Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Criza din Republica Moldova: Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia și Suedia își manifestă susținerea pentru Parlamentul de la Chișinău

Published

on

Franţa, Germania și Marea Britanie, cele mai puternice state din interiorul UE, alături de Polonia şi Suedia, țările inițiatoare ale Parteneriatului Estic, şi-au anunţat luni susţinerea faţă de Parlamentul Republicii Moldova, a cărui dizolvare a fost anunţată duminică.

În criza constituţională actuală, considerăm Parlamentul Republicii Moldova drept reprezentantul poporului Republicii Moldova şi drept locul cel mai adecvat pentru dezbaterea problemelor politice, inclusiv a celor mai controversate, şi îl susţinem în această calitate“, afirmă cele cinci state europene, într-un comunicat comun publicat pe pagina Ministerului de Externe de la Berlin.

“Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi Suedia au luat notă cu atenţie de recentele evoluţii din Republica Moldova”, arată semnatarii.

“În urma alegerilor legislative, o majoritate parlamentară aleasă în mod democratic a adoptat decizii importante, inclusiv formarea unui guvern”, indică textul menţionat.

Facem apel la calm şi la reţinere. Toate părţile poartă responsabilitatea rezolvării acestei crize constituţionale prin mijloace paşnice“, este încheiat comunicatul citat.

Situația politică și constituțională din Republica Moldova este sintetizată prin sintagma ”o dualitate a puterii”, în condițiile în care Curtea Constituțională a anulat toate actele adoptate de Parlamentul Republicii Moldova sâmbătă, inclusiv votul de învestitură al guvernului Maia Sandu format de PSRM și Blocul ACUM, motivând faptul că vineri, 7 iunie, a expirat termenul pentru crearea unei majorităţi pentru a forma astfel guvernul după alegerile din 24 februarie 2019.

Pe cale de consecință, Curtea Constituțională din Republica Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, l-a numit președinte interimar pe premierul Pavel Filip și a invalidat guvernul condus de Maia Sandu, numit sâmbătă, dar și alegerea Zianidei Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului. Pavel Filip, în calitate de președinte interimar a anunțat că dizolvă Parlamentul, iar algerile anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.

În pofida anunțului, Parlamentul (PSRM şi ACUM), reunit duminică într-o nouă ședință, a adoptat o declaraţie prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare PD şi declară în afara legii Guvernul precedent condus de Pavel Filip. Declarația a fost citită de la tribuna Parlamentului de lidera PAS Maia Sandu, învestită sâmbătă în funcţia de premier în urma votului deputaţilor PSRM şi ACUM. La rândul său, Igor Dodon a anunțat duminică într-o scurtă conferință de presă susținută la Parlament că nu va dizolva Legislativul și nu va organiza alegeri anticipate.

Luni, ambele guverne s-au reunit în ședințe separate și au dat asigurări, fiecare în parte, că cetățenii Republicii Moldova nu vor avea de suferit de pe urma acestor evoluții.

Situația de la Chișinău, despre care specialiștii spun că este rezultatul unei cooperări fără precedent post-Crimeea între SUA, UE și Rusia, are și un puternic ecou internațional. Statele Unite și Uniunea Europeană au declarat că sunt gata să coopereze cu guvernul legitim de la Chișinău, în vreme ce Rusia a salutat formarea noului executiv și s-a arătat deschisă cooperării cu acesta.

Reacții au venit și din partea NATO și a Consiliului Europei. Alianța Nord-Atlantică a cerut respectarea pe deplin a statului de drept pentru depășirea crizei politice din Republica Moldova. Consiliul Europei a solicitat de urgență opinia Comisiei de la Veneția în legătură cu ultimele decizii ale Curții Constituționale din Republica Moldova.

Dinspre România, atât președintele Klaus Iohannis, cât și guvernul Dăncilă, au făcut apel la respectarea democrației și a statului de drept, precum și la respectarea procesului democratic și a voinței cetățenilor Republicii Moldova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova: Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump merge la Chișinău, iar premierul Maia Sandu va efectua o vizită în SUA

Published

on

Consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, John Bolton, va efectua săptămâna viitoare o vizită la Chișinău, a anunțat premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, pe pagina sa de Facebook.

”Timp de mulți ani Republica Moldova a fost izolată pe plan internațional. (…) Astăzi situația s-a schimbat. Toți cei mai importanți parteneri externi manifestă interes pentru Republica Moldova. Avem multe uși deschise, multe propuneri de parteneriat, sprijin și deschidere. În acest context, văd o dezvoltare fără precedent a relațiilor noastre cu SUA. Săptămâna viitoare Republica Moldova va fi vizitată de către John Bolton, consilierul președintelui SUA pentru securitate națională”, a scris Sandu pe Facebook.

Potrivit acesteia, vizita unui ”oficial de acest rang și domeniu” este un semnal puternic de sprijin pentru Republica Moldova.

În același mesaj, Maia Sandu anunță că va efectua o vizită în Statele Unite la începutul lunii septembrie.

”Merg într-o vizită în SUA, cu mai mulți membri ai guvernului, prioritățile noastre fiind aprofundarea dialogului strategic cu SUA, cooperarea în domenii-cheie, atragerea investițiilor și crearea locurilor de muncă pentru cetățenii noștri la noi acasă. Sunt sigură că parteneriatul cu SUA ne va permite să înaintăm pe calea democrației și a progresului”, conchide premierul Republicii Moldova.

Anunțul vizitei lui Bolton la Chișinău survine la câteva zile după ce președintele SUA Donald Trump l-a primit la Washington pe omologul său român Klaus Iohannis, împreună cu care a semnat o Declarație Comună de aprofundare a relației strategice dintre SUA și România.

Contactele internaționale la nivel înalt ale actualului guvern de la Chișinău au debutat la începutul lunii iulie, când Bucureștiul a fost prima capitală străină vizitată de premierul Republicii Moldova, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă.

Pe parcursul lunii iulie, Maia Sandu și membri ai cabinetului său s-au aflat de două ori la Bruxelles pentru întrevederi cu președintele Consiliului European, cu comisari europeni și cu membri ai Parlamentului European, inclusiv eurodeputați român precum Traian Băsescu, Dacian Cioloș sau Siegfried Mureșan.

De altfel, în context european, șefii de stat sau de guvern din țările UE au inclus, la solicitarea lui Klaus Iohannis,  o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al Consiliului European de vară,liderii europeni salutând transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invitând Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina a semnat un contract cu Republica Moldova pentru a importa gaze naturale din România

Published

on

Ucraina a semnat un contract cu Republica Moldova pentru modernizarea staţiilor de distribuire a gazelor astfel încât să efectueze importuri din România, pe fondul riscului întreruperii alimentării de către Rusia, anunţă compania Ukrtransgaz, relatează deschide.md și Digi24.ro.

O mare parte din exporturile de gaz rus spre Uniunea Europeană tranzitează reţele din Ucraina. Consumatorii ucraineni pot accesa pentru nevoi proprii gaz din fluxul rus care alimentează Europa, însă acordul Rusia – Ucraina privind tranzitul gazelor spre Europa urmează să expire în ianuarie 2020, iar autorităţile de la Kiev se tem că Rusia ar putea opri alimentarea.

”Companiile Ukrtransgaz şi Moldovagaz (…) au stabilit soluţiile tehnice necesare pentru crearea de noi capacităţi de import în baza sistemului de gazoducte transbalcanic, pe direcţia sud-nord. Principalul obiectiv al cooperării este diversificarea reţelelor de alimentare a Ucrainei în cadrul acţiunilor de pregătire pentru perioada de toamnă-iarnă 2019/2020”, a transmis luni seară compania de stat din Ucraina într-un comunicat.

”Este de aşteptat ca până la 1 ianuarie 2020 să fie realizată o capacitate constantă pentru importuri din România de 1,5 miliarde de metri cubi pe an, indiferent de volumul fluxului tranzitului de gaz rus pe teritoriul Ucrainei”, precizează Ukrtransgaz, subliniind că gazele vor fi importate prin conductele Razdelnaia-Ismail şi Şebelinka-Dnepropetrovsk-Krivoi Rog-Ismail.

Astfel, staţiile de distribuire a gazului din Grebeniki (Ucraina) şi Căuşeni (R.Moldova) vor fi modernizate şi vor permite schimbarea direcţiei fluxului.

Pentru Ucraina și Republica Moldova, acest proiect are o importanță strategică, deoarece prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaz, își vor crește siguranța energetică și furnizarea neîntreruptă de gaze naturale pentru cetățenii celor două țări.

În mai 2018, Ukrtransgaz a efectuat o evaluare a cererii de capacitate de intrare către Ucraina din România și a confirmat fezabilitatea economică a creării unei astfel de capacități pe ruta transbalcanică.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Andrei Năstase, vicepremierul R. Moldova: Klaus Iohannis este cheia de boltă pentru salvarea statului de drept în România. Votul pentru Iohannis este și un vot pentru Basarabia

Published

on

Vicepremierul și ministrul de Interne Republicii Moldova, Andrei Năstase, a afirmat joi, la Bucureşti, că preşedintele Klaus Iohannis este garantul statului de drept în România, iar un vot acordat acestuia pentru un nou mandat de şef al statului reprezintă “un vot pentru Basarabia”.

Prezent ca invitat la Consiliul Naţional al PNL, preşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr şi-a exprimat ataşamentul profund faţă de valorile democraţiei şi ale statului de drept, “pentru o Românie educată şi dreaptă în care să primeze meritocraţia” şi s-a pronunţat pentru combaterea corupţiei.

Unul dintre oamenii care astăzi reprezintă cheia de boltă pentru salvarea democraţiei şi a statului de drept în România este preşedintele Klaus Iohannis. (…) Cred că garantul acestor obiective este chiar preşedintele României, Klaus Iohannis. Domnia sa, alături de PNL, a luptat pentru obiective şi proiecte, nu a luptat pentru o cauză personală. Votul pentru Iohannis este un vot pentru Basarabia“, a declarat Andrei Năstase, la CN al PNL, care are loc la Romexpo, relatează Agerpres.

El a punctat că “noul val al democraţiei de la Chişinău reprezintă o imensă şansă pentru aprofundarea legăturilor frăţeşti” dintre România şi Republica Moldova.

“Îi aşteptăm pe investitorii români, pe experţii în administraţie, pe cât mai mulţi bucureşteni să viziteze Chişinău şi mănăstirile noastre. Vă asigur că angajamentul nostru faţă de democraţie, statul de drept şi valorile europene este unul de lungă durată, aşa cum este şi cel al lui Klaus Iohannis, cel pe care în calitatea mea de cetăţean român îl voi vota pe 10 noiembrie pentru un nou mandat în fruntea românilor”, a adăugat Andrei Năstase.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis participă astăzi la Consiliul Național al PNL, unde este așteptat să își lanseze candidatura pentru un nou mandat la Cotroceni

La Consiliul Național al PNL, președintele Klaus Iohannis va susţine un discurs în faţa liberalilor care este așteptat să echivaleze cu lansarea candidaturii pentru un nou mandat de președinte al României.

La începutul lunii iulie, președintele Klaus Iohannis a fost primul lider european cu care s-a întâlnit premierul Republicii Moldova Maia Sandu, prima vizita efectuată de aceasta după sfârșitul crizei politice de la Chișinău fiind la București la data de 2 iulie.

Amintim faptul că în contextul crizei politice de la Chișinău șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European din 20-21 iunie, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis, să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis, sprijin politic la Bruxelles pentru Republica Moldova: La solicitarea sa, liderii europeni au salutat transferul pașnic de putere de la Chișinău

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, care a salutat faptul că, la solicitarea sa, ”liderii europeni au fost de acord să introducem o referire la Republica Moldova în textul de concluzii”.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Totodată, amintim faptul că la 12 iunie președintele Klaus Iohannis a trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene și președintelui Consiliului European în care a făcut un apel urgent la liderii instituțiilor europene ca ”împreună cu statele membre ale UE să identifice acțiuni concrete pentru a pune capăt situației actuale printr-o soluție negociată în Republica Moldova, pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene”.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending