Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Criza prețurilor la energie: Comisia Europeană propune statelor UE să sprijine plata parțială a facturilor consumatorilor afectați, să reducă taxele și să acorde ajutoare pentru companii

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene, informează un comunicat al executivului UE.

Comunicarea, solicitată de liderii statelor membre la Consiliul European informal de săptămâna trecută, precum și de statele membre în mod punctual, include un “set de instrumente” pe care UE și statele sale membre le pot utiliza pentru a face față impactului imediat al creșterii actuale a prețurilor și pentru a consolida și mai mult rezistența la șocurile viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Prezentând setul de instrumente, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat că această “creștere a prețurilor la energie la nivel mondial reprezintă o preocupare serioasă pentru UE”.

“Pe măsură ce ieșim din pandemie și economiile încep să se redreseze, este important să îi protejăm pe consumatorii vulnerabili și să sprijinim societățile comerciale europene. Comisia ajută statele membre să ia măsuri imediate pentru a reduce impactul acestei creșteri asupra gospodăriilor și a întreprinderilor în această iarnă. În același timp, identificăm alte măsuri pe termen mediu pentru a ne asigura că sistemul nostru energetic este mai rezilient și mai flexibil pentru a face față eventualelor volatilități cu care ne-am putea confrunta în viitor, pe parcursul tranziției. Situația actuală este excepțională, iar piața internă a energiei a funcționat bine în ultimii 20 de ani. Însă trebuie să fim siguri că va continua să funcționeze și în viitor, transformând în realitate țintele Pactul verde european, consolidându-ne independența energetică și îndeplinind obiectivele pe care ni le-am fixat în materie de climă, a adăugat ea.

 

Un set de măsuri pe termen scurt și mediu

Creșterea actuală a prețurilor necesită un răspuns rapid și coordonat, constată Comisia Europeană, cadrul juridic existent prevăzând că UE și statele sale membre pot să ia măsuri pentru a aborda impactul imediat asupra consumatorilor și a întreprinderilor.

Ar trebui să se acorde prioritate măsurilor specifice care pot atenua rapid impactul pe care îl are creșterea prețurilor asupra consumatorilor vulnerabili și a întreprinderilor mici. Aceste măsuri ar trebui să poată fi ajustate cu ușurință în primăvară, când se preconizează că situația se va stabiliza. Nu ar trebui ca tranziția pe termen lung și investițiile în surse de energie mai curate să aibă de suferit.

Măsuri imediate de protecție a consumatorilor și a întreprinderilor:

  • acordarea de sprijin de urgență pentru venit consumatorilor afectați de sărăcia energetică, de exemplu prin bonuri valorice sau plata parțială a facturilor, care pot fi acoperite din veniturile EU ETS;
  • autorizarea reportării temporare a scadenței facturilor;
  • luarea unor măsuri de protecție pentru evitarea deconectării de la rețea;
  • prevederea unor reduceri temporare și specifice ale nivelurilor taxelor și impozitelor pentru gospodăriile vulnerabile;
  • acordarea de ajutoare întreprinderilor sau industriilor, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat;
  • consolidarea razei de acțiune internaționale în domeniul energiei pentru a asigura transparența, lichiditatea și flexibilitatea piețelor internaționale;
  • investigarea eventualelor comportamente anticoncurențiale pe piața energiei și însărcinarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să consolideze în continuare monitorizarea evoluțiilor de pe piața carbonului;
  • facilitarea unui acces mai larg la contractele de achiziție de energie din surse regenerabile și sprijinirea acestora prin măsuri de însoțire.

Tranziția către o energie curată este cea mai bună garanție împotriva șocurilor asupra prețurilor în viitor și trebuie accelerată. UE va continua să dezvolte un sistem energetic eficient, cu o pondere ridicată a energiei din surse regenerabile. Deși sursele regenerabile de energie, care sunt mai ieftine, joacă un rol din ce în ce mai important în mixul energetic general, alte surse de energie, inclusiv gazele naturale, sunt încă necesare atunci când cererea este mai mare. În modul actual de organizare a pieței, atunci când se folosesc gazele naturale, prețul acestora încă determină prețul total al energiei electrice, deoarece toți producătorii primesc același preț pentru același produs – energia electrică – atunci când aceasta intră în rețea. Există un consens general cu privire la faptul că modelul actual de tarifare marginală este cel mai eficient, dar este necesară o analiză suplimentară. Criza a atras atenția și asupra importanței stocării pentru funcționarea pieței gazelor naturale din UE. În prezent, UE dispune de o capacitate de stocare de peste 20 % din consumul său anual de gaze, dar nu toate statele membre au instalații de stocare, iar utilizarea acestor instalații și obligațiile de a menține stocuri variază de la un stat membru la altul.

Măsuri pe termen mediu pentru un sistem energetic decarbonizat și rezilient:

  • intensificarea investițiilor în energia din surse regenerabile, în renovări și în eficiența energetică și eficientizarea licitațiilor pentru sursele regenerabile de energie și a procedurilor de acordare de licențe și autorizații;
  • dezvoltarea capacității de stocare a energiei pentru a sprijini creșterea ponderii surselor regenerabile de energie, care este tot mai mare, inclusiv a bateriilor și a hidrogenului;
  • însărcinarea organismelor europene de reglementare în domeniul energiei (ACER) să analizeze avantajele și dezavantajele organizării actuale a pieței energiei electrice și să propună, dacă va fi cazul, recomandări Comisiei;
  • o eventuală revizuire a Regulamentului privind securitatea aprovizionării pentru a asigura o utilizare și o funcționare mai bune a stocurilor de gaze în Europa;
  • analizarea beneficiilor potențiale ale unui sistem voluntar de achiziționare în comun de către statele membre a unor stocuri de gaze naturale;
  • înființarea unor noi grupuri regionale transfrontaliere în domeniul gazelor naturale care să analizeze riscurile din acest sector și să ofere consiliere statelor membre cu privire la elaborarea planurilor lor naționale de acțiune preventivă și de urgență;
  • consolidarea rolului consumatorilor pe piața energiei, oferindu-le posibilitatea de a-și alege și de a-și schimba furnizorul, de a-și genera propria energie electrică și de a constitui comunități energetice.

Măsurile preconizate vor oferi un răspuns prompt la creșterea prețurilor la energie cu care ne confruntăm în prezent, care este consecința unei situații excepționale la nivel mondial. Acestea vor contribui la asigurarea unei tranziții energetice accesibile ca preț, juste și durabile pentru Europa, precum și la o mai mare independență energetică. Investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică nu numai că vor reduce dependența de combustibilii fosili importați, dar vor oferi și prețuri angro mai accesibile la energie, care să fie mai reziliente la problemele globale în materie de aprovizionare. Tranziția către o energie curată este cea mai bună asigurare împotriva șocurilor viitoare asupra prețurilor, cum este cel cu care ne confruntăm în prezent, și trebuie accelerată, inclusiv din motive climatice.

Context

UE, ca multe alte regiuni ale lumii, se confruntă în prezent cu o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie. Acest lucru este determinat în principal de creșterea cererii de energie la nivel mondial, în special de gaze naturale, deoarece s-a accelerat procesul de redresare economică de după perioada de vârf a pandemiei de COVID-19. Și prețul fixat la nivel european pentru emisiile de carbon a crescut brusc în 2021, dar într-o măsură mult mai mică decât prețul la gaze naturale. Impactul creșterii prețului gazelor naturale asupra prețului energiei electrice este de nouă ori mai mare decât impactul creșterii prețului emisiilor de carbon.

Comisia s-a consultat pe larg cu privire la care ar fi răspunsul adecvat la situația actuală și a participat la dezbateri pe această temă cu deputați din Parlamentul European și cu miniștri în cadrul Consiliului Uniunii Europene, inițiind în același timp un dialog pe acest subiect cu industria și furnizorii internaționali de energie. Unele state membre au anunțat deja măsuri naționale de atenuare a creșterii prețurilor, dar altele așteaptă de la Comisie orientări cu privire la măsurile pe care le pot lua. Unii parteneri internaționali au indicat deja că au în plan să suplimenteze livrările de energie către Europa.

Setul de măsuri prezentat astăzi permite un răspuns coordonat pentru a proteja persoanele cele mai expuse riscurilor. Acesta este atent conceput pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt de reducere a costurilor energiei pentru gospodării și întreprinderi, fără a afecta piața internă a energiei din UE sau tranziția verde pe termen mediu.

Etapele următoare

Comisarul Simson le va prezenta comunicarea și setul de măsuri deputaților din Parlamentul European la 14 octombrie, iar miniștrilor energiei – la 18 octombrie. Liderii europeni urmează apoi să discute despre prețurile energiei în cadrul viitorului Consiliu European din 21-22 octombrie. Comunicarea reprezintă contribuția Comisiei la dezbaterea în curs la care participă factorii de decizie din UE. Comisia va continua dialogul cu administrațiile naționale, cu industria, cu grupurile de consumatori și cu partenerii internaționali pe această temă importantă și este pregătită să răspundă oricăror solicitări suplimentare din partea statelor membre.

Criza creșterii prețurilor la energie va fi discutată la Consiliul European din 21-22 octombrie, după “setul de instrumente prezentat miercuri de Comisia Europeană. Discuția din Consiliul European pe marginea acestei teme a fost solicitată insistent de președintele Klaus Iohannis, care a pledat pentru o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie.

Comunicarea Comisiei Europene vine ca urmare a faptului că Spania, Franţa, Cehia, Grecia şi România au solicitat o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune: 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesiv.

Autorităţile de la Paris ar dori o revizuire de amploare a pieţei de electricitate, în special a modului de stabilire a preţurilor, pe care îl consideră mult prea dependent de cotaţiile combustibililor fosili, în timp ce autorităţile de la Madrid propun varianta achiziţiilor în comun de gaze naturale. De altfel, Spania a fost primul stat membru care a anunțat că va plafona preţurile gazelor naturale, va reduce taxele şi va redirecţiona profiturile companiei energetice, ca parte a pachetului de măsuri menit să scadă preţurile în creştere la utilităţi.

Creșterea prețurilor la energie a fost dezbătută săptămâna trecută și în plenul Parlamentului European, context în care comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat  că UE ar trebui să reacționeze într-un mod rapid și coordonat și a evidențiat măsurile aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a ajuta gospodăriile și IMM-urile vulnerabile. De asemenea, Comisia Europeană va propune, înainte de sfârșitul anului, reformarea pieței gazelor pentru a o face mai rezistentă la creșterile de prețuri.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

După reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, Comisia Europeană s-a angajat să vină cu unele soluţii cu privire la creşterea preţurilor la energie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri care au ca scop să îmbunătățească capacitatea întreprinderilor de a atrage capital în întreaga UE și de a asigura faptul că cetățenii europeni obțin cele mai avantajoase condiții pentru economiile și investițiile lor.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, măsurile propuse, lansate la un an de la Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020, vor contribui la redresarea economică a Europei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, precum și la tranziția digitală și tranziția verde.

”Europa are nevoie de piețe de capital dinamice și integrate care să impulsioneze economia reală și redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Propunerile de astăzi marchează o etapă importantă în demersul de creare a uniunii piețelor de capital. Acest lucru este important pentru creșterea economiei UE. Realizăm acest obiectiv prin îmbunătățirea accesului la datele privind întreprinderile și tranzacțiile și prin îndreptarea investițiilor către prioritățile noastre în materie de durabilitate și digitalizare. Pachetul de astăzi pune un accent puternic pe sprijinirea întreprinderilor mici de pe piețele de capital mici, înlesnind eforturile IMM-urilor de căutare și accesare a diferitelor surse de finanțare. Pachetul de astăzi va consolida, de asemenea, competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

De asemenea, Comisia a prezentat o comunicare în care prezintă acțiunile pe care le va întreprinde anul viitor pentru a stimula piața.

Prin propunerile de astăzi se va asigura un acces mai bun al investitorilor la datele privind întreprinderile și tranzacțiile. Totodată, măsurile vor încuraja investițiile pe termen lung și vor facilita comercializarea transfrontalieră a fondurilor de investiții în condiții de mai mare siguranță.

În ansamblu, propunerile vor conecta mai bine întreprinderile din UE cu investitorii, îmbunătățind accesul întreprinderilor la finanțare, sporind oportunitățile de investiții pentru investitorii de retail și ducând la o mai mare integrare a piețelor de capital din UE.

Propunerile legislative adoptate sunt:

  • Punctul unic de acces european (European Single Access Point – ESAP): date la îndemâna investitorilor

ESAP va reprezenta un punct unic de acces la informațiile publice financiare și legate de durabilitate referitoare la întreprinderile din UE și produsele de investiții din UE. ESAP le va conferi întreprinderilor o mai mare vizibilitate în ceea ce privește investitorii, oferind posibilitatea mai multor surse de finanțare.

Acest aspect este deosebit de important pentru întreprinderile mici de pe piețele de capital mici, deoarece acestea vor intra mai ușor în vizorul investitorilor din UE, dar și al investitorilor internaționali. Punctul unic de acces european va integra, de asemenea, informații referitoare la durabilitate publicate de întreprinderi, ceea ce va sprijini obiectivele Pactului verde european. Ca spațiu comun de date, ESAP este o piatră de temelie a Strategiei digitale a UE și a Strategiei privind finanțele digitale.

  • Revizuirea Regulamentului privind fondurile europene de investiții pe termen lung (ELTIF): încurajarea investițiilor pe termen lung, inclusiv a celor ale investitorilor de retail

Revizuirea regulamentului propusă astăzi va duce la un grad mai mare de atractivitate a ELTIF pentru investitori și la un rol mai important al ELTIF ca sursă complementară de finanțare pentru întreprinderile din UE. Revizuirea regulamentului va facilita, de asemenea, investițiile investitorilor de retail în ELTIF, în special prin eliminarea pragului minim de investiții de 10 000 de euro, asigurând, în același timp, o protecție solidă a investitorilor. Întrucât ELTIF sunt concepute pentru a canaliza investițiile pe termen lung, ELTIF pot contribui la finanțarea tranziției verzi și a tranziției digitale.

  • Revizuirea Directivei privind administratorii fondurilor de investiții alternative (AIFMD)

Modificările de astăzi vor contribui la un grad mai mare de eficiență și de integrare a pieței fondurilor de investiții alternative. Propunerea armonizează normele referitoare la fondurile prin care se acordă împrumuturi întreprinderilor. Acest lucru va facilita creditarea economiei reale, asigurând, în același timp, o protecție mai bună a investitorilor și o mai mare stabilitate financiară. Revizuirea clarifică, de asemenea, normele privind delegarea. Normele UE privind delegarea permit administratorilor de fonduri să recurgă la expertiză din țări terțe. Revizuirea de astăzi va asigura o informare și o coordonare adecvate între supraveghetorii din UE, precum și o mai bună protecție a investitorilor și a stabilității financiare.

  • Revizuirea Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR): consolidarea transparenței prin introducerea unui sistem centralizat de raportare european care să faciliteze accesul tuturor investitorilor la datele privind tranzacțiile

Adaptările aduse normelor UE în materie de tranzacționare vor asigura o mai mare transparență pe piețele de capital. Prin aceste adaptări se va introduce un sistem centralizat de raportare european, care va oferi investitorilor, în toate locurile de tranzacționare din UE, acces la date privind tranzacțiile aproape în timp real pentru acțiuni, obligațiuni și instrumente financiare derivate. Până în prezent, acest acces a fost limitat la câțiva investitori profesionali. Revizuirea de astăzi va consolida, de asemenea, condițiile de concurență echitabile între bursele de valori și băncile de investiții. Totodată, revizuirea de astăzi va promova competitivitatea internațională a locurilor de tranzacționare din UE, eliminând regula accesului liber.

Plecând de la acțiunile anunțate în Planul de acțiune din 2020 privind uniunea piețelor de capital (UPC), Comisia va prezenta în 2022 mai multe acțiuni UPC, inclusiv o propunere privind cotarea, un cadru privind finanțarea deschisă, o inițiativă privind insolvența întreprinderilor și un cadru de alfabetizare financiară.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

Published

on

© Adina Vălean - Twitter

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, se află în prima sa vizită în afara Uniunii Europene, mai exact în Republica Moldova, iar cu acest prilej oficialul european a salutat conducerea proeuropeană de la Chișinău.

„Întâlnire foarte bună, în această dimineață, cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Nu poți fi pro-european fără să lupți pentru prosperitate și justiție: aceste aspirații au determinat pașii Moldovei spre Uniunea Europeană”, a transmis comisarul european Adina Vălean într-o postare pe contul de Twitter.


Printre subiectele-cheie abordate se numără proiectele de infrastructură de pe agenda UE-Moldova, consolidarea conectivității transportului la sistemul european și asistența de care țara noastră are nevoie pentru a răspunde la problemele imediate cu care se confruntă cetățenii.

Șefa statului a menționat că Republica Moldova își dorește un format de cooperare mai ambițios pentru transporturi la nivel bilateral, dar și regional, care să răspundă nevoilor țării și să completeze eforturile naționale. Interesul nostru e să extindem și să aprofundăm cooperarea cu UE în domeniu, inclusiv în ceea ce privește siguranța aeriană, securitatea maritimă și mobilitatea durabilă. Discuția a vizat și modul în care poate fi realizată conexiunea eficientă a țării noastre la sistemul european, prin crearea unor coridoare strategice de transport. În context, Președinta Maia Sandu a subliniat, ca priorități, dezvoltarea și reabilitarea continuă, la standarde europene a rețelei de drumuri naționale, investițiile în infrastructura energetică și digitalizarea, potrivit comunicatului oficial. 

La finalul întrevederii, Președintele Maia Sandu i-a mulțumit Comisarului Vălean pentru sprijinul acordat de UE în consolidarea rezilienței Republicii Moldova față de provocările curente, inclusiv în acțiunile de diversificare a surselor și rutelor de aprovizionare cu energie. De asemenea, șefa statului și-a exprimat determinarea ca autoritățile naționale să valorifice cât mai eficient asistența UE de care beneficiază.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri o recomandare privind „Un pact pentru cercetare și inovare în Europa” (Pactul pentru C&I), precum și concluziile sale privind viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare, informează comunicatul oficial. 

Pactul pentru C&I definește valori și principii comune pentru cercetare și inovare în Europa, cum ar fi libertatea cercetării științifice și libera circulație a cercetătorilor și a cunoștințelor. Comunicarea evidențiază, de asemenea, 16 domenii prioritare de acțiune comună, de la promovarea științei deschise pentru un schimb mai rapid de cunoștințe și date, până la consolidarea poziției de lider a Uniunii Europene și a excelenței în domeniul științific, cu implicarea tuturor regiunilor și cetățenilor europeni.

În același timp, concluziile Consiliului includ prima agendă de politici privind spațiul european de cercetare, stabilind 20 de acțiuni voluntare pentru următorii trei ani. Printre aceste acțiuni se numără promovarea unor cariere atractive și durabile în domeniul cercetării, apropierea științei de cetățeni și îmbunătățirea accesului la excelență la nivelul UE.

Împreună, pactul și concluziile stabilesc o nouă viziune și priorități, confirmă angajamentul UE și al statelor membre față de Spațiul european de cercetare și instituie o nouă structură pentru gestionarea acestuia. Acestea marchează o etapă importantă în realizarea unui „nou Spațiu european de cercetare pentru cercetare și inovare”.

„Împreună cu statele membre, ne înscriem pe o traiectorie care începe cu adoptarea Pactului pentru cercetare și inovare, precum și cu o structură de guvernanță nouă și eficientă a noului Spațiu european de cercetare. Definirea valorilor noastre comune și a priorităților strategice în materie de cercetare și inovare ne va ajuta să ne unim eforturile în acest domeniu și să aducem pe piață soluții inovatoare și durabile”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Pactul pentru C&I demonstrează ambiția Europei în ceea ce privește reformele în sprijinul cercetării și inovării și stabilește baza pentru o coordonare simplificată cu statele membre și un mecanism de monitorizare actualizat pentru a evalua progresele înregistrate. Noua guvernanță pentru Spațiul european de cercetare (SEC) va îmbunătăți structura actuală pentru a permite o colaborare mai strânsă și o coordonare a politicilor în întreaga UE și în statele sale membre. Aceasta include elaborarea primei agende de politici privind SEC, cu acțiuni concrete pentru următorii trei ani. Domeniile prioritare de acțiune stabilite în pact oferă un cadru stabil pentru actualizarea agendei de politici privind SEC pentru perioada de după 2024.

În viitor, viitorul Forum SEC, un grup de experți al Comisiei compus din reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre, va fi instituit la începutul anului 2022. În contextul Forumului SEC, statele membre și Comisia vor concepe și vor coordona punerea în aplicare a acțiunilor SEC, vor pregăti actualizări viitoare ale agendei de politici privind SEC și vor asigura implicarea țărilor asociate programului Orizont Europa, a țărilor terțe relevante și a părților interesate. În plus, noul sistem de monitorizare a SEC, inclusiv un tablou comparativ al indicatorilor, un tablou de bord și o platformă politică online, vor fi create până la jumătatea anului 2022.


Lansat pentru prima dată în 2000, Spațiul european de cercetare își propune să integreze mai bine sistemele europene de cercetare și inovare și să consolideze cooperarea dintre UE, statele membre și părțile interesate.

Contextul actual în schimbare, inclusiv ambițiile UE în ceea ce privește tranziția verde și digitală și impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei și societății, a dus la apariția unor noi nevoi în Spațiul european de cercetare. Procesul de revitalizare a SEC a început în 2018. Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” din septembrie 2020 a stabilit o nouă viziune, care a fost aprobată de concluziile Consiliului privind noul SEC în decembrie 2020. Instituirea Forumului SEC pentru tranziție, un grup de experți compus din Comisie și statele membre, a demarat activitățile comune la începutul anului 2020.

Ca urmare a propunerii Comisiei din iulie 2021, Pactul pentru C&I definește domeniile prioritare de acțiune comună în Spațiul european de cercetare, stabilește nivelul de ambiție pentru investiții și reforme și constituie baza pentru un proces simplificat de coordonare și monitorizare a politicilor la nivelul UE și al statelor membre pentru ca acestea să-și poată împărtăși abordările în materie de reformă și investiții și pentru a consolida schimbul de bune practici.

Adoptarea de astăzi a Pactului pentru cercetare și inovare și a concluziilor Consiliului, inclusiv a primei agende de politici privind SEC, reprezintă pași esențiali pentru punerea în practică a viziunii. Lucrările din cadrul Forumului SEC, în special prin implicarea părților interesate, au avut un rol important în realizarea acestor etape.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL48 mins ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH2 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.2 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA3 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI23 hours ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ1 day ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending