Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Criza prețurilor la energie: Comisia Europeană propune statelor UE să sprijine plata parțială a facturilor consumatorilor afectați, să reducă taxele și să acorde ajutoare pentru companii

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene, informează un comunicat al executivului UE.

Comunicarea, solicitată de liderii statelor membre la Consiliul European informal de săptămâna trecută, precum și de statele membre în mod punctual, include un “set de instrumente” pe care UE și statele sale membre le pot utiliza pentru a face față impactului imediat al creșterii actuale a prețurilor și pentru a consolida și mai mult rezistența la șocurile viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Prezentând setul de instrumente, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat că această “creștere a prețurilor la energie la nivel mondial reprezintă o preocupare serioasă pentru UE”.

“Pe măsură ce ieșim din pandemie și economiile încep să se redreseze, este important să îi protejăm pe consumatorii vulnerabili și să sprijinim societățile comerciale europene. Comisia ajută statele membre să ia măsuri imediate pentru a reduce impactul acestei creșteri asupra gospodăriilor și a întreprinderilor în această iarnă. În același timp, identificăm alte măsuri pe termen mediu pentru a ne asigura că sistemul nostru energetic este mai rezilient și mai flexibil pentru a face față eventualelor volatilități cu care ne-am putea confrunta în viitor, pe parcursul tranziției. Situația actuală este excepțională, iar piața internă a energiei a funcționat bine în ultimii 20 de ani. Însă trebuie să fim siguri că va continua să funcționeze și în viitor, transformând în realitate țintele Pactul verde european, consolidându-ne independența energetică și îndeplinind obiectivele pe care ni le-am fixat în materie de climă, a adăugat ea.

 

Un set de măsuri pe termen scurt și mediu

Creșterea actuală a prețurilor necesită un răspuns rapid și coordonat, constată Comisia Europeană, cadrul juridic existent prevăzând că UE și statele sale membre pot să ia măsuri pentru a aborda impactul imediat asupra consumatorilor și a întreprinderilor.

Ar trebui să se acorde prioritate măsurilor specifice care pot atenua rapid impactul pe care îl are creșterea prețurilor asupra consumatorilor vulnerabili și a întreprinderilor mici. Aceste măsuri ar trebui să poată fi ajustate cu ușurință în primăvară, când se preconizează că situația se va stabiliza. Nu ar trebui ca tranziția pe termen lung și investițiile în surse de energie mai curate să aibă de suferit.

Măsuri imediate de protecție a consumatorilor și a întreprinderilor:

  • acordarea de sprijin de urgență pentru venit consumatorilor afectați de sărăcia energetică, de exemplu prin bonuri valorice sau plata parțială a facturilor, care pot fi acoperite din veniturile EU ETS;
  • autorizarea reportării temporare a scadenței facturilor;
  • luarea unor măsuri de protecție pentru evitarea deconectării de la rețea;
  • prevederea unor reduceri temporare și specifice ale nivelurilor taxelor și impozitelor pentru gospodăriile vulnerabile;
  • acordarea de ajutoare întreprinderilor sau industriilor, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat;
  • consolidarea razei de acțiune internaționale în domeniul energiei pentru a asigura transparența, lichiditatea și flexibilitatea piețelor internaționale;
  • investigarea eventualelor comportamente anticoncurențiale pe piața energiei și însărcinarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să consolideze în continuare monitorizarea evoluțiilor de pe piața carbonului;
  • facilitarea unui acces mai larg la contractele de achiziție de energie din surse regenerabile și sprijinirea acestora prin măsuri de însoțire.

Tranziția către o energie curată este cea mai bună garanție împotriva șocurilor asupra prețurilor în viitor și trebuie accelerată. UE va continua să dezvolte un sistem energetic eficient, cu o pondere ridicată a energiei din surse regenerabile. Deși sursele regenerabile de energie, care sunt mai ieftine, joacă un rol din ce în ce mai important în mixul energetic general, alte surse de energie, inclusiv gazele naturale, sunt încă necesare atunci când cererea este mai mare. În modul actual de organizare a pieței, atunci când se folosesc gazele naturale, prețul acestora încă determină prețul total al energiei electrice, deoarece toți producătorii primesc același preț pentru același produs – energia electrică – atunci când aceasta intră în rețea. Există un consens general cu privire la faptul că modelul actual de tarifare marginală este cel mai eficient, dar este necesară o analiză suplimentară. Criza a atras atenția și asupra importanței stocării pentru funcționarea pieței gazelor naturale din UE. În prezent, UE dispune de o capacitate de stocare de peste 20 % din consumul său anual de gaze, dar nu toate statele membre au instalații de stocare, iar utilizarea acestor instalații și obligațiile de a menține stocuri variază de la un stat membru la altul.

Măsuri pe termen mediu pentru un sistem energetic decarbonizat și rezilient:

  • intensificarea investițiilor în energia din surse regenerabile, în renovări și în eficiența energetică și eficientizarea licitațiilor pentru sursele regenerabile de energie și a procedurilor de acordare de licențe și autorizații;
  • dezvoltarea capacității de stocare a energiei pentru a sprijini creșterea ponderii surselor regenerabile de energie, care este tot mai mare, inclusiv a bateriilor și a hidrogenului;
  • însărcinarea organismelor europene de reglementare în domeniul energiei (ACER) să analizeze avantajele și dezavantajele organizării actuale a pieței energiei electrice și să propună, dacă va fi cazul, recomandări Comisiei;
  • o eventuală revizuire a Regulamentului privind securitatea aprovizionării pentru a asigura o utilizare și o funcționare mai bune a stocurilor de gaze în Europa;
  • analizarea beneficiilor potențiale ale unui sistem voluntar de achiziționare în comun de către statele membre a unor stocuri de gaze naturale;
  • înființarea unor noi grupuri regionale transfrontaliere în domeniul gazelor naturale care să analizeze riscurile din acest sector și să ofere consiliere statelor membre cu privire la elaborarea planurilor lor naționale de acțiune preventivă și de urgență;
  • consolidarea rolului consumatorilor pe piața energiei, oferindu-le posibilitatea de a-și alege și de a-și schimba furnizorul, de a-și genera propria energie electrică și de a constitui comunități energetice.

Măsurile preconizate vor oferi un răspuns prompt la creșterea prețurilor la energie cu care ne confruntăm în prezent, care este consecința unei situații excepționale la nivel mondial. Acestea vor contribui la asigurarea unei tranziții energetice accesibile ca preț, juste și durabile pentru Europa, precum și la o mai mare independență energetică. Investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică nu numai că vor reduce dependența de combustibilii fosili importați, dar vor oferi și prețuri angro mai accesibile la energie, care să fie mai reziliente la problemele globale în materie de aprovizionare. Tranziția către o energie curată este cea mai bună asigurare împotriva șocurilor viitoare asupra prețurilor, cum este cel cu care ne confruntăm în prezent, și trebuie accelerată, inclusiv din motive climatice.

Context

UE, ca multe alte regiuni ale lumii, se confruntă în prezent cu o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie. Acest lucru este determinat în principal de creșterea cererii de energie la nivel mondial, în special de gaze naturale, deoarece s-a accelerat procesul de redresare economică de după perioada de vârf a pandemiei de COVID-19. Și prețul fixat la nivel european pentru emisiile de carbon a crescut brusc în 2021, dar într-o măsură mult mai mică decât prețul la gaze naturale. Impactul creșterii prețului gazelor naturale asupra prețului energiei electrice este de nouă ori mai mare decât impactul creșterii prețului emisiilor de carbon.

Comisia s-a consultat pe larg cu privire la care ar fi răspunsul adecvat la situația actuală și a participat la dezbateri pe această temă cu deputați din Parlamentul European și cu miniștri în cadrul Consiliului Uniunii Europene, inițiind în același timp un dialog pe acest subiect cu industria și furnizorii internaționali de energie. Unele state membre au anunțat deja măsuri naționale de atenuare a creșterii prețurilor, dar altele așteaptă de la Comisie orientări cu privire la măsurile pe care le pot lua. Unii parteneri internaționali au indicat deja că au în plan să suplimenteze livrările de energie către Europa.

Setul de măsuri prezentat astăzi permite un răspuns coordonat pentru a proteja persoanele cele mai expuse riscurilor. Acesta este atent conceput pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt de reducere a costurilor energiei pentru gospodării și întreprinderi, fără a afecta piața internă a energiei din UE sau tranziția verde pe termen mediu.

Etapele următoare

Comisarul Simson le va prezenta comunicarea și setul de măsuri deputaților din Parlamentul European la 14 octombrie, iar miniștrilor energiei – la 18 octombrie. Liderii europeni urmează apoi să discute despre prețurile energiei în cadrul viitorului Consiliu European din 21-22 octombrie. Comunicarea reprezintă contribuția Comisiei la dezbaterea în curs la care participă factorii de decizie din UE. Comisia va continua dialogul cu administrațiile naționale, cu industria, cu grupurile de consumatori și cu partenerii internaționali pe această temă importantă și este pregătită să răspundă oricăror solicitări suplimentare din partea statelor membre.

Criza creșterii prețurilor la energie va fi discutată la Consiliul European din 21-22 octombrie, după “setul de instrumente prezentat miercuri de Comisia Europeană. Discuția din Consiliul European pe marginea acestei teme a fost solicitată insistent de președintele Klaus Iohannis, care a pledat pentru o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie.

Comunicarea Comisiei Europene vine ca urmare a faptului că Spania, Franţa, Cehia, Grecia şi România au solicitat o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune: 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesiv.

Autorităţile de la Paris ar dori o revizuire de amploare a pieţei de electricitate, în special a modului de stabilire a preţurilor, pe care îl consideră mult prea dependent de cotaţiile combustibililor fosili, în timp ce autorităţile de la Madrid propun varianta achiziţiilor în comun de gaze naturale. De altfel, Spania a fost primul stat membru care a anunțat că va plafona preţurile gazelor naturale, va reduce taxele şi va redirecţiona profiturile companiei energetice, ca parte a pachetului de măsuri menit să scadă preţurile în creştere la utilităţi.

Creșterea prețurilor la energie a fost dezbătută săptămâna trecută și în plenul Parlamentului European, context în care comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat  că UE ar trebui să reacționeze într-un mod rapid și coordonat și a evidențiat măsurile aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a ajuta gospodăriile și IMM-urile vulnerabile. De asemenea, Comisia Europeană va propune, înainte de sfârșitul anului, reformarea pieței gazelor pentru a o face mai rezistentă la creșterile de prețuri.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

După reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, Comisia Europeană s-a angajat să vină cu unele soluţii cu privire la creşterea preţurilor la energie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre, o propunere care dacă ar fi aplicată, ar îmbunătăți reziliența sistemului energetic european, a declarat marți comisarul pentru energie Kadri Simson, în urma reuniunii miniștrilor de resort la Luxemburg pentru a discuta despre soluțiile comune pentru contracararea valului de scumpiri ale energiei din ultimele două luni, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Va trebui să evaluăm avantajele și dezavantajele unui astfel de sistem”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson. „Sunt multe aspecte care trebuie luate în considerare – cine va plăti costurile de achiziție și stocare a gazului, cum va fi transportat gazul din diferite regiuni”, a explicat aceasta, într-o conferință de presă, adăugând că achiziția comună de gaz se numără printre o serie de opțiuni pe care UE le analizează pentru a-și face sistemul de gaze mai rezilient.

Potrivit oficialilor UE, prețul gazelor în Europa a crescut cu peste 170% de la începutul anului.

Unele țări ale UE, printre care Franța și Spania, solicită o reformă structurală a pieței energetice a blocului, în timp ce altele au adoptat poziția conform căreia criza este doar temporară și nu necesită schimbări radicale. Nouă state membre ale UE, printre care și Germania, sunt ferme în convingerea lor de a nu susține o revizuire a pieței energiei electrice.

În acest sens, comisarul european a menționat că se fac eforturi pentru a îmbunătăți funcționarea pieței europene a gazelor naturale, în special în contextul dependenței de rolul lor în tranziția ecologică, înlocuind sursele de energie mai poluante, precum cărbunele și lignitul, și echilibrând utilizarea surselor regenerabile intermitente, în timp ce se dezvoltă alte surse alternative.

Citiți și Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Astfel, Comisia Europeană va prezenta, în decembrie, un pachet legislativ cuprinzător conceput pentru a decarboniza piața internă a gazelor natuale și pentru a crea o piață pentru hidrogen, a mai informat Kadri Simson. „Acest lucru ne permite, de asemenea, să evaluăm lichiditatea, transparența și flexibilitatea pieței gazelor în general și să analizăm aspecte legate de stocare, achiziții comune și responsabilizarea consumatorilor”, a mai precizat aceasta. 

Discuțiile de urgență care a avut loc marți, în Consiliu, s-a desfășurat pe fondul unor divergențe profunde între cele 27 de state membre cu privire la modul de abordare a crizei prețurilor, care a dus la creșterea dramatică a facturilor consumatorilor în ultimele luni.

Valul de creșteri de prețuri nu se estimează că se va atenua prea curând, astfel că miniștrii au discutat o serie de măsuri pe termen scurt propuse de Comisia Europeană pentru a ajuta consumatorii și întreprinderile să facă față turbulențelor. Totuși, ei nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor noi măsuri menite să frâneze valul de scumpiri ale facturilor la energie după reuniune de la Luxemburg.

Comisia Europeană a adoptat pe 13 octombrie o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene. Setul de instrumente pe care statele membre le pot utiliza pentru a aborda creșterea prețurilor pe termen scurt: de exemplu, prin reducerea ratei taxei pe valoarea adăugată și/sau a altor taxe pe energie, prin adoptarea de măsuri specifice pentru a sprijini consumatorii săraci și vulnerabili sau prin alte măsuri temporare de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor mici.

În acest context, comisarul european pentru energie a precizat că este important „să coordonăm aceste acțiuni pentru a asigura buna funcționare și beneficiile pieței noastre energetice comune”, statele membre având libertatea, în același timp, să pună în aplicare „acele măsuri care sunt cele mai potrivite pentru situația și pentru cetățenii săi”, având în vedere că„ statele membre diferă foarte mult în ceea ce privește mixul de energie, politicile fiscale și situația socială, ceea ce înseamnă că nu există o soluție unică pentru toate”.

Totuși, în rândul statelor membre există „un consens larg în ceea ce privește factorii determinanți ai actualei creșteri a prețurilor, aceasta fiind cauzată de cererea extraordinară de gaze la nivel mondial, nu de configurația noastră de piață”, a spus Kadri Simson. „M-am bucurat să văd că multe state membre au recunoscut acest lucru astăzi”, a adăugat oficialul european. 

De altfel, aceasta a subliniat că „actualul model de piață oferă un cadru stabil care furnizează mai multe surse de energie regenerabilă, îmbunătățește integrarea transfrontalieră și, în general, asigură energie mai ieftină pentru toți consumatorii”.

 

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Published

on

© EU Climate Action/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat marți raportul pe 2021 privind Starea Uniunii Energetice, în care face bilanțul progreselor înregistrate de UE în ceea ce privește tranziția către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea „Pactul verde european”, informează comunicatul oficial.

Potrivit raportului, deși există o serie de tendințe încurajatoare, vor fi necesare eforturi mai mari pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % și de realizare a neutralității climatice până în 2050, iar datele vor trebui analizate cu atenție anul viitor pentru a identifica tendințele post-COVID-19 pe termen mai lung.

Mai mult, raportul arată că sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie electrică în UE în 2020, generând 38% din electricitate, față de 37% pentru combustibilii fosili Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să stabilească o dată de eliminare treptată, iar 4 iau în considerare posibile termene.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Comparativ cu 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut în 2020 cu aproape 10 %, o scădere fără precedent a emisiilor ca urmarea a pandemiei de COVID-19, care a dus la o reducere globală a emisiilor de 31 %, comparativ cu 1990.

În 2019, poluarea atmosferică era încă responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în UE, variațiile regionale reflectând adesea modelele de consum de energie, cum ar fi utilizarea cărbunelui sau a biomasei pentru încălzirea casnică. Efectul poluării atmosferice asupra sănătății urmează același model regional ca și în cazul expunerii la poluarea aerului cu particule fine, unde, în 2018, cele mai mari expuneri ale populației au fost în mai multe state membre ale UE, în principal în Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Polonia și România. 

Citiți și: Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9%, iar consumul final de energie cu 0,6%. Cu toate acestea, ambele cifre se situează peste traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2030, iar eforturile trebuie să continue pentru a aborda această problemă la nivelul statelor membre și al UE.

Subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, din cauza consumului de energie mai mic în general. Subvențiile pentru energia regenerabilă și pentru eficiența energetică au crescut în 2020.

Raportul din acest an este publicat, de asemenea, în contextul unei creșteri bruște a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la gaze. Deși se așteaptă ca această situație să fie temporară, ea pune în evidență dependența UE de importurile de energie, care a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, și importanța tranziției către o energie curată pentru a spori securitatea energetică a UE.

Conform celor mai recente date, sărăcia energetică afectează până la 31 de milioane de persoane din UE, iar această problemă va rămâne în centrul atenției în contextul provocărilor economice cauzate de COVID-19 și a situației actuale a prețurilor. 

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Tot în acest sens, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

De asemenea, raportul privind Starea Uniunii Energetice analizează modul în care politicile energetice și climatice au fost afectate de pandemia de COVID-19 în ultimul an și prezintă progresele legislative substanțiale înregistrate în continuarea eforturilor de decarbonizare ale UE. Raportul ia act de eforturile politice pentru a se asigura că programele de redresare post-COVID-19 cuprind mai mult ca niciodată obiective în materie de climă și energie.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru piața internă apreciază că Brexitul este ”o catastrofă” pentru Regatul Unit: Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, la pompele de benzină

Published

on

©European Union, 2016/ Source: EC - Audiovisual Service

Brexitul reprezintă o ”catastrofă” pentru Regatul Unit, a susținut marți comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, într-o declarație pentru postul de televiziune francez BFM TV, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, vedeţi ce se întâmplă la pompele de benzină, vedeţi ce se întâmplă cu penuria de asistente şi medici, vedeţi ce se întâmplă cu criza de şoferi de camioane şi în sectorul construcţiilor”, a spus reprezentantul Executivului comunitar. 

De altfel, premierul britanic, Boris Johnson, a admis că schimbarea pe care și-a dorit-o Regatul Unit în urma deciziei de a părăsi Uniunea Europeană ”va fi dificilă și de durată”, dar a apreciat că Brexitul va conduce țara către un viitor mai bun.

”Ceea ce se întâmplă în prezent este o adevărată dramă”, a adăugat politicianul francez.

Comisarul francez a făcut trimitere, în egală măsură, și la disputa iscată între Londra și Paris pe tema pescuitului. ”Am văzut multă rea-credință din partea britanicilor. Ne-am obișnuit cu acest joc”, a mai spus comisarul european pentru piața internă, potrivit Politico Europe

Franța a amenințat Regatul Unită că va lua măsuri de ”replică” sau chiar de ”retorsiune” dacă acesta din urmă nu acordă mai multe licențe pescarilor francezi, apreciind că nu este o problemă franceză, ci una europeană

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat a cărui apartenență la UE s-a întins pe parcursul a aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Acesta prevede un cadru pentru gestionarea comună a stocurilor de pește din apele UE și din apele Regatului Unit. Regatul Unit va fi în măsură să dezvolte în continuare activitățile de pescuit britanice, în timp ce activitățile și mijloacele de subzistență ale comunităților europene de pescari vor fi protejate, iar resursele naturale vor fi conservate.

În zonele de pescuit încă disputate (zona de 6-12 mile a coastelor britanice şi a insulelor din Canalul Mânecii), Londra şi Jersey au acordat un total de puţin peste 200 de licenţe definitive, în timp ce Parisul reclamă încă 244.

Între timp, lucrurile pe acest dosar și nu numai avansează, astfel că apele s-au calmat. Progrese se pot observa și în ceea ce privește Irlanda de Nord, problemă spinoasă care a readus Brexitul în lumina reflectoarelor. 

Recent, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit ”să se angajeze într-un mod intens și constructiv, atât la nivel de experți, cât și la nivel politic” într-un dialog cu privire la măsurile menite să faciliteze tranzitul mărfurilor în Irlanda de Nord.

Comisia Europeană a prezentat un set de aranjamente pe măsură pentru a răspunde dificultăților cu care se confruntă cetățenii din Irlanda de Nord din cauza ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, prin facilitarea, în continuare, a circulației mărfurilor din Marea Britanie în această provincie.

Această propunere vine în urma unor discuții extinse purtate în ultimele luni cu Guvernul britanic, precum și a unor acțiuni de informare ale Comisiei Europene în rândul liderilor politici, al întreprinderilor, al societății civile și al altor părți interesate din Irlanda de Nord. De asemenea, prezintă idei bazate pe elemente ridicate în documentul de comandă al Regatului Unit publicat în iulie 2021.

Comisia consideră că acest pachet de măsuri va face o diferență reală pe teren în Irlanda de Nord și abordează problemele legate de Brexit în ceea ce privește circulația mărfurilor din Marea Britanie în Irlanda de Nord, probleme care au fost ridicate de cetățenii și întreprinderile nord-irlandeze. Aceste măsuri vin în completarea pachetului care a fost prezentat în iunie 2021, care facilitează circulația animalelor vii din Marea Britanie în Irlanda de Nord.

Pachetul propune flexibilități suplimentare în domeniul alimentelor, al sănătății plantelor și animalelor, al vămilor, al medicamentelor și al angajamentului cu părțile interesate din Irlanda de Nord. Acesta propune un model diferit pentru punerea în aplicare a protocolului, în care fluxul de mărfuri între Marea Britanie și Irlanda de Nord – în ceea ce privește mărfurile destinate să rămână în Irlanda de Nord – este facilitat într-o măsură semnificativă. Această facilitare este posibilă datorită unei serii de măsuri de protecție și de supraveghere sporită a pieței pentru a se asigura că mărfurile nu intră pe piața unică a UE.

Acest pachet deschide calea spre soluționarea tuturor problemelor de punere în aplicare rămase nerezolvate, stabilind astfel predictibilitatea, stabilitatea și certitudinea pentru cetățenii și întreprinderile din Irlanda de Nord.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu29 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

COMISIA EUROPEANA29 mins ago

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Cristian Bușoi45 mins ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

ROMÂNIA47 mins ago

Infografic Monitorul Social: Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi

ROMÂNIA1 hour ago

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE dorește ca UE să fie cu adevărat o uniune, în care tarifele de roaming și internet mobil să fie la același preț ca ”acasă” pentru încă 10 ani

U.E.2 hours ago

Reprezentantul UE în Turcia salută evitarea unei crize după ce Recep Tayyip Erdogan a revenit asupra deciziei de a expulza 10 ambasadori

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Ursula von der Leyen a avut o convorbire telefonică cu Maia Sandu: UE va ajuta Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze

GENERAL3 hours ago

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Daniel Buda3 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

GENERAL5 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA1 day ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA1 day ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending