Connect with us

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Ar fi ideal dacă politicienii ar tăcea și ar aștepta pronunțarea EMA asupra vaccinului AstraZeneca. Țările acționează diferit și zgomotul de fond afectează încrederea

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), responsabil al Parlamentului European pentru relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), face apel la cetățenii europeni și români să aibă încredere în decizia celei mai importante autorități de sănătate din UE.

”Ca responsabil al Parlamentului European în relația cu Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) spun că ar fi ideal dacă politicienii ar tăcea și ar aștepta pronunțarea EMA asupra AstraZeneca. Țările acționează diferit și zgomotul de fond face praf încrederea. Ca responsabil al Parlamentului European în relația cu EMA, cu care am ținut permanent legătura de la începutul acestei crize pot spune că cetățenii români și toți cetățenii europeni trebuie să aibă încredere în decizia celei mai importante autorități de sănătate din UE”, a precizat Bușoi, președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Acesta și-a exprimat speranța că vaccinul AstraZeneca ”să poată fi folosit și să primească o nouă validare științifică”, în contextul în care Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) urmează să prezinte joi rezultatele evalutării cazurilor de reacții adverse provocate de serul produs de AstraZeneca.

Cristian Bușoi a punctat că EMA este o instituție care ”nu a dezamăgit până acum și care nu va dezamăgi. Multitudinea de filtre științifice aplicate unei decizii de cercetare medicală și modul în care aceste filtre se verifică și se condiționează între ele, țin sistemul de sănătate european la un nivel de funcționalitate înalt, în comparația cu oricare alt sistem de sănătate global”.

”Există păreri împărțite și multă tensiune în dezbaterea publică despre campania de vaccinare. Întrebarea cred, de bun simț, este la ce ne așteptăm într-o asemenea criză în care tot ce înseamnă putere globală, statală, companie privată, expertiză științifică și de cercetare au fost luate prin surprindere și au fost nevoie să acționeze fără protocoalele cunoscute. Da, sunt obstacole, dar acestea pot fi depășite dacă există încredere în decizia unor autorități și a expertizei științifice și dacă se pune punct zgomotului”, a subliniat europarlamentarul român.

Acesta a explicat că ”este, de asemenea, și multă decizie politică și sunt inclusiv temeri electorale. Există state în prag de alegeri sau care trec prin alegeri, unde publicul este speriat și sunt multe reacții la cald”.

”Privind din afară, normal că se vede cum ar trebui să se acționeze mai bine, dar adevărul este că atunci când ești autoritate publică, în orice țară, și ai o suspiciune, un pas înapoi este primul resort, chiar dacă nu există o fundamentare științifică clară pentru asta. Din păcate acum, țări diferite au abordări foarte diferite, dar mă adaug celor care insistă asupra elementelor obiective și anume că: dacă Agenţia de Reglementare în domeniul Sănătății din Marea Britanie, Agenţia de Reglementare Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii spun că vaccinul AstraZeneca este sigur, atunci putem avea încredere”, a conchis Cristian Bușoi.

Directorul executiv al Agenției Europene pentru Medicamente, Emer Cooke, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, că experții europeni și internaționali analizează în aceste zile posibilele efecte adverse grave ale vaccinului AstraZeneca, urmând ca joi să fie prezentată o concluzie.

Aceasta a precizat însă că până atunci toate datele arată că vaccinul este sigur, inclusiv datele din testele clinice, și că ”riscul efectelor adverse este mult mai mic de beneficiile aduse de acest vaccin în oprirea maladiei COVID-19”.

În egală măsură, directorul executiv al EMA a anunțat că agenția va examina efectele ”indezirabile asociate tuturor vaccinurilor”. împotriva COVID-19.

Mai multe state europene, printre care Germania, Franța, Italia și Spania, au suspendat imunizarea populației cu serul produs de AstraZeneca, în urma semnalării unor probleme sanguine la persoane inoculate cu acest vaccin, precum dificultăţi de coagulare sau formarea de cheaguri de sânge (tromboze), dar fără o legătură dovedită în acest stadiu.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi anunță că PNRR a intrat în fază finală: PNRR va însemna startul unui maraton de investiții și reforme importante pentru modernizarea României

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Programul Național de Redresare și Reziliență a intrat în fază finală, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va veni la București să anunțe aprobarea programului, a transmis vineri eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

„PNRR va însemna startul unui maraton de investiții și reforme importante pentru modernizarea României. După vizita pe care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen o va efectua în SUA, la New York, unde participă, alături de șefi de stat și de guvern, la Reuniunea anuală a ONU, domnia sa va sosi, pe 27 septembrie, la București”, a declarat acesta.

Ca să pună capăt speculațiilor, Cristian Bușoi a subliniat că programul Ursulei von der Leyen era de mult stabilit, „iar alegațiile care apar acum în unele publicații, precum că doamna Ursula von der Leyen și-ar fi amânat vizita după Congresul PNL sunt pure fabulații și au ca scop doar intoxicarea publicului”.

„Agenda președintelui Comisiei Europene este foarte încărcată. Sper ca încercările de intoxicare a publicului să înceteze”, a conchis eurodeputatul. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua o vizită în România pe data de 27 septembrie pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 29,2 miliarde de euro, a anunțat purtătorul de cuvânt adjunct al instituției, Dana Spinanț, în briefingul de presă.

”Pot confirma că evaluarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României va fi finalizată în următoarele zile și că președinta Comisiei Europene (n.r. Ursula von der Leyen) va vizita Bucureștiul pe data de 27 septembrie. Ne așteptăm ca evaluarea planului să fie finalizată până atunci”, a răspuns Dana Spinanț unei întrebări. 

România a transmis acest document la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE, intervenție în Parlamentul European privind pachetul ”Fit for 55”: Este nevoie de o ”tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a subliniat marți în plenul Plarlamentului European că ”este nevoie de o tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”, astfel încât ”nicio regiune din UE să nu rămână în urmă.”

”Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie pe care o conduc în Parlamentul European este direct implicată în stabilirea politicilor pentru atingerea acestui obiectiv, dar și în menținerea unui echilibru, astfel încât nicio regiune din UE să nu rămână în urmă. În plenul Parlamentului European am subliniat astăzi că este nevoie de o tranziție fezabilă și de un dialog permanent cu industria și cu cetățenii”, a transmis Bușoi.

Acesta a reiterat angajamentul său pe termen lung, și anume acela de ”a atinge obiectivele ambițioase privind politicile climatice cu o politică industrială coerentă, cu o tranziție corectă, incluzivă și cu menținerea securității aprovizionării cu energie în Uniune.”

Comisia Europeană a adoptat la 14 iulie un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Propunerile anunțate vor permite UE să accelereze ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu.

Ele prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon:

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Comisia Europeană a propus, de asemenea, instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire și într-o mobilitate mai puțin poluantă.

Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25 % din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier.

Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual.

Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde de euro pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE dintre PE, a discutat cu Armin Laschet, candidat la funcția de cancelar al Germaniei, despre gestionarea cu succes a impactului Pachetului ”Fit for 55”

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a discutat cu Armin Laschet, candidatul conservatorilor germani la funcția de cancelar federal, despre gestionarea cu succes a impactului pachetului legislativ ”Fit for 55”.

Eurodeputatul român a participat la reuniunea PPE, desfășurată la Berlin cu două săptămâni înainte de alegerile din Germania, care a reunit lideri europeni marcanți ai familiei popularilor europeni, precum Angela Merkel, cancelarul austriac, Sebastian Kurz , premierii lituanian, Ingrida Šimonytė, și croat, Andrej Plenković.

Citiți și:
Angela Merkel, ovaționată la Berlin de PPE pentru cum a condus Germania și UE în ultimii 16 ani: Plecarea ta, Angela, va lăsa un vid în familia noastră și în Europa

”Am discutat cu Armin Laschet despre cum putem manageria cu succes impactul Pachetului Legislativ Fit For 55 (care își propune reducerea emisiilor de carbon cu 55% până în 2030) asupra industriilor și societăților europene și cum putem convinge alți actori internaționali să urmeze calea spre o industrie decarbonizată și o economie circulară, setată de Uniunea Europeană”, a informat Cristian Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

Parlamentul European și-a reluat activitatea, pachetul ”Fit for 55” numărându-se printre principalele teme ce urmează să fie dezbătute, după ce Comisia Europeană l-a propuse la mijlocul lunii iulie.

Acesta cuprinde propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Citiți și:
Comisia Europeană a adoptat pachetul de măsuri pentru reducerea cu 55% a emisiilor de CO2 până în 2030

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.13 hours ago

Opoziția din Ungaria organizează alegeri primare istorice în încercarea de a-l înlătura de la putere pe premierul Viktor Orban

U.E.14 hours ago

Grecia a inaugurat o nouă tabără pentru refugiați, ce poate găzdui 3.000 de persoane. Centrul a fost finanțat de Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, precum și la o serie de reuniuni la nivel ministerial

SPECIAL17 hours ago

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

U.E.17 hours ago

Ministrul german al apărării propune organizarea de misiuni militare mai rapide și independente, sub umbrela Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ministrul francez de externe a convenit cu omologul său indian să lucreze împreună la un program pentru a promova o „ordine internațională cu adevărat multilaterală”

Eugen Tomac18 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

G2019 hours ago

Miniștrii agriculturii din țările G20 fac apel la suplimentarea eforturilor de combatere a foametei și pledează pentru mai multă inovație în agricultură

Alin Mituța2 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending