Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, a lansat vineri un “avertisment pentru cei care vor sau nu vor să guverneze”. Potrivit liderului PMP, “criza politică riscă să arunce în aer PNRR-ul” pentru că “acordurile cu UE pentru PNRR nu se pot semna cu un Guvern interimar”.
Potrivit Constituţiei şi Codului Administrativ al României, un guvern interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege, a subliniat Diaconescu, precizând că până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul interimar continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi.
Fostul ministru al justiției a invocat astfel regulamentul european 2021/241 care instituie normele de funcționare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, precizând că actul normativ “stabilește etape clare pentru aprobarea finanţării planurilor naţionale”.
“Aceste etape sunt: 1. Evaluarea Planul de Redresare și Reziliență şi elaborarea propunerii de decizie de punere în aplicare a acestuia, în responsabilitatea Comisiei Europene. Este ceea ce a confirmat Ursula von der Leyen, în cursul vizitei la Bucureşti (art. 19 din Regulament). 2. Ulterior, la propunerea Comisiei Europene, Consiliul European aprobă – printr-o Decizie de punere în aplicare – evaluarea Planului de Redresare și Reziliență transmis de către statul membru al Uniunii Europene (art. 20 din Regulament). În această etapă – care durează 4 săptămâni – se află România acum. Numai după ce Consiliul European adoptă o decizie de punere în aplicare, Comisia încheie un Acord cu statul membru în cauză, ceea ce constituie un angajament juridic individual în sensul Regulamentului financiar (art. 23)”, a detaliat Diaconescu, fost ministru de externe, într-o postare pe Facebook.
“Acest acord cu Comisia nu poate fi încheiat decât de reprezentantul unui guvern cu puteri depline“, a insistat el, în mod ferm
El s-a mai referit și la Codul Administrativ al României, precum şi Legea 90/2001, care prezintă şi situaţiile extraordinare în care Guvernul interimar poate interveni: 1. iniţierea proiectelor de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale 2. aprobarea proiectelor de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat; 3. aprobarea proiectelor de lege privind responsabilitatea fiscală.
“Nici una dintre aceste excepţii nu este aplicabilă în situaţia menţionată. Reprezentanții României care ar urma să semneze acest acord cu instituțiile europene trebuie să aibă depline puteri, aprobate de un guvern legitim, investit constituțional”, a subliniat el.
În concluzie, dacă instabilitatea se propagă, România riscă să piardă prefinanțarea pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau cu alte cuvinte multe miliarde care ar putea sprijini poporul român în această situaţie de criză multiplă şi prelungită. Oare de ce rămânem mereu blocați în Balada Mioriţei?”, a mai scris Cristian Diaconescu.
Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.
Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.
Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD împotriva guvernului condus de premierul Florin Cîțu a fost adoptată, marţi, de Parlament. Cu o largă majoritate de 281 de voturi “pentru”, cel mai mare număr de voturi în favoarea căderii unui guvern, cabinetul Cîțu a fost demis prin moțiunea inițiată de social-democrați și sprijinită de USR PLUS și AUR. Drept urmare, președintele Klaus Iohannis a convocat partidele parlamentare la consultări, luni, 11 octombrie, dar criza politică pare departe de a fi încheiată.
