru a ajunge la un standard satisfăcător. Ceea ce va fi diferit în anii următori față de toți acești ani care au trecut după 1989, este că avem o oportunitate unică a unor fonduri europene dedicate special sănătății, și aici sub coordonare și implicarea președintelui României, cu sprijinul tuturor forțelor politice și a profesioniștilor din sănătate, se conturează câteva oportunități importante pe care nu trebuie să le ratăm sub nicio formă în anii următori”, a transmis Cristian Bușoi în discursul său.


În cadrul intervenției, deputatul european a făcut referire la mai multe instrumente finanicare, cu ajutorul cărora autoritățile române pot schimb fața sistemului de sănătate din România.

Avem în Planul Național de Redresare și Reziliență o sumă importantă rezervată sănătății. Urmează în luna mai negocieri cu CE, dar vorbim de investiții de 3 miliarde de euro, care astăzi este suma propusă pentru domeniul sănătății”, a menționat europarlamentarul liberal.

Reamintim că Pilonul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență se referă la „Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro), dar doar 3,7 miliarde revin direct sănătății.

„Se pregătește un Program operațional special destinat sănătății, pentru prima dată în istoria României de când am aderat la Uniunea Europeană, suma pe care o propune este de 4,7 miliarde de euro, dacă vom fi capabili să atragem acești bani, vor aduce investiții importante și vor reuși să genereze un act medical de calitate și o satisfacție a personalului medical și a pacientului”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, POS vine cu o nouă abordare, este inovativ, multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European (FSE+), spre deosebire de cele două perioade de programare anterioare, când a fost nevoie ca beneficiarii să aplice cu mai multe proiecte pentru a-l putea realiza pe cel final. Bugetul total de 4,068 miliarde euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat în mai multe direcții.

Referitor la programul european emblematic în materie de sănătate, Cristian Bușoi a precizat că programul EU4Health va aduce dincolo de pregătirea sistemelor de sănătate din Europa penru viitoarele crize sanitare, alte măsuri importante: interconectarea dosarelor electronice ale pacienților, un program de date agregate la nivel european, crearea unei rezerve sanitare sau personal medical de intervenție în caz de criză sanitară.

Acești bani importanți nu vor rezolva toate probleme, dar vor face o diferență considerabilă și vor reprezenta o oportunitate unică de care trebuie să profităm”, a conchis acesta în intervenția sa.

Citiți și analiza Calea Europeană: 10 priorități europene pentru noul Ministru al Sănătății

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D11 hours ago

Summitul Social de la Porto: Grupul S&D din PE organizează discuții cu partenerii sociali și experții privind modalitățile optime de a construi Europa Socială

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Klaus Iohannis: România susține agenda de reforme a președintelui Republicii Moldova; Maia Sandu apreciază “sprijinul României pentru calea europeană a Republicii Moldova”

NATO12 hours ago

Ministerul Apărării Naționale a primit aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru derularea a zece noi programe de înzestrare ale Armatei

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Ursula von der Leyen răspunde scrisorii liderului PSD Marcel Ciolacu: Comisia Europeană așteaptă ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii

Cristian Bușoi12 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi face apel la coordonare între statele membre în privința recomandărilor pentru utilizarea vaccinurilor anti-COVID-19: Nu trebuie să transmitem mesaje contradictorii

U.E.12 hours ago

Cancelarul german Angela Merkel, ”foarte îngrijorată” de starea de sănătate a liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi

Corina Crețu12 hours ago

Corina Crețu salută sprijinul BEI de 250 de milioane de euro pentru Spitalul Regional Iași, dar avertizează: Suntem în întârziere cu cel puțin doi ani

Dan Motreanu14 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Reducerea emisiilor de carbon și atingerea neutralității climatice vor fi realizate prin parteneriate cu sectoare industriale

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: UE trebuie să se implice în reducerea emisiilor mondiale de metan, încurajând partenerii globali să ia măsuri în acest sens

CONSILIUL UE14 hours ago

Centrul UE de securitate cibernetică cu sediul la București primește undă verde din partea Consiliului. Urmează adoptarea finală de către Parlamentul European

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending