Connect with us

FONDURI EUROPENE

Cristian Diaconescu: Perspectiva unor sanctiuni severe la adresa Romaniei pare sa nu rezoneze in nici un fel la Bucuresti

Published

on

Perspectiva unor sanctiuni severe, aplicate printr-un viitor mecanism european de aparare a statutului de drept, “pare sa nu rezoneze in niciun fel la Bucuresti”, desi Romania tine un “cap de afis” negativ la acest capitol, scrie consilierul prezidential Cristian Diaconescu, pe blogul personal, potrivit HotNews.ro.

Cristian Diaconescu“Este foarte clar pentru orice observator serios ca Uniunea Europeana incerca sa isi creeze anticorpi institutionali pentru unele molime care bantuie de vreun an pe aici si pun in pericol unitatea si functionalitatea intregii constructii,” scrie fostul ministru la inceputul materialului.

El aminteste de scrisoarea celor patru ministri de externe din Germania, Danemarca, Olanda si Finlanda, explicand ca “se doreste si se va construi un mecanism de reglare a respectarii principiilor fundamentale democratice – a drepturilor fundamentale si ale statului de drept, pentru ca s-a constatat ca undeva in Europa, exista asemenea probleme”, capitol la care “Romania a tinut capul de afis in ultimele 12 luni”.

Ceea ce imi da intr-adevar fiori este ca perspectiva unor sanctiuni severe la adresa Romaniei, pare sa nu rezoneze in nici un fel la Bucuresti. Un fost sef de stat spune ca discutia pe statul de drept este un fleac – din aceeasi zona politica venind si convingerea ca Romania nu are de-a face cu aceasta poveste, ba mai mult, ca sustinem un astfel de proiect european. Imi scapa mie ceva sau discursul dublu si mincinos care ne-a adus aici, isi desavarseste ‘opera’ de izolare si antagonizare a Romaniei fata de Europa?” se intreaba Diaconescu.

Sursa: HotNews.ro

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Bugetul UE

Cifre oficiale: La 13 ani de la aderare, România a primit 54,43 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, cu 35 de miliarde mai mult decât a contribuit

Published

on

România a primit 54,43 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 18,91 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 noiembrie 2019, conform balanței publicate luni de Ministerul Finanțelor Publice.

Astfel, după 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 35,52 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

În termeni simplificați, pentru fiecare un euro cu care România a contribuit la bugetul Uniunii Europene a primit înapoi câte trei euro.

Potrivit datelor publicate de MFP, cei mai mulți bani au fost obținuți de România din fondurile europene din perioada de programare 2007-2013, aproximativ 34 miliarde de euro. În ceea ce privește actualul Cadru Financiar Multianual 2014-2020, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri europene de peste 17,75 miliarde de euro. Restul sumelor au fost alocate în perioada de pre-aderare pentru a pregăti intrarea României în UE.

Aceste date sunt publicate în contextul în care anul 2020 este ultimul din actualul cadru financiar multianual, iar țările UE, Comisia Europeană și Parlamentul European poartă discuții intense pentru definitivarea viitorului buget multianual 2021-2027.

Pe de altă parte, tot luni, ministrul fondurilor europene a anunțat că România a transmis Comisiei Europene o cerere de rambursare de 1 miliard de euro pentru proiectele cu finanțare europeană și a mai informat că riscul decomiterii de fonduri a fost eliminat la nivelul tuturor Programelor Operaționale.

Astfel, pentru România, viitorul cadru financiar multianual păstrează o importanță strategico-economică ce decurge din câteva date concrete: 70% din investițiile publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europene, cel mai recent raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1% până în anul 2023.

Potrivit propunerii de buget înaintate de Comisia Europeană la 2 mai 2018, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual au devenit sensibile în ultimele luni. Parlamentul European și Comisia Europeană au cerut statelor membre să cadă repede la un acord, în timp ce propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a stârnit numeroase nemulțumiri. Drept urmare, liderii statelor membre ale Uniunii Europene l-au mandatat pe președintele Charles Michel să continue negocierile în vederea obținerii unui acord final privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, la începutul lunii decembrie, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1.087 miliarde euro pentru perioada de șapte ani, reprezentantând 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Defalcată, propunerea de buget este structurată astfel: 323 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 334 miliarde de euro pentru sprijin și dezvoltare agricolă; și 356 miliarde de euro pentru alte programe, inclusiv noile priorități. 

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului, în vreme ce și Comisia Europeană s-a declarat nemulțumită. Propunerea Finlandei de a limita viitorul cadru financiar multianual la 1,07% din VNB este sub propunerea de lansată de Comisia Europeană, dar peste nivelul de 1% dorit de cel mai mare contributor net, Germania, care continuă să solicite menținerea acestui plafon. 

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.

 

 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul Fondurilor Europene: România nu a pierdut fonduri europene în 2019. Un miliard de euro a fost solicitat Comisiei Europene pentru decontare

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloş, a declarat luni că suma transmisă de România la Comisia Europeană pentru decontare este de un miliard de euro și a anunțat că riscul decomiterii de fonduri a fost eliminat la nivelul tuturor Programelor Operaționale.

”România nu a pierdut fonduri europene în 2019, în ultimele două luni fiind eliminat riscul dezangajării ce părea iminent. Sumele prevăzute pentru anul care se încheie au fost utilizate integral pentru proiecte finanțate prin intermediul Programelor Operaționale 2014-2020”, a anunțat Boloș, potrivit unui comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit acestuia, începând cu data de 4 noiembrie 2019, riscul decomiterii de fonduri a fost eliminat la nivelul tuturor Programelor Operaționale.  

”Mai mult decât atât, valoarea declarațiilor de cheltuieli pe care le-am transmis către Autoritatea de Certificare și Plată din Ministerul Finanțelor Publice a depășit cu peste 467 milioane euro ținta de dezangajare pentru Programele finanțate din Politica de Coeziune și pentru Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. Astfel, valoarea declarațiilor de cheltuieli pe care le-am asigurat și transmis Ministerului Finanțelor Publice de la începutul lunii noiembrie până la sfârșitul acestui an a fost fost de 1,02 miliarde euro”, a declarat ministrul Boloș.

Ministrul Fondurilor Europene a reamintit că România avea, la 31 octombrie 2019, risc de decomitere în principal pentru PO Capital Uman, PO Regional, PO Capacitate Administrativă și PO Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Valorile declarațiilor de cheltuieli transmise de Autoritățile de Management către Ministerul Finanțelor Publice în perioada noiembrie – decembrie 2019 au fost: Programul Operațional Infrastructură Mare (258,6 milioane de euro), Programul Operațional Capital Uman (177,5 milioane de euro), Programul Operațional Competitivitate (70,2 milioane de euro), Programul Operațional Asistență Tehnică (15,7 milioane de euro), Programul Operațional Regional (395 milioane de euro), Programul Operațional Capacitate Administrativă (32 milioane de euro), Programul Operațional Asistență Dezavantajați (56,8 milioane euro).

În prezent, rata de absorbție a României este 36% raportat la media UE, care este de 39%. Totodată, valoarea sumelor primite de România de la Comisia Europeană este de peste 11 miliarde euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Guvernul instituie un mecanism de finanțare pentru deblocarea unor proiecte cu fonduri europene privind infrastructura de apă și de transport

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, o ordonanţă de urgenţă care instituie un mecanism de finanţare pentru deblocarea unor proiecte cu fonduri europene privind infrastructura de apă şi canalizare şi de transport.

“Acest proiect este important pentru fondurile europene, mai ales pentru proiectele de infrastructură, mă refer la infrastructura de apă-canalizare, dar şi la proiectele de infrastructură de transport, pe care le-am găsit la preluarea mandatului de ministru destul de întârziate de Guvernele anterioare. Numărul de beneficiari ca urmare a acestor măsuri adoptate – 617 unităţi administrativ-teritoriale şi peste 4 milioane de beneficiari ai serviciilor de apă şi canalizare, este vorba de servicii publice care sunt elementare pentru traiul zilnic al fiecăruia dintre cetăţeni”, a spus ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, la Palatul Victoria, citat de Agerpres.

El a adăugat că valoarea celor 24 de proiecte pentru apă şi canalizare este de 4,2 miliarde de euro, iar printre principalii beneficiari sunt localităţi din judeţele Brăila, Iaşi, Bacău, Argeş, Teleorman, Ilfov, Sibiu, Braşov, Gorj, Vâlcea, Călăraşi, Prahova, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Vaslui, Harghita, Maramureş, Giurgiu, Neamţ, Buzău.

Ministrul Fondurilor Europene a menţionat că ordonanţa de urgenţă adoptată vineri prevede şi un mecanism care va face posibil ca fondurile europene neutilizate în anumite domenii să fie redirecţionate acolo unde există proiecte în listele de rezervă pentru programele operaţionale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending