Connect with us

NEWS

Criza din Orientul Mijlociu. Ministerul Apărării Naționale anunță că ”cei 14 militari români care erau în misiune în Irak vor fi relocați temporar într-o altă bază”

Published

on

© MApN

Ministerul Apărării Naționale anunță că cei 14 militari români care erau în misiune în Irak vor fi relocați temporar într-o altă bază a coaliției, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, anunță Ministerul Apărării Naționale printr-un comunicat.

Decizia a fost adoptată ca urmare a hotărârii adoptate la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori de luni, 6 ianuarie, de a suspenda temporar misiunea de instruire a trupelor irakiene, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Misiunile militarilor români se axau pe activități de pregătire și formare a instructorilor irakieni din sistemul militar, consilierea oficialilor din Ministerul irakian al Apărării și din alte instituții responsabile pentru reformarea sectorului de securitate și creșterea capacității operaționale a Forțelor Armate ale Republicii Irak.

”Decizia României este în deplină concordanță cu poziția aliată exprimată în cadrul reuniunii de ieri, și, în funcție de evoluția situației din zonă, militarii români sunt pregătiți să își reia misiunile. România rămâne ferm angajată în lupta împotriva terorismului internațional, atât în format aliat, cât și alături de partenerii din cadrul Coaliției Globale anti-ISIS”, mai este precizat în comunicat.

Anunțul MApN vine în completarea precizărilor făcute de președintele Klaus Iohannis, care a declarat în cadrul unei conferințe de presă comună cu președintele grupului CSU din Parlamentul german, Alexander Dobrindt, că o parte dintre militarii români care fac parte din forțele de instruire ale NATO au fost deja relocați.

Citiți și:
Klaus Iohannis, despre criza de securitate din Orientul Mijlociu: O parte din militarii noștri din Irak au fost deja relocați

”Avem și noi militari în Irak, staționați, care fac parte din forțele NATO care participă în diferite proiecte de pregătire. Sunt instructori care sunt din partea noastră acolo și, evident, siguranța lor ne preocupă. O parte din militarii noștri au fost deja relocați. Deci tema este foarte importantă pentru noi. Eu personal îi acord foarte multă atenție”, a spus șeful statului.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat luni seara, după reuniunea de urgență a Consiliului Nord-Atlantic, că ”siguranța personalului NATO din Irak este crucială și că Alianța și-a suspendat temporar activitățile de instruire”.

Decizia venea după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis vineri în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul săptămânii trecute, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

În acest context, Parlamentul irakian a votat duminică seara o rezoluția prin care solicita guvernului de la Bagdad să pună capăt prezenței trupelor străine în Irak și să adopte măsurile necesare pentru ca acestea să nu mai folosească teritoriul, apele sau spațiul aerian al Irakului.

Rezoluția nu este una obligatorie, însă premierul Adel Abdul Mahdi s-a pronunțat el însuși, într-un discurs în fața Parlamentului, pentru retragerea trupelor străine din țara sa, acuzând SUA că au încălcat suveranitatea Irakului prin raidul aerian.

Anterior acestui moment, în aceeași zi, ministerul irakian de Externe l-a convocat pe ambasadorul Statelor Unite pentru a-i transmite acestuia nemulțumirile față de ”încălcarea suveranității” Irakului, calificând operațiunea americană drept una ilegală care poate ”produce o escaladare a tensiunilor în regiune”.

Între timp, miniștrii de externe ai statelor membre UE se vor reuni vineri la Bruxelles pentru a discuta despre criza din Orientul Mijlociu, în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să aplaneze tensiunile, care au determinat Iranul să denunțe Acordul nuclear internațional –  convenint în 2015, după 12 ani de negocieri între marile puteri, din care Statele Unite s-au retras în 2018 – prin renunțarea la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție JCPOA pe care o mai respecta.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

BEI acordă peste 45 de milioane de euro sectoarelor 4 și 6 ale Capitalei pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice

Published

on

© European Alliance to Save Energy/ Twitter

Banca Europeană de Investiții (BEI) va acorda 14 milioane de euro pentru a finanța îmbunătățirea eficienței energetice a 475 de clădiri din sectorul 4 al municipiului București, informează BEI printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

De asemenea, alte 31.3 milioane de euro vor fi alocate pentru a susține retehnologizarea aprofundată din punct de vedere energetic a douăsprezece instituții publice de învățământ, reabilitarea termică a opt clădiri de locuințe și construirea a șapte școli noi cu un consum de energie aproape egal cu zero în sectorul 6 al municipiului București, fiind un proiect suțsinut de Programul de Asistență Europeană pentru Energie Locală (ELENA).

Asistența europeană pentru energie locală (ELENA) este o inițiativă comună a BEI și a Comisiei Europene din cadrul programului Orizont 2020.

ELENA oferă finanțări nerambursabile pentru asistență tehnică în vederea implementării unor programe de eficiență energetică, de energie regenerabilă integrată în clădiri și de transport urban.

Tot joi a fost acordat un împrumut intermediat către ProCredit România de 15 milioane de euro, pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare pe termen lung al IMM-urilor, iar 20% din împrumut vizează proiectele legate de schimbările climatice, eficienţă energetică, reducerea emisiilor şi gestionarea deşeurilor.

”Ne bucurăm să începem 2020 cu trei operațiuni noi, după un an 2019 foarte bun pentru Grupul BEI în România”, a declarat vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, în cadrul unei conferințe pe tema finanţării investiţiilor, organizată de BEI la Bucureşti.

McDowell face trimitere la faptul că, în 2019, România a primit de la Grupul Băncii Europene de Investiții (Grupul BEI), compus din Banca Europeană de Investiții (BEI) și filiala sa, Fondul European de Investiții (FEI), suma de 865 de milioane de euro sub formă de împrumuturi, garanții, capital de risc și microfinanțare.

Citiți și:
Grupul Băncii Europene de Investiții a acordat României în 2019 un sprijin financiar de 865 de milioane de euro

Din suma totală, finanţările acordate de BEI au însumat 766 milioane euro, iar angajamentele FEI sub formă de capital de risc, garanţii şi microfinanţare au fost în valoare de 416 milioane euro. Practic, finanţările acordate de Grupul BEI în România s-au ridicat la 0,4% din PIB şi au susţinut 10.200 de companii şi aproximativ 107.000 de locuri de muncă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Miniștrii francezi vor fi obligați să folosească trenul în locul avionului pentru deplasările de serviciu de sub patru ore. Guvernul de la Paris dorește să dea un exemplu de măsură de combatere a schimbărilor climatice

Published

on

Miniștrii francezi și, în general, funcționarii publici plecați în deplasări de serviciu, vor fi obligați să folosească trenul pentru călătorii de până la patru ore, hotărâre a guvernului francez care dorește să dea un exemplu de măsură de protejare a mediului și de combatere a schimbărilor climatice, a anunțat miercuri agenția EFE, citată de Agerpres.

Această regulă cu caracter general va avea totuși și unele excepții, cum ar fi cazul ”deplasărilor urgente”, a precizat ministrul francez al tranziției ecologice, Elisabeth Borne.

În același timp, membrii guvernului francez vor trebui să folosească autovehicule electrice sau hibrid în locul celor cu motoare pe benzină sau diesel, pe măsură ce flota de mașini a ministerelor va fi reînnoită.

Pentru a încuraja folosirea autoturismelor electrice, la sediile administrației publice centrale franceze vor fi instalate 500 de stații electrice reîncărcare suplimentare.

Cei 2.4 milioane de funcționari francezi vor putea beneficia la rândul lor de o dispoziție prin care companiile pot oferi o bonificație de 200 de euro pe an salariaților care vin la serviicu cu bicicleta sau cun un autoturism folosit în comun.

Comsia von der Leyen și-a asumat prin Pactul Ecologic European obiectivul de a transforma Europa neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă.

Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul britanic Boris Johnson dorește să construiască un pod între Irlanda de Nord și Scoția

Published

on

© Boris Johnson/ Facebook

Premierul britanic Boris Johnson a solicitat personalului său să studieze posibilitatea construirii unui pod între Irlanda de Nord și Marea Britanie, a informat luni un purtător de cuvânt citat de AFP, informează Agerpres.

Ideea nu este nouă, dar a fsot readusă în discuție sub conducerea lui Johnson.

Există şi îndoieli privind fezabilitatea proiectului; adâncimea mării şi forţa vântului la care ar urma să fie expus podul prezintă dificultăţi, iar distanţa minimă între insule este de 19 kilometri. Potrivit unor experţi, podul ar trebui să fie chiar mai lung. De asemenea, în zona respectivă au fost aruncate în mare cantităţi mari de muniţie în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

Boris Johnson este un susținător al proiectelor majore de infrastructură, dar ideile sale rareori s-au materializat

Pe vremea când era primar al Londrei, Johnson a lansat ideea unui ”pod-grădină” peste Tamisa, proiect care a fost abandonat după cheltuieli de 53.5 milioane de lire sterline, aproximativ 63 de milioane de euro, potrivit The Guardian. 

Tot în perioada în care ocupa fotoliul primăriei capitalei britanice, Boris Johnson a inaugurat telegondola peste Tamisa, care face legătura dintre Arena O2 din Greenwich şi Royal Docks din estul oraşului.

Proiectul, care a costat 60 de milioane de lire sterline și care se dorea a fi o linie-cheie de transport s-a dovedit ulterior a fi o investiție neprofitabilă, în contextul în care telegondola era folosită cu regularitate doar de patru cetățeni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending