Prim-ministrul Marcel Ciolacu, aflat în vizită de lucru în Emiratele Arabe Unite, a avut o întrevedere cu Șeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, Președintele Emiratelor Arabe Unite și conducătorul Emiratului Abu Dhabi.

“Pe timp de pace putem construi. Asigurarea securității în zonele noastre va contribui la impulsionarea relațiilor comerciale și a investițiilor reciproce este concluzia întâlnirii avute astăzi cu Președintele Emiratelor Arabe Unite și conducătorul Emiratului Abu Dhabi, Șeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, căruia îi mulțumesc atât pentru primirea călduroasă, cât și pentru deschiderea avută față de consolidarea relațiilor dintre cele două state”, este mesajul transmis cu acest prilej de premierul Marcel Ciolacu.

Citiți și: Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

Marcel Ciolacu: România continuă să atragă investitori din Emiratele Arabe Unite în infrastructura aeriană, digitalizare, energie și agricultură

Am discutat în Qatar despre investiții majore în infrastructură, energie, agricultură, anunță Marcel Ciolacu. Va fi creat un grup comun de lucru care să identifice proiecte concrete și de interes pentru ambele părți

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

Conform unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, șeful Executivului român a menționat, totodată, că România rămâne angajată alături de Uniunea Europeană, SUA și partenerii regionali pentru a contribui la eforturile de dezescaladare a situației din Orientul Mijlociu. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a apreciat poziția echilibrată a Emiratelor Arabe Unite și apelul la reținere adresat celor două părți după atacul Iranului asupra Statului Israel.

Vizita premierului Marcel Ciolacu în Emiratele Arabe Unite a avut și o proeminentă componentă economică, prin seria de întrevederi pe care șeful Executivului român și membrii delegației guvernamentale le-au avut cu alți oficiali și cu reprezentanți ai unor companii emirateze de renume pentru domenii strategice de interes pentru România, precum infrastructura de transport, energie, agricultură și digitalizare.

Discuțiile care au avut loc în plenul delegațiilor guvernamentale din România și Emiratele Arabe Unite și în cadrul întrevederilor bilaterale la nivel de miniștri deschid perspective de atragere a unor noi investiții în România.

A fost discutată dezvoltarea dialogului bilateral la nivel de companii naționale care a avut ca rezultat concret schimbul de acorduri bilaterale în domeniul digitalizării și reglementării în telecomunicații. 

“Încurajăm dezvoltarea de proiecte strategice comune, care să contribuie la dezvoltarea economică a statelor noastre, inclusiv în cadrul dialogului periodic la nivel de responsabili naționali. Apreciem interesul manifestat aici, în Emiratele Arabe Unite, și de partenerii noștri de dialog și așteptăm cu interes cea de-a treia sesiune a Comisiei inter-guvernamentale de cooperare care va avea loc foarte curând la București, pe 26 aprilie, și care rămâne un instrument valoros pentru promovarea contactelor instituționale”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Executivului român a reafirmat, totodată, sprijinul României pentru dezvoltarea relațiilor Uniunii Europene cu Consiliul de Cooperare al Golfului, evocând în acest context cadrul de cooperare pe care îl oferă organizarea în 2024 a unui forum de investiții UE- Emiratele Arabe Unite și apropiatul Forum la nivel înalt privind cooperarea și securitatea regională UE– Consiliul de Cooperare al Golfului, programat să aibă loc chiar săptămâna viitoare.

Digital Innovation Summit Bucharest, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București sub Înaltul Patronaj al Președintelui Camerei Deputaților și al Premierului României, a avut loc în perioada 16-18 aprilie 2024, la Palatul Parlamentului din București. La summit au participat peste 1800 de specialiști din sectorul public și privat, inclusiv oficiali guvernamentali, experți în securitate și tehnologie.

„Protecția infrastructurii critice și diplomația cibernetică sunt teme și provocări complexe, pentru a căror abordare este nevoie de colaborare între zona academică, sectorul de business și zona de autorități publice.”, a declarat Adrian Victor Vevera, directorul general ICI București, într-un comunicat. „Summit-ul a reprezentat o oportunitate valoroasă de a împărtăși cunoștințe, cele mai bune practici și strategii. Succesul acestuia este dovada angajamentului tuturor de a crea acest ecosistem pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper”, a adăugat acesta.

În marja evenimentului, a fost semnat parteneriatul cu ChainArgos care pune bazele Blockchain Intelligence Academy și a unei noi zone de cercetare pentru ICI București, protocolul de colaborare cu European Digital Innovation Hub Trakia (EDIH Trakia) din Bulgaria, a fost lansat NFT Museum. Reprezentanții NATO Partnerships and Cooperative Security Committee prezenți la DISB au comunicat faptul că în cadrul Science for Peace and Security (SPS) Programme, a fost aprobat proiectul Cyber Polygon: A Cyber Range Platform Specialized on Energy Sector with Automatic Generation of Virtual Scenarios.

DISB a reunit cea de-a 7-a ediție a Forumului de Protejare a Infrastructurii Critice (CIP Forum) și cea de-a 3-a ediție a Conferinței Internaționale privind Diplomația Cibernetică (ICCD). Evenimentul a oferit participanților o platformă pentru a discuta despre inovație, securitate cibernetică și rolul diplomației în lumea digitală interconectată de astăzi împreună cu speakeri din 27 țări.

Summit-ul a constat în paneluri și workshop-uri, TechPulse Hackathon, training în domeniul High Performance Computing, întâlniri B2B, dialoguri interministeriale internaționale și demonstrații ale unor produse de ultimă generație. Printre vorbitori s-au numărat oficiali la nivel înalt ai Guvernului și ai Parlamentului României, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și experți de top în diferite domenii, de la securitate cibernetică și blockchain până la energie și smart city.

DISB s-a bucurat de susținerea Vodafone, MultiversX, Kontron Services, Danubius, ProVision, OPSWAT, Simavi, FIP Consulting, CISCO, Tema Energy, MediGo, Motorola Solution Romania, Claroty, MSAB, Raiffeisen, Stimpex, Domeniile Averesti, Konica Minolta, Automobile Bavaria Group, TAROM, Mobexpert, Aqua Carpatica.

Rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis la summitul special al Consiliului European de la Bruxelles, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, unde cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat o discuție aprofundată cu privire la instituirea unui nou „Pact european pentru competitivitate”, inclusiv în lumina prezentării de către Enrico Letta a elementelor din raportul său privind viitorul pieței unice.

Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, șeful statului a pledat pentru o abordare integrată a competitivității, care să consolideze rolul esențial al pieței unice, complementar cu necesitatea de a menține creșterea sustenabilă și incluzivă a productivității în Europa, în vederea asigurării prosperității și a rezilienței pe termen lung.

De asemenea, Klaus Iohannis a arătat că noile decizii ar trebui să asigure aprofundarea pieței unice pe baza principiilor coeziunii, conectivității și convergenței economice și sociale și să ducă la reducerea decalajelor de dezvoltare, productivitate și inovare, atât în interiorul Uniunii, cât și în raport cu alte state.

Liderul de la Cotroceni a pledat, în context, pentru “rolul prioritar pe care politica de coeziune trebuie să îl dețină în continuare” și, în general, pentru necesitatea măsurilor de sprijin care să acompanieze procesul transformativ al societății și economiei europene.

Citiți și Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră

De asemenea, șeful statului a reiterat importanța asigurării condițiilor de concurență echitabilă, inclusiv în interiorul Uniunii, respectarea specificităților naționale, a simplificării și a reducerii poverii administrative ca priorități orizontale.

În acest sens, Iohannis “a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcționarea pieței unice, ca pilon al competitivității, inclusiv prin raportare la cele patru libertăți de circulație, aspect deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la spațiul Schengen, respectiv a eforturilor de ridicare cu celeritate a controalelor la frontierele terestre“, arată Administrația Prezidențială.

Șeful statului a evidențiat și necesitatea unei politici industriale incluzive, care să asigure păstrarea și creșterea producției în Europa, să valorifice potențialul fiecărui stat membru și care să beneficieze de toate formele de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia nucleară. În context, a subliniat importanța unei Uniuni a Energiei consolidate inclusiv prin asigurarea interconexiunilor dintre statele membre și cu cele din vecinătate.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a susținut “rolul pe care agricultura europeană îl deține ca instrument de promovare a competitivității europene, evidențiind nevoia unui cadru de sprijin puternic, stabil și previzibil pentru producătorii agricoli”, a unor instrumente flexibile și adaptate la noile realități, reiterând, totodată, că Uniunea trebuie să rămână rezilientă în ceea ce privește securitatea alimentară și să continue să joace un rol de lider global în comerțul cu produse agricole.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

În procesul de reflecție asupra noului Pact european pentru competitivitate, liderii europeni au evidențiat necesitatea unor măsuri substanțiale pentru aprofundarea Pieței Unice, avansarea Uniunii piețelor de capital, punerea în aplicare a unei politici industriale eficiente, încurajarea cercetării și inovării, finalizarea Uniunii Energiei, asigurarea circularității resurselor și materiilor prime, sprijinul pentru transformarea digitală la nivelul mediului de afaceri, al administrației și al întregii societăți, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, precum și urmărirea unei politici comerciale ambițioase, robuste, deschise și sustenabile. În același timp, liderii au subliniat importanța unui cadru de reglementare coerent și au invitat Comisia Europeană să reducă povara administrativă asupra companiilor și a administrațiilor naționale și să prevină reglementarea excesivă. 

Liderii au reliefat importanța strategică a asigurării competitivității și rezilienței sectorului agricol european și a măsurilor de sprijin pentru fermieri în abordarea provocărilor cu care aceștia se confruntă.