Connect with us

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health: Programul de Sănătate al UE recunoaște obezitatea ca boală cronică și va aloca resursele necesare pentru prevenirea și combaterea ei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Programul de Sănătate al UE recunoaște obezitatea ca boală cronică și va aloca resursele necesare pentru prevenirea și combaterea ei, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și responsabil al acestei instituții pentru EU4Health.

Acesta a participat marți la evenimentul intitulat ”Obezitate: o provocare cu o conexiune puternică și complexă cu hormonii”, organizat de European Society of Endocrinology la care au participat și prestigioși profesori, medici și experți din UE.

”Pe parcursul ultimelor 4 decenii, numǎrul persoanelor care suferǎ de obezitate a crescut de șase ori, fiind astăzi o problemă serioasă de sănătate publică, arată cele mai recente studii în domeniu. Obezitatea crește semnificativ riscul bolilor cardiovasculare, diabetulului de tip 2, hipertensiunii arteriale, bolilor coronariene și anumitor tipuri de cancer. În medie, 51,8% dintre europeni sunt supraponderali, iar 14,9% sunt obezi, iar Organizația Mondială a Sănătății vorbește deja despre o epidemie globală de obezitate”, a atras atenția Cristian Bușoi.

Pe lângă programul EU4Health care poate contribui la combaterea obezității, eurodeputatul român a amintit și de Orizont Europa, care ”va aloca fonduri și pentru sănătatea publică și pentru cercetare și inovare în determinarea cauzelor și modalităților de tratare a obezității. Nu în ultimul rând, strategia From Farm to Fork promite să reducă obezitatea, concentrându-se pe asigurarea securității alimentare, nutriției și sănătății publice”, a mai spus Bușoi.

”Avem așadar toate pârghiile pentru a lupta cu acest fenomen care amenință că, pȃnă ȋn 2025, va afecta a cincea parte a populației adulte din ȋntreaga lume”, a conchis președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European.

Eurodeptații au adoptat în luna aprilie programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa, al cărui buget total se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Textul acordului cu Consiliu privind programul Orizont Europa, cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, a fost adoptat cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde EUR din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

  •  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
  •  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
  •  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

La 15 martie, Comisia Europeană a prezentat planul strategic prin care stabilește orientările pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului.

  • Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
  • Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
  • Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
  • Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.

Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, invitat să facă parte din ”MEP Digestive Health Group”, o voce puternică pentru promovarea sănătății digestive în PE: Voi lupta în continuare pentru îmbunătățirea vieții pacienților

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a fost invitat să facă parte din ”MEP Digestive Health Group”, o voce puternică pentru promovarea sănătății digestive în Parlamentul European.

” Mulțumesc președintelui Antonio Tajani (PPE) pentru invitația de a face parte din acest Grup și îl asigur că voi lupta, în continuare, cu aceeași energie și seriozitate pentru a iniția și promova rapoarte și proiecte, care să combată bolile digestive și să îmbunătățească viața pacienților”, a transmis Cristian Bușoi.

”MEP Digestive Health Group” este o platformă transpartinică formată din membri ai Legislativului european din diferite state membre ale Uniunii Europene. Grupul este prezidat de europarlamentarul Antonio Tajani, fost președinte al PE, și numără zece membri.

Misiunea “MEP Digestive Health Group” este să promoveze inițiativele politice la nivel european pentru combaterea bolilor digestive, în special a obezității, unul dintre domeniile în care și eurodeputatul Cristian Bușoi este foarte activ și a bolilor hepatice, cancerul hepatic fiind una dintre priorități.

Grupul va atrage atenția asupra impactului real al bolilor digestive și sarcina lor socio-economică și va încuraja educația în materie de sănătatea și abordarea unui stil de viață echilibrat.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Relațiile dintre România, SUA și NATO sunt, fără doar și poate, la cel mai înalt nivel

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) salută obiectivele îndeplinite de România în cadrul Summitului NATO de la Bruxelles și reiterează importanța parteneriatului România-SUA-NATO pentru securitatea țării noastre.

„Relațiile dintre România, SUA și NATO sunt, fără doar și poate, la cel mai înalt nivel și trebuie consolidate. NATO și SUA reprezintă garanția stabilității și securității în regiunea Mării Negre, supusă unor provocări militare în ultima perioadă. Avem nevoie să ținem aproape unii de alții și să mergem mai departe uniți”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, cele două întâlniri dintre președintele României, Klaus Iohannis, și președintele Statelor Unite, Joe Biden, la Summit-ul NATO de la Bruxelles și răspunsul pozitiv al liderului SUA de a veni în România la invitația președintelui Iohannis „sunt un semnal puternic că țara noastră este un partener puternic și de încredere al SUA și al NATO.”

Citiți și: Klaus Iohannis l-a invitat pe Joe Biden în România: Președintele SUA a fost perfect de acord să organizăm o întâlnire prin care să întărim Parteneriatul Strategic

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni, la finalul summitului NATO de la Bruxelles, că l-a invitat pe preşedintele SUA, Joe Biden, în România, pentru a consolida parteneriatul strategic bilateral și pentru a continua discuţia din 2015, când șeful statului a fost primit la Casa Albă de Biden, care atunci era vicepreședintele Statelor Unite.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE subliniază nevoia investițiilor în cercetare și dezvoltare pentru reducerea emisiilor de metan: Trebuie să ținem cont de nevoile industriei din statele UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a subliniat nevoia investițiilor în dezvoltate și cercetare pentru captarea emisiilor de metan și reducerea acestora.

Acesta a participat luni la o dezbatere în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și celei pentru Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, tema fiind Strategia pentru reducerea și eliminarea emisiilor de metan.

”Raportul pentru această strategie aparține colegei mele, Maria Spyraki, din PPE, iar eu sunt responsabil în Comisia ITRE pentru acest dosar. În ITRE ne vom exprima votul final pentru Raport în 15 iulie”, a anunțat Bușoi într-un mesaj pe Facebook. 

”Pentru captarea emisiilor de metan și reducerea acestora avem nevoie, în primul rând, de investiții în dezvoltare și cercetare. Apoi, trebuie să ținem cont de nevoile industriei din statele membre, care trebuie să rămână competitive și în interiorul și în afara UE. Nu în ultimul rând, avem nevoie de un mecanism LDAR (detectarea și neutralizarea / repararea scurgerilor) obligatoriu”, a explicat eurodeputatul român.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, 54% din emisiile de metan din sectorul energetic sunt emisii fugitive din sectorul petrolului și gazelor, 34% sunt emisii fugitive din sectorul cărbunelui și 11% din sectorul rezidențial și din alte sectoare finale.

Așadar, reducerile cele mai rentabile ale emisiilor de metan pot fi realizate în sectorul energetic.

Comisia Europeană a prezentat la mijlocul lunii octombrie a anului trecut strategia UE de reducere a emisiilor de metan, un puternic poluant atmosferic local, care provoacă probleme grave de sănătate.

Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon.

Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție ”zero poluare” al Comisiei.

Strategia stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional.

Aceasta prezintă acțiuni legislative și nelegislative în sectorul energetic, sectorul agricol și sectorul deșeurilor, care generează aproximativ 95 % din emisiile de metan asociate activității umane la nivel mondial.

Una dintre prioritățile strategiei este aceea de a îmbunătăți măsurarea și raportarea emisiilor de metan. Nivelul de monitorizare variază în prezent de la un sector la altul și de la un stat membru la altul, precum și în întreaga comunitate internațională.

Pe lângă măsurile de la nivelul UE de accelerare a standardelor de măsurare, verificare și raportare, Comisia va sprijini instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan, în parteneriat cu Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Coaliția pentru climă și aer nepoluat și Agenția Internațională a Energiei.

Programul de sateliți Copernicus al UE va îmbunătăți, de asemenea, supravegherea și va contribui la detectarea surselor de emisii majore la nivel mondial și la identificarea principalelor scăpări de metan.

Pentru a reduce emisiile de metan în sectorul energetic, se va propune introducerea obligației de a îmbunătăți depistarea scăpărilor și eliminarea lor în infrastructura de gaze și se va lua în considerare elaborarea unei legislații menite să interzică practicile sistematice de ardere la faclă și de evacuare în atmosferă. Comisia va purta un dialog cu partenerii săi internaționali și va explora posibile standarde, obiective sau stimulente pentru importurile de energie către UE, precum și instrumentele de punere în aplicare a acestora.

Comisia va îmbunătăți raportarea emisiilor din agricultură printr-o mai bună colectare a datelor și va promova oportunități de reducere a emisiilor, cu sprijin din partea politicii agricole comune. Accentul principal va fi pus pe schimbul de bune practici în ceea ce privește tehnologiile inovatoare de reducere a emisiilor de metan, alimentația animalelor și managementul reproducției.

Cercetarea specifică în domeniul tehnologiei, al soluțiilor bazate pe natură și al schimbării regimului alimentar își va aduce de asemenea contribuția. Deșeurile umane și agricole organice nereciclabile și fluxurile de reziduuri pot fi utilizate pentru a produce biogaz, biomateriale și produse biochimice. Acest lucru poate genera fluxuri suplimentare de venituri în zonele rurale și poate evita totodată emisiile de metan. Prin urmare, colectarea acestor deșeuri va fi stimulată în continuare.

În sectorul deșeurilor, Comisia va avea în vedere măsuri suplimentare de îmbunătățire a gestionării gazelor de depozit, valorificând potențialul energetic al acestora cu reducerea simultană a emisiilor, și va reexamina legislația relevantă privind depozitele de deșeuri în 2024. Reducerea la minimum a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri este esențială pentru a evita formarea de metan. De asemenea, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune aprofundarea activităților de cercetare privind tehnologiile de producere de biometan pe bază de deșeuri.

Totodată, Comisia va reexamina Regulamentul privind partajarea eforturilor și va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include sectoarele care generează emisii de metan și care nu sunt incluse încă în domeniul de aplicare al acesteia.

Pe plan molecular, metanul este mai puternic decât dioxidul de carbon. El contribuie la formarea ozonului din troposferă și este un puternic poluant atmosferic local, care cauzează probleme grave de sănătate. La sfârșitul ciclului său de viață, metanul este transformat în dioxid de carbon și vapori de apă, contribuind în continuare la schimbările climatice. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan contribuie atât la încetinirea schimbărilor climatice, cât și la îmbunătățirea calității aerului.

Evaluarea impactului Planului UE privind obiectivele în materie de climă pentru 2030 a concluzionat că intensificarea nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cel puțin 55 % până în 2030 ar necesita un efort accelerat de combatere a emisiilor de metan.

Deși UE produce 5 % din totalul emisiilor mondiale de metan, ea va încuraja luarea de măsuri la nivel internațional în calitate de cel mai mare importator mondial de combustibili fosili și de actor important în sectorul agricol și în cel al deșeurilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR5 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș6 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE7 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ7 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D1 day ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO2 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending