Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Criza din Republica Moldova: Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia și Suedia își manifestă susținerea pentru Parlamentul de la Chișinău

Published

on

Franţa, Germania și Marea Britanie, cele mai puternice state din interiorul UE, alături de Polonia şi Suedia, țările inițiatoare ale Parteneriatului Estic, şi-au anunţat luni susţinerea faţă de Parlamentul Republicii Moldova, a cărui dizolvare a fost anunţată duminică.

În criza constituţională actuală, considerăm Parlamentul Republicii Moldova drept reprezentantul poporului Republicii Moldova şi drept locul cel mai adecvat pentru dezbaterea problemelor politice, inclusiv a celor mai controversate, şi îl susţinem în această calitate“, afirmă cele cinci state europene, într-un comunicat comun publicat pe pagina Ministerului de Externe de la Berlin.

“Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi Suedia au luat notă cu atenţie de recentele evoluţii din Republica Moldova”, arată semnatarii.

“În urma alegerilor legislative, o majoritate parlamentară aleasă în mod democratic a adoptat decizii importante, inclusiv formarea unui guvern”, indică textul menţionat.

Facem apel la calm şi la reţinere. Toate părţile poartă responsabilitatea rezolvării acestei crize constituţionale prin mijloace paşnice“, este încheiat comunicatul citat.

Situația politică și constituțională din Republica Moldova este sintetizată prin sintagma ”o dualitate a puterii”, în condițiile în care Curtea Constituțională a anulat toate actele adoptate de Parlamentul Republicii Moldova sâmbătă, inclusiv votul de învestitură al guvernului Maia Sandu format de PSRM și Blocul ACUM, motivând faptul că vineri, 7 iunie, a expirat termenul pentru crearea unei majorităţi pentru a forma astfel guvernul după alegerile din 24 februarie 2019.

Pe cale de consecință, Curtea Constituțională din Republica Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, l-a numit președinte interimar pe premierul Pavel Filip și a invalidat guvernul condus de Maia Sandu, numit sâmbătă, dar și alegerea Zianidei Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului. Pavel Filip, în calitate de președinte interimar a anunțat că dizolvă Parlamentul, iar algerile anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.

În pofida anunțului, Parlamentul (PSRM şi ACUM), reunit duminică într-o nouă ședință, a adoptat o declaraţie prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare PD şi declară în afara legii Guvernul precedent condus de Pavel Filip. Declarația a fost citită de la tribuna Parlamentului de lidera PAS Maia Sandu, învestită sâmbătă în funcţia de premier în urma votului deputaţilor PSRM şi ACUM. La rândul său, Igor Dodon a anunțat duminică într-o scurtă conferință de presă susținută la Parlament că nu va dizolva Legislativul și nu va organiza alegeri anticipate.

Luni, ambele guverne s-au reunit în ședințe separate și au dat asigurări, fiecare în parte, că cetățenii Republicii Moldova nu vor avea de suferit de pe urma acestor evoluții.

Situația de la Chișinău, despre care specialiștii spun că este rezultatul unei cooperări fără precedent post-Crimeea între SUA, UE și Rusia, are și un puternic ecou internațional. Statele Unite și Uniunea Europeană au declarat că sunt gata să coopereze cu guvernul legitim de la Chișinău, în vreme ce Rusia a salutat formarea noului executiv și s-a arătat deschisă cooperării cu acesta.

Reacții au venit și din partea NATO și a Consiliului Europei. Alianța Nord-Atlantică a cerut respectarea pe deplin a statului de drept pentru depășirea crizei politice din Republica Moldova. Consiliul Europei a solicitat de urgență opinia Comisiei de la Veneția în legătură cu ultimele decizii ale Curții Constituționale din Republica Moldova.

Dinspre România, atât președintele Klaus Iohannis, cât și guvernul Dăncilă, au făcut apel la respectarea democrației și a statului de drept, precum și la respectarea procesului democratic și a voinței cetățenilor Republicii Moldova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova: Președintele Igor Dodon vrea să închidă Muzeul ocupației sovietice din Chișinău

Published

on

© Igor Dodon/Facebook

Preşedintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, intenţionează să închidă Muzeul ocupaţiei sovietice, inaugurat în 2015 în incinta Casei Armatei din Chişinău, iar în locul acestuia ”să facem un muzeu de istorie normal, bun, frumos”, informează portalul Deschide.md şi Ziarul Naţional din Chişinău, citate de Agerpres.

Prezent la evenimentul dedicat împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Uniunii ofiţerilor din Republica Moldova, organizaţie condusă de către consilierul său Victor Gaiciuc, Dodon a făcut marţi seara o serie de promisiuni, criticând dur guvernul premierului Maia Sandu cu ”absolvenţii săi de Harvard”.

El le-a mulţumit reprezentanţilor organizaţiei respective că s-au implicat în activităţile dedicate ”aniversării a 660-a de la întemeierea statului moldovenesc şi a 75-a de la eliberarea ţării de sub ocupaţia fascistă”.

”Este aici ministrul apărării. Trebuie de făcut un muzeu bun. Predecesorul său a făcut un muzeu al nu ştiu cărei ocupaţii. El trebuie închis, dacă încă nu a fost. Deja l-au închis? Şi să facem un muzeu de istorie normal, bun, frumos, în care să se regăsească şi drapelul de luptă pe care ni l-a dăruit (Serghei) Şoigu, care s-a aflat aici pe 24 august, în ziua eliberării Moldovei”, a declarat Dodon, sfidând sutele de mii de victime ale ocupaţiei sovietice din Basarabia, notează Ziarul Naţional din Chişinău.

Conform cifrelor oficiale, peste 1,5 milioane de basarabeni au fost deportaţi şi ucişi în timpul ocupaţiei sovietice, adică 12,23% din populaţia Basarabiei interbelice, notează în acest context Ziarul Naţional din Chişinău.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Alegeri locale în Republica Moldova: Socialistul Ion Ceban și vicepremierul Andrei Năstase se vor duela în turul al doilea pentru Primăria Chișinăului

Published

on

Candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM), Ion Ceban, a obţinut cele mai multe voturi la alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău, care s-au desfăşurat duminică, potrivit datelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC), informează Agerpres.

În urma centralizării proceselor verbale din 306 din totalul celor 307 secţii de votare, Ceban a fost votat de 40,16% dintre alegători şi urmează să îl întâlnească în turul al doilea al alegerilor locale, de pe 3 noiembrie, pe candidatul Blocului “ACUM” (DA şi PAS), vicepremierul Andrei Năstase, care a întrunit 31,09% din voturi.

De altfel, Andrei Năstase a câștigat alegerile municipale pentru Primăria Chișinăului în 2018, însă scrutinul a fost anulat atunci de instanță pe motiv că Năstase ar fi făcut propagandă electorală în ziua alegerilor. Recent, Curtea de Apel de la Chișinău a decis că scrutinul a fost legal și că mandatul lui Andrei Năstase obținut în 2018 trebuie validat.

Fostul primar al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, care a candidat din partea Partidului Liberal (PL), a obţinut 10,17% dintre voturile alegătorilor.

Socialiştii au avut şi cea mai mare susţinere în Consiliul Municipal Chişinău. PSRM a obţinut 37,62% din voturi, urmat de Blocul “ACUM’ DA şi PAS cu 33,27%, PL cu 6,36%, PDM cu 4%, PP “Şor” cu 3,85% şi PUN cu 2,78%.

În municipiul Chişinău, prezenţa la vot a fost de 36,05%.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a câştigat alegerile locale de duminică în cele mai multe raioane ale Republicii Moldova.

PSRM s-a impus în 14 raioane, iar în trei dintre ele a obţinut peste 50% din voturile electoratului. 

La rândul său, Blocul “Acum” (DA şi PAS), al premierului Maia Sandu, a avut cel mai bun scor electoral în 11 raioane, însă în niciunul dintre ele nu a obţinut majoritate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noi bani europeni pentru Republica Moldova: Comisia Europeană alocă 14,35 milioane de euro sub formă de sprijin bugetar pentru realizarea reformelor

Published

on

Comisia Europeană a aprobat vineri plata sumei de 14,35 milioane de euro, sub formă de sprijin bugetar, pentru a contribui la realizarea reformelor atât de necesare care sunt continuate de noul guvern al Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, asistența va sprijini reforma poliției, combaterea corupției și a spălării banilor, modernizarea sectorului energetic și eficientizarea și transparentizarea finanțelor publice. 

”Pachetul de asistență adoptat este dovada angajamentului UE față de cetățenii moldoveni, care au militat cu perseverență pentru ca aceste reforme să fie puse în practică. Autoritățile Republicii Moldova și-au intensificat activitățile întreprinse pentru combaterea eficace a corupției și garantarea independenței instanțelor judecătorești și a parchetelor. Îndeplinirea acestor obiective este de o importanță determinantă dacă se dorește ca cetățenii să-și recapete încrederea și ca reformele să avanseze la capacitate maximă. Cetățenii Republicii Moldova se pot baza cu încredere pe sprijinul deplin al UE față de acest proces de reforme”, a declarat, în context, Johannes Hahn, comisarul european pentru vecinătate și negocieri pentru extindere. 

Plata efectuată vineri urmează plăților aferente sprijinului bugetar efectuate în iulie 2019 (14,54 milioane de euro), primei tranșe a asistenței macrofinanciare, anunțată recent (30 de milioane de euro) și Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, desfășurat la 30 septembrie 2019.

Comisia Europeană și-a reluat în iulie plățile aferente sprijinului bugetar către Republica Moldova, după ce le-a suspendat timp de doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară. În urma schimbării guvernului din iunie 2019, autoritățile Republicii Moldova s-au angajat într-un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, proces care a asigurat condițiile necesare pentru ca UE să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară. 

UE recunoaște măsurile importante luate de guvern pentru a găsi soluții la problemele pe care le reprezintă politizarea accentuată a instituțiilor de stat, corupția și lipsa de independență a sistemului judiciar și a parchetelor. Prin aceste măsuri, guvernul de coaliție a răspuns multora dintre preocupările UE evidențiate deja în Concluziile Consiliului din 26 februarie 2018. S-au înregistrat rezultate pozitive îndeosebi în ceea ce privește reformele sistemului electoral, proiectul de lege privind reforma Curții Supreme de Justiție și legislația privind Procurorul General. Mai mult, Republica Moldova a solicitat Comisiei de la Veneția să avizeze aceste proiecte legislative, ceea ce reprezintă un pas înainte. De asemenea, consultările publice își păstrează în continuare importanța. Noul guvern a restabilit, de asemenea, relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI). La 20 septembrie, FMI a încheiat a patra și a cincea evaluare a programului său cu Moldova.

Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă vor continua să monitorizeze îndeaproape situația politică și să evalueze îndeplinirea condițiilor înaintea fiecărei plăți de sprijin bugetar.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending