Pandemia de coronavirus ar urma să ducă la dispariâia a 6.7% din numărul total de ore de mună la nivel mondial în cursul celui de-al doilea trimestru, adică echivalentul a 195 de milioane de locuri de muncă full time, a estimat Organizația Internațională a Muncii (OIM), care a tras atenția că este vorba de cea mai gravă criză cu care se confruntă muncitorii după cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui raport publicat marți, Organizația Internațională a Muncii a punctat că pandemia de coronavirus are un efect catastrofal asupra timpului de lucru și asupra veniturilor la scară globală, subliniind că efectele pandemiei sunt mult mai mari decât cele din perioada crizei financiare din 2008-2009.

”Pandemia are consecinţe foarte serioase asupra sectorului muncii. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o ţară unde au fost introduse restricţii parţiale sau totale”, a declarat directorul general al OIM, Guy Ryder, adăugând că 81% din forţa de muncă globală de 3,3 miliarde persoane sunt în prezent afectate.

Reduceri puternice ale numărului total de ore de muncă sunt preconizate pentru statele arabe (8,1% din numărul total de ore de muncă sau cinci milioane de locuri de muncă full time), în Europa (7,8% sau 12 milioane de locuri de muncă full time) şi în Asia-Pacific (7,2% sau 125 de locuri de muncă full time).

Conform OIM, sectoarele cele mai vulnerabile sunt serviciile hoteliere și restaurantele, industria manufacturieră, comerțul cu amănuntul, serviciile de business și activitățile administrative.

”Creşterea finală a numărului de şomeri în anul 2020 va depinde mult de evoluţia situaţiei şi de măsurile adoptate”, adaugă OIM, apreciind însă că este foarte probabil ca cifrele de la finalul anului să fie ”semnificativ mai mari” decât estimările iniţiale care mizau pe 25 de milioane de noi şomeri din cauza coronavirusului.

Plata ratelor la avionaele de luptă F-16 comandate de Slovacia din Statele Unite va trebui reevaluată, a transmis ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, potrivit agenției de presă TASR, citată de Agerpres.

Acesta a justificat că cele 150 de milioane de euro, care trebuie achitate până la finalul lunii septembrie, vor fi o problemă semnificativă pentru buget. Oficialul slovac a semnalat că bugetul Ministerului Apărării va fi influențat semnificativ de criza provocată de pandemia de coronavirus.

”Plăţile vor fi un cuţit în spate pentru bugetul nostru şi realmente va trebui să reevaluăm cumva acest lucru”, a insistat Jaroslav Nad, adăugând că nu va fi uşor, întrucât este vorba de un contract deosebit de vast şi complicat.

Acesta a menţionat că va discuta cu experţi şi a apreciat că se va ajunge la un acord rezonabil cu SUA.

Ministrul slovac al Apărării a atras și în trecut atenția că aceste plăți vor consuma o parte semificativă din bugetul ministerului său, mai precizează agenția slovacă de presă TASR.

Slovacia a achitat deja 900 de milioane de euro pentru aceste avioane. Pentru anul acesta este prevăzută achitarea a 150 de milioane, iar în 2021 peste 500 de milioane de euro.

Slovacia a decis să achiziţioneze 14 avioane americane F-16 C/D Block 70, documentele fiind semnate în 2018 de ministrul de atunci al apărării Peter Gajdos şi vicepreşedinta Lockheed Martin Anna Wugofski.

Primele patru ar urma să fie livrate în 2022, iar celelalte în anul următor. Acordul cuprinde şi muniţia, suportul logistic şi antrenamentul pentru piloţi şi tehnicieni.

Mii de militari din Elveția au fost trimiși în sprijinul personalului sanitar angajat în combaterea coronavirusului, fiind cea mai mare mobilizare a armatei din această țară de după Al Doilea Război Mondial, potrivit Reuteres, citat de Agerpres.

În total, 5.000 de militari, inclusiv membri ai batalioanelor medicale, au fost trimişi în misiuni de asistenţă pentru personalul civil. Armata a fost deosebit de activă în cantonul Ticino, de la frontiera cu Italia. Acolo s-au înregistrat şi cele mai multe cazuri de infectare din cele 22.000 confirmate în Elveţia şi 641 de decese.

Este în curs mobilizarea unor efective de până la 8.000 de membri, nu doar pentru serviciile medicale, dar și pentru închiderea frontierelor, asistență logistică și de securitate pe perioada crizei.

Au apărut şi probleme; sute de soldaţi şi ofiţeri au fost consemnaţi în cazărmi după ce au fost expuşi la pericolul de infectare. Dintre cei chemaţi sub arme pe 16 martie, peste 200 nu s-au prezentat şi ar putea fi inculpaţi în tribunale militare, a declarat generalul de brigadă Raymond Droz.

Droz a precizat că în prezent sunt în carantină 728 de militari, dintre care 49 la izolare, iar testele au relevat 172 de cazuri de infectare, multe la o şcoală pentru recruţi din Ticino. Un singur soldat elveţian a fost depistat pozitiv în timpul serviciului activ de combatere a coronavirusului.