Aproximativ 600 militari francezi și 200 vehicule militare din cadrul grupului de luptă al NATO dislocat în România, cu Franța ca națiune-cadru, și elementul național de sprijin francez au desfășurat în perioada 23 – 27 ianuarie, exercițiul cu trageri de luptă ,,EAGLE MEDA 23”, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din localitatea Smârdan, județul Galați.

Scopul principal al exercițiului a fost antrenarea forțelor din cadrul grupului de Luptă privind capacitatea rapidă de dislocare și executarea unei misiuni de luptă, într-un scenariu fictiv, în cadrul unei operațiuni NATO – Apărare colectivă, în conformitate cu articolul 5, desfășurate pe flancul de sud-est al Alianței.

În cadrul exercițiului au fost executate și trageri de luptă cu principalele mijloace de lovire ale grupului de luptă, tancurile Leclerc, dislocate ca urmare a unei decizii a președintelui francez Emmanuel Macron.

From 23 to 27 January, the soldiers of the Collective Defense Battle Group (CDBG) conducted a shooting exercise on the Smardan camp 🇷🇴 #JeudiPhoto #InterAlliés pic.twitter.com/BLYj1FPyJ7

— French Forces in Romania (@FrForcesRomania) February 2, 2023

Grupul de luptă al NATO din România s-a constituit, începând cu luna mai a anului trecut, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră.

La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național, integrând, pe bază rotațională, efective ale Belgiei și Țărilor de Jos.

Grupul de luptă contribuie la creșterea cooperării militare a României cu Franța, și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic.

Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre.

Producătorul german Rheinmetall vrea să producă sistemul de artilerie american HIMARS, compania de armament fiind în discuții cu compania americană Lockheed Martin pentru a începe producția lansatorului multiplu de rachete pe teritoriul german, informează Le Figaro, care subliniază că războiul declanșat de Rusia în Ucraina pare să stea baza deciziei companiei germane, o mișcare ce ar “torpila acordurile franco-germane” pentru relansarea industriei de apărare europene.

Într-un interviu acordat agenției Reuters la 29 ianuarie, directorul general al producătorului german, Armin Papperger, a anunțat că se află în discuții cu Lockheed Martin pentru a produce M142 HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System). Astfel, sistemul de artilerie american, foarte eficient în conflictul ucrainean, ar putea fi construit direct în Germania.

Obiectivul Rheinmetall este de a “încheia un acord” la Conferința de Securitate de la München, programată pentru perioada 17-19 februarie.

“Avem tehnologia necesară pentru a produce focoase și motoare de rachetă. Și avem și camioanele pe care să montăm lansatoarele”, a declarat Armin Papperger, mizând pe investiții de câteva sute de milioane de euro.

Le Figaro subliniază că aceste acțiuni ale companiei germane ar putea “torpila acordurile franco-germane”, ciându-l pe Stéphane Audrand, consultant internațional în domeniul riscurilor.

Rheinmetall are un grad ridicat de autonomie față de puterea politică germană. Pe de altă parte, acest demers din partea companiei germane vine într-un moment în care Germania a promis în urmă cu an, la scurt timp de la declanșarea invaziei ruse, că va investi 100 de miliarde de euro în apărare, iar cancelarul german Olaf Scholz a definit “un punct de cotitură” (Zeitenwende) pentru politica externă germană.

Prin dorința de a produce HIMARS, compania subminează, de asemenea, gândirea franco-germană privind dezvoltarea viitoare a capacităților de “foc cu rază foarte lungă de acțiune”, iar Franța va avea și mai mult de suferit de pe urma poziționării vecinului său. Stăm pe marginea drumului”, deplânge Stéphane Audrand.

Relația franco-germană, ușor relansată la finele lunii trecute când s-au împlinit 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, păstrează disensiuni în privința apărării europene.

Sistemele de rachete HIMARS s-au regăsit în majoritatea pachetelor de asistență de securitate pe care Statele Unite le-au furnizat Ucrainei în confruntarea cu Rusia.

Dintre statele NATO care și-au înzestrat capabilitățile militare cu rachete HIMARS se numără și România, fiind primul stat aliat de pe flancul estic care a derulat un astfel de program. În prezent, sistemele HIMARS mai sunt deținute și de Polonia, iar Estonia a demarat un program de achiziții similar.

Ministrul suedez al justiției, Gunnar Strommer, a anunțat joi că guvernul din care face parte va promova o nouă lege privind combaterea terorismului, după ce Turcia și-a exprimat opoziția față de aprobarea protocolului de aderare a acestei țări la NATO, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Reglementarea ar urma să acorde autorităţilor puteri sporite privind arestarea şi inculparea celor care susţin organizaţii teroriste prin finanţare sau alte mijloace. ”Vorbim despre o incriminare extrem de largă”, a susţinut ministrul.

Până în prezent, cei care sprijineau terorismul nu puteau fi inculpați în Suedia decât dacă lor erau legate de o anumită acţiune teroristă, a arătat Strommer. Pe viitor, prevederile legale vor acoperi toate formele de participare la terorism.

Guvernul suedez speră ca noua lege să intre în vigoare în iunie, la aproape un an distanță de momentul în care țara nordică a ajuns la un acord cu Turcia ce s-a concretizat cu decizia de a extinde Alianța la 32 de membri.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

De cealaltă parte, Ankara, prin președintele Recep Tayyip Erdogan, a îndemnat Suedia ”să nu se deranjeze să încerce în acest moment” pentru că nu va spune ”da candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”. 

Liderul turc a făcut referire la o manifestaţie autorizată de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, unde extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Chiar dacă secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO, Erdogan nu parte să dea dovadă de flexibilitate.