Uniunea Europeană intenționează să-și extindă competențele pentru a permite îmbarcarea și inspectarea navelor din „flota fantomă” a Rusiei, potrivit unui document pregătit pentru reuniunea miniștrilor de externe ai UE de luni și consultat de Politico.

Problema navelor care transportă petrol rusesc sub pavilioane de conveniență, pentru a evita sancțiunile europene, are implicații majore pentru UE. Aceste nave nu doar că susțin economia de război a Moscovei, dar „reprezintă amenințări pentru mediu și pentru siguranța navigației”, se arată în documentul de cinci pagini elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), brațul diplomatic al Uniunii.

Potrivit aceluiași text, navele din flota fantomă prezintă, de asemenea, riscuri pentru infrastructura critică și „pot fi folosite ca platforme pentru atacuri hibride împotriva teritoriului UE”. În unele cazuri, acestea sunt suspectate că servesc drept puncte de lansare pentru drone rusești utilizate în misiuni de recunoaștere asupra obiectivelor occidentale sau pentru perturbarea aeroporturilor civile.

În această lună, SEAE a inițiat o discuție tehnică bazată pe un proiect de declarație a UE și a statelor membre privind consolidarea cadrului juridic internațional al dreptului mării. Potrivit documentului, acest demers „ar oferi un instrument suplimentar statelor membre pentru creșterea eficienței acțiunilor de aplicare, inclusiv o bază legală pentru îmbarcarea navelor din flota fantomă”.

Proiectul de declarație prevede și „posibile acorduri bilaterale între statele de pavilion și UE privind inspecțiile pre-autorizate la bord”, se menționează în text.

Obiectivul Bruxelles-ului este finalizarea documentului până la sfârșitul lunii noiembrie și adoptarea sa la următoarea reuniune a miniștrilor de externe ai UE.

După aprobarea de către statele membre, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, va „solicita acordul Consiliului pentru deschiderea negocierilor privind acorduri bilaterale cu statele de pavilion identificate”, potrivit documentului.

Textul subliniază că statele membre „demonstrează tot mai clar un nou elan pentru acțiuni de aplicare mai ferme împotriva flotei fantomă”, oferind exemplul incidentului de la începutul lunii, când militari francezi au urcat la bordul petrolierului Boracay, suspectat că face parte din rețeaua rusă. Nava se afla în largul coastelor Danemarcei, în momentul în care drone neidentificate au forțat închiderea temporară a mai multor aeroporturi, și ulterior a fost ancorată câteva zile în vestul Franței.

UE „ar putea sprijini statele membre în aceste eforturi dacă acestea sunt de acord să-i acorde dreptul de a negocia în numele lor acorduri privind inspecțiile pre-autorizate la bord”, se arată în document.

Blocul a început deja demersuri diplomatice către statele de pavilion și țările de coastă care oferă sau facilitează servicii logistice și de realimentare navelor din flota fantomă. Printre măsurile propuse, UE „intenționează să mobilizeze toate instrumentele disponibile pentru a oferi sprijin și stimulente statelor de pavilion care acceptă să radieze nave sancționate”, potrivit SEAE.

Un exemplu pozitiv este Panama, cel mai mare registru naval din lume, care „a fost de acord să radieze navele sancționate de UE și a decis recent să nu mai înregistreze nave mai vechi de 15 ani”, se menționează în document.

În privința sancțiunilor suplimentare, Uniunea „va continua să propună noi nume pe listele negre ale navelor și ale operatorilor din ecosistemul flotei fantomă — precum companii de asigurări sau registre de pavilion”, pornind de la măsurile deja adoptate în actualele pachete de sancțiuni.

De asemenea, „posibile măsuri suplimentare ar putea viza furnizarea de sprijin logistic navelor flotei fantomă, cum ar fi realimentarea cu petrol”, se precizează în încheierea documentului.

Comisarul european pentru afaceri interne și migrațiune, Magnus Brunner, se va afla, luni, 20 octombrie, într-o vizită oficială la București, unde se va întâlni cu președintele României, Nicușor Dan, prim-ministrul României, Ilie Bolojan, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și reprezentanți ai comisiilor pentru afaceri europene și apărare din cadrul Camerei Deputaților și Senatului României, informează Comisia Europeană.

Vizita are loc în contextul în care Comisia își intensifică sprijinul prin intermediul strategiei europene de securitate internă, ProtectEU, pentru combaterea traficului de persoane, a criminalității organizate, protecția infrastructurii critice și a dimensiunii online a criminalității.

Comisarul Brunner vizitează România pentru a se implica direct în provocările de securitate cu care se confruntă România. România este un pilon cheie al arhitecturii de securitate europeană.

„Avem multe de învățat de la România, care protejează cu succes frontierele externe și contracarează amenințările hibride din partea Rusiei, inclusiv campaniile de dezinformare și incursiunile cu drone”, a transmis oficialul.

Ca răspuns, Comisia va lansa Scutul european al Democrației anul acesta și Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor anul viitor. Comisia pune la dispoziție încă 250 de milioane de euro pentru drone civile și pentru capabilități de contracarare a dronelor.

Uniunea Europeană intenționează să facă presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a garanta că acordul său de încetare a focului în Orientul Mijlociu nu va submina viitorul unui stat palestinian, potrivit unui plan preliminar consultat de Politico.

Documentul, redactat de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și întins pe patru pagini, a fost obținut înaintea reuniunilor miniștrilor de externe și liderilor europeni de săptămâna viitoare. El arată că oficialii europeni încearcă să maximizeze influența Uniunii în implementarea acordului intermediat de Washington, pentru a garanta „o pace durabilă”.

Pe fondul numărului tot mai mare de guverne europene care recunosc statul palestinian, documentul subliniază nevoia de a „consolida un discurs pozitiv privind soluția celor două state, inclusiv prin evidențierea rolului UE”.

Brațul diplomatic al Uniunii, SEAE, propune „activarea suplimentară a canalelor diplomatice către SUA” pentru a se asigura că acordul este aplicat într-un mod care să nu „submineze viabilitatea Autorității Palestiniene”.

Președintele Trump a anunțat săptămâna trecută un armistițiu negociat între Hamas și guvernul premierului Benjamin Netanyahu, care deschide calea pentru eliberarea tuturor ostaticilor israelieni rămași în viață și pentru retragerea trupelor israeliene din Gaza.

Potrivit planului, SEAE urmărește acum obținerea sprijinului statelor membre pentru eliminarea barierelor economice și financiare care împiedică funcționarea instituțiilor palestiniene și pentru sporirea presiunii asupra coloniștilor israelieni care anexează ilegal teritorii în Cisiordania. De asemenea, se propune menținerea dialogului cu guvernul israelian, Egipt, Qatar și Turcia, „pentru a continua exercitarea presiunii asupra Hamas în vederea implementării integrale a planului”.

Până la finalul anului, documentul recomandă asigurarea unui „flux semnificativ de ajutor în și prin Fâșia Gaza”, precum și reactivarea misiunii civile EUBAM Rafah, ca prezență terță parte care să monitorizeze trecerea persoanelor prin punctul de frontieră. Dacă statele membre își vor da acordul, Uniunea ar putea „explora posibilitatea monitorizării și consilierii privind transferul de bunuri”.

Bruxelles-ul speră, de asemenea, să convingă Israelul să ridice restricțiile impuse ONG-urilor umanitare care operează pe teritoriile palestiniene.

Pe termen lung, UE își propune să joace un rol în înlăturarea minelor, reconstrucția Fâșiei Gaza devastate de război, investiții și facilitarea comerțului. Potrivit documentului, Uniunea intenționează să folosească programul Erasmus+ — schema de schimb educațional din care anterior încercase să excludă Israelul — ca instrument pentru „construirea încrederii între comunități”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunțase în septembrie că va propune sancțiuni împotriva unor miniștri israelieni și reducerea cooperării economice cu Israelul, ca reacție la criza umanitară din Gaza.

Totuși, Politico notează că aceste planuri ar putea fi înghețate în urma acordului intermediat de Washington, întrucât mai multe capitale europene și-au exprimat scepticismul cu privire la necesitatea unor măsuri suplimentare în noul context geopolitic.

Câteva state membre care pledaseră anterior pentru o poziție mai fermă a Uniunii și-au manifestat frustrarea față de cât de mult a întârziat Bruxelles-ul să înainteze aceste propuneri.