Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit vineri, 28 ianuarie 2022, la Palatul Cotroceni, pe Mathias Cormann, Secretar General al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu prilejul vizitei pe care acesta o efectuează la București, la invitația părții române.

Președintele României a salutat decizia recentă a Consiliului OCDE pe tema extinderii Organizației, care deschide calea începerii negocierilor de aderare a țării noastre la OCDE, și a mulțumit Secretarului General și statelor membre pentru susținerea arătată, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat că vizita Secretarului General în România, prima de la anunțarea acestei decizii, reprezintă un mesaj politic cert de recunoaștere a eforturilor și angajamentului țării noastre în acest proces de modernizare și consolidare.

Citiți și: OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

Președintele României a arătat, de asemenea, că decizia Consiliului OCDE constituie un moment istoric așteptat de partea română, care confirmă angajamentele țării noastre în sfera principiilor democrației, economiei de piață și multilateralismului. Președintele Klaus Iohannis a subliniat că aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România.

În cadrul discuțiilor, a fost reliefată cooperarea de durată dintre România și OCDE. În context, Președintele României a reconfirmat obiectivul de continuare a colaborării strânse cu structurile Organizației, pentru implementarea reformelor necesare și promovarea unei dezvoltări economice sustenabile pentru România. Printre domeniile de interes, Președintele Klaus Iohannis a evocat excelenta colaborare cu OCDE în sfera educației, exprimând încrederea dezvoltării pe mai departe a cooperării pe acest palier important, în cadrul proiectului „România Educată”.

La rândul său, Secretarul General Mathias Cormann a felicitat România pentru decizia favorabilă vizând deschiderea negocierilor de aderare, arătând că țara noastră se numără printre cei mai activi parteneri ai Organizației. Totodată, în perspectiva aderării la OCDE, Secretarul General Mathias Cormann a exprimat disponibilitatea Organizației de a sprijini partea română în atingerea obiectivelor stabilite, de consolidare instituțională și de dezvoltare economică și socială.

Secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, a efectuat, vineri, o vizită oficială la Bucureşti, la trei zile distanță după ce Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la “clubul țărilor dezvoltate ale lumii”

Preşedintele Klaus Iohannis și Guvernul României au salutat, marţi, decizia Consiliului OCDE de lansare a negocierilor de aderare cu România, iar Comitetul Interministerial OCDE condus de premierul Nicolae Ciucă s-a reunit la o zi după ce România a fost invitată să adere la organizație.

Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a decis marți să deschidă discuții de aderare cu șase țări candidate la statutul de membru al OCDE – Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.

Înființată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic de politică externă, care a întrunit sprijinul transpartinic al guvernelor postdecembriste ale României. Țara noastră şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004, candidatură care a fost reiterată în mai multe rânduri.

Studiul „Economic Survey of Romania”, realizat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), lansat vineri, 28 ianuarie, insistă asupra aplicării eficiente a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reforma urgentă a sistemului de pensii, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală.

Studiul examinează performanța economică puternică a României din ultimii ani, impactul crizei COVID-19 și provocările structurale existente. Raportul conține capitole dedicate analizei în profunzime a mediului de afaceri și pieței muncii din România, cu propuneri de reformă în domenii care ar putea stimula productivitatea și dinamizarea creșterii economice, a transmis Guvernul.

Lansarea studiului „Economic Survey of Romania” are loc în contextul în care OCDE a decis, la 25 ianuarie 2022, deschiderea negocierilor de aderare cu România, pas important prin care țara noastră se apropie semnificativ de atingerea unuia dintre obiectivele sale strategice de politică externă, unanim împărtășit și asumat constant la cel mai înalt nivel al statului: obținerea statutului de membru al acestui for economic interguvernamental.

De asemenea, lansarea studiului coincide cu vizita secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, în România, care a remarcat progresele economice semnificative realizate de România atât în perioada pre-pandemică, cât și ulterior, pentru redresarea socio-economică.

„România a avut o abordare cuprinzătoare în gestionarea efectelor pandemiei, cu măsuri în plan economic și social care au reprezentat 3,6% din PIB în 2020 și 1,4% din PIB în 2021. În acest fel, în al doilea trimestru al anului trecut, PIB-ul României a depășit nivelul de dinaintea pandemiei. Activitatea economică s-a relansat, de anul trecut, iar redresarea continuă. După creșterea economică de 6,3% din PIB înregistrată în 2021, estimăm că România va avea o creștere economică de 4,5% din PIB, atât în 2022, cât și în 2023”, a declarat, la rândul său, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.

Citiți și

Nicolae Ciucă: Deschiderea negocierilor de aderare a României la OCDE, cel mai notabil rezultat după aderarea la NATO și UE

Premierul Nicolae Ciucă, conferință de presă cu secretarul general al OCDE: Guvernul își focalizează atenția pe creșterea nivelului de trai al cetățenilor

În opinia sa, România a înregistrat progrese semnificative, reușind să ajungă rapid din urmă economiile statelor care fac parte din OCDE, în pofida crizei financiare globale din 2007-2008 și a crizei pandemice cu care ne confruntăm în prezent. În 2019, înaintea izbucnirii pandemiei, România înregistrat un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 27.000 USD, adică 63% din media la nivelul țărilor OCDE – o creștere semnificativă față de 30% din media țărilor OCDE cât înregistra România la începutul anilor 2000, a exemplificat Mathias Cormann.

Înaltul oficial al OCDE a subliniat, în context, faptul că aceste progrese pot fi susținute în continuare inclusiv prin implementarea reformelor structurale asociate implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, care vor contribui la revenirea economică a țării prin stimularea masivă a investițiilor publice.

Secretarul general al OCDE a subliniat, de asemenea, că România trebuie să facă față atât provocărilor în plan economic, dar și celor în materie de sănătate publică, menționând între acestea evoluția inflației, eliminarea disparităților sociale și creșterea ratei de vaccinare anti-COVID-19.

Principalele concluzii ale Studiului OCDE Economic Survey Romania 2021 despre economia României, sunt prezentate mai jos:

Politici macroeconomice și financiare

În pofida redresării rapide, analiza OCDE avertizează asupra riscurilor ridicate în ceea ce privește perspectivele economice, în special din cauza noului val pandemic care amenință să perpetueze tendința de creștere a PIB-ului de la 6,3% în 2021 la 4,5% în 2022 și 2023.  Astfel, se recomandă reactivarea sprijinului fiscal în cazul în care situația economică se deteriorează, direcționând în același timp măsurile către persoanele cele mai vulnerabile și afectate.

Studiul mai arată că deși datoria publică este încă scăzută, aceasta a crescut rapid, reducând spațiul fiscal și crescând riscurile de finanțare. Astfel, se recomandă stabilirea unui plan credibil de consolidare pe termen mediu și reducerea treptată a deficitului bugetar pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice în cazul în care redresarea se va desfășura conform așteptărilor.

De asemenea, capacitatea administrativă de absorbție a fondurilor europene a fost limitată în comparație cu cea a țărilor similare din UE, ceea ce se reflectă în deficiențele înregistrate în implementarea proiectelor de investiții publice. Acest lucru ar putea afecta în mod negativ absorbția fondurilor din programul NextGenerationEU, care sunt esențiale pentru sprijinirea redresării. Prin urmare, se recomandă asigurarea unei puneri în aplicare eficiente a planului de redresare NextGenerationEU prin consolidarea coordonării între părțile interesate și a mecanismelor de monitorizare.

Avertismente sunt date și în ceea ce privește accentuarea presiunilor inflaționiste și a riscului ca așteptările inflaționiste să se îndepărteze de ținta băncii centrale, deși Banca Națională a României a început să majoreze rata dobânzii de politică monetară. Astfel, OCDE recomandă ca BNR să continue majorarea treptată a ratei dobânzii de politică monetară, dacă este necesar, pentru a menține așteptările inflaționiste bine ancorate în intervalul de variație al țintei.

Pe lângă aceasta, analiza arată că este probabil ca rata creditelor neperformante să crească după încetarea măsurilor de sprijin, deoarece unele firme sunt foarte îndatorate. Soluția recomandată în acest caz este consolidarea regimului de insolvență pentru a facilita restructurarea datoriilor, în special prin introducerea unor mecanisme extrajudiciare.

În ceea ce privește sistemul de pensii, studiul OCDE arată că acesta este deficitar, iar ratele de înlocuire pe piața muncii sunt scăzute, recomandând reforma urgentă a acestuia. Guvernul a demarat revizuirea sistemului public de pensii pentru a restabili sustenabilitatea financiară și a îmbunătăți gradul de adecvare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În context, OCDE recomandă creșterea stimulentelor pentru a munci mai mult timp, în special prin armonizarea vârstei legale de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților și creșterea acesteia în funcție de creșterea speranței de viață, precum și revizuirea formulei de acordare a contribuțiilor pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, prevenind în același timp sărăcia la bătrânețe, conform PNRR.

Studiul mai atrage atenția că veniturile fiscale sunt scăzute din cauza respectării deficitare a legislației, ceea ce slăbește sustenabilitatea fiscală, recomandând continuarea modernizării și a informatizării administrației fiscale pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor, în special prin creșterea gradului de conformare fiscală.

Există, de asemenea, posibilitatea de a crește impozitele care denaturează mai puțin creșterea economică, în special impozitele pe proprietate, și de a lărgi baza de impozitare. Se mai recomandă eliminarea cotelor reduse de impozitare ineficiente și a dispozițiilor fiscale speciale, precum și creșterea impozitelor recurente pe bunurile imobiliare, exceptând în același timp gospodăriile cele mai sărace.

Consolidarea bunăstării, a incluziunii și a creșterii ecologice

Analiza OCDE atenționează asupra faptului că ritmul de vaccinare anti-COVID a fost lent, iar rata de imunizare rămâne relativ scăzută, în special în zonele rurale. În plus, accesul la anumite activități este condiționat de prezentarea certificatului COVID-19, de vaccinare sau de un test negativ. În acest caz, se recomandă ca autoritățile să ia în calcul extinderea certificatului COVID-19 pentru a avea acces la o gamă mai largă de activități și, pentru anumite profesii, să  intensifice eforturile de a ajunge la populația rurală prin multiplicarea numărului de centre mobile de vaccinare, apoi prin implicarea actorilor locali.

Totodată, se subliniază că prea puțini șomeri se înregistrează la serviciile publice de ocupare a forței de muncă, iar cheltuielile pentru politicile de activitate pe piața muncii sunt reduse, în special în ceea ce privește programele de formare profesională. Astfel, se recomandă ca autoritățile să aloce mai multe resurse pentru a ajunge la persoanele vulnerabile aflate în căutarea unui loc de muncă, în special în comunitățile marginalizate, și pentru programele de formare.

În plus, analiza atenționează să asupra faptului că prea mulți tineri părăsesc școala fără să atingă un nivel de învățământ secundar superior. Închiderea școlilor a adâncit decalajele de învățare și a accentuat inegalitatea în ceea ce privește accesul la educație. În acest sens, OCDE amintește că PNRR include o serie de măsuri pentru a aborda aceste probleme, precum accelerarea măsurilor de sprijinire a elevilor care riscă să abandoneze școala și de abordare a decalajelor de învățare, în special în zonele defavorizate.

Studiul relevă că înscrierea în învățământul preșcolar este scăzută, în special în rândul romilor și în zonele rurale, iar serviciile de îngrijire pe termen lung sunt subdezvoltate, ceea ce subminează participarea femeilor pe piața muncii. Din nou se face referire la investițiile în serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și de îngrijire pe termen lung la prețuri accesibile și de bună calitate prevăzute în PNRR.

Analiza OCDE abordează și problemele de mediu din România, avertizând că expunerea la niveluri foarte ridicate de poluare a aerului și numărul aferent de decese premature depășesc în mod semnificativ mediile OCDE. Arderea combustibililor solizi pentru încălzire și gătit contribuie în mare măsură la acest fenomen. Se recomandă, astfel, extinderea sprijinului acordat gospodăriilor pentru a renunța la sobele poluante și îmbunătățirea izolării termice a clădirilor.

În plus, se atrage atenția că mixul energetic este dependent în proporție ridicată de cărbune, în timp ce ponderea energiei regenerabile, cu excepția biomasei, este încă redusă. Prin urmare, se recomandă creșterea investițiilor în producția de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană și solară, prin extinderea sprijinului pentru noile instalații.

Consolidarea productivității, a creșterii economice și a dinamismului întreprinderilor

Nu în ultimul rând, analiza OCDE privește și la justiția și cadrul legislativ din România, care adesea au efecte directe asupra productivității, creșterii economice și a mediului de afaceri. Astfel, se precizează că presiunea politică asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a slăbit lupta împotriva corupției și se recomandă, prin urmare, asigurarea resurselor necesare, a puterii autorizate și a independenței DNA pentru a desfășura investigații.

Totodată, se arată că instabilitatea legislativă deteriorează climatul de afaceri. O soluție propusă în acest sens ar fi reducerea în continuare a utilizării decretelor de urgență și efectuarea unei evaluări a impactului asupra proprietății înainte de punerea în aplicare a noilor legi.

În fine, studiul relevă și că sistemul de licențe și permise impune o povară asupra întreprinderilor, pentru aceasta recomandându-se simplificarea sistemului de licențe și autorizații sporind utilizarea serviciilor online.

Înființată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017.

Pe 25 ianuarie 2022, România a fost invitată oficial să adere la OECD, alături de Bulgaria, Croația, Argentina, Brazilia și Peru.

La ora actuală, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderarea la OCDE. În lunile următoare, România va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, România și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită.

Deschiderea negocierilor de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este cel mai notabil rezultat al României după aderarea la NATO şi UE şi va implica recunoaşterea statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

“Este primul obiectiv al Guvernului realizat în scurta vreme de la preluarea mandatului. Deschiderea negocierilor de aderare la OCDE este un succes în sine. Aceasta atestă importanţa pe care statul român o acordă obiectivelor strategice de politică externă a României. Pe bună dreptate poate fi considerat cel mai notabil rezultat după aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, pentru că aduce ţara noastră mai aproape de un etalon care va implica recunoaşterea statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată. Această decizie a Consiliului OCDE pe care o salutăm şi pentru care îi mulţumesc încă o dată domnului secretar general Mathias Cormann pentru sprijin este o nouă etapă a unui drum pe care românii l-au ales după Revoluţia din decembrie 1989, acela de a fi parte a Uniunii Europene, de a fi aliaţi de nădejde în NATO şi de a pune bazele dezvoltării României împreună cu cele mai dezvoltate ţări ale lumii”, a afirmat Ciucă, la o conferinţă comună de presă cu secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, aflat în vizită la București, la trei zile distanță după ce Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la “clubul țărilor dezvoltate ale lumii”.

Prim-ministrul Ciucă a participat anterior la evenimentul de lansare a Studiului Economic pentru România al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), desfășurat, la Palatul Victoria, în contextul vizitei pe care secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, o efectuează în România.

Citiți și OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

Studiul economic pentru România al OCDE reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice din țara noastră, subliniind în mod echilibrat eforturile depuse până acum, dar oferind, în același timp, recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru România, în scopul implementării măsurilor care pot genera dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive.

De menționat că documentul OCDE include și referințe la Planul Național de Redresare și Reziliență al României, aprobat în luna septembrie de Comisia Europeană, specificând că acesta se concentrează în mod corect pe domeniile în care investițiile sunt urgent necesare. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului îşi găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, efectuează, vineri, o vizită oficială la Bucureşti, la trei zile distanță după ce Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la “clubul țărilor dezvoltate ale lumii”

Preşedintele Klaus Iohannis și Guvernul României au salutat, marţi, decizia Consiliului OCDE de lansare a negocierilor de aderare cu România, iar Comitetul Interministerial OCDE condus de premierul Nicolae Ciucă s-a reunit la o zi după ce România a fost invitată să adere la organizație.

Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a decis marți să deschidă discuții de aderare cu șase țări candidate la statutul de membru al OCDE – Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.

Înființată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic de politică externă, care a întrunit sprijinul transpartinic al guvernelor postdecembriste ale României. Țara noastră şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004, candidatură care a fost reiterată în mai multe rânduri.