Connect with us

INTERNAȚIONAL

Criză transatlantică după crearea alianței de securitate AUKUS: Franța denunță o “lovitură în spate”. Șeful diplomației UE consideră necesară autonomia strategică europeană

Published

on

© No. 10/ Flickr

Alianța trilaterală de securitate și apărare anunțată de Statele Unite, Marea Britanie și Australia – AUKUS – cu scopul de a contracara influența Chinei în regiunea indo-pacifică a provocat o adevărată criză diplomatică transatlantică prin iritarea Franței, care și-a văzut reziliat un contract de vânzare de submarine către Australia, și dezamăgirea șefului diplomației europene, Josep Borrell, care a pledat din nou pentru necesitatea unei autonomii strategice europene.

Liderii celor trei țări au dezvăluit miercuri alianța care care prevede inclusiv un efort comun pentru a ajuta armata australiană să achiziționeze submarine cu propulsie nucleară. Aceștia au subliniat că submarinele vor fi alimentate cu energie nucleară, dar nu vor transporta arme nucleare. Împreună, în mod virtual, cu premierul australian Scott Morrison și cu omologul său britanic Boris Johnson, președintele american Joe Biden a declarat că cele trei națiuni fac un “pas istoric” pentru a-și aprofunda cooperarea.

Anunțul acestui parteneriat, criticat de China și plasat într-o logică a Războiului Rece, a fost urmat de o reuniune ministerială la nivelul șefilor diplomațiilor și miniștrilor apărării între SUA și Australia, care s-a desfășurat la Washington și care s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune.

Între timp, în Europa, miniștrii francezi de externe și de apărare au reacționat cu indignare.

Este, într-adevăr, spus fără ocolişuri, o lovitură în spate“, s-a indignat şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, potrivit Politico Europe.

Ministrul francez de externe a comparat acest gest cu atitudinea predecesorului lui Joe Biden.

“Biden a luat o decizie brutală, imprevizibilă, seamănă foarte bine cu ceea ce făcea Trump”, a mai spus ministrul francez, adăugând ”aşa ceva nu se face între aliaţi”.

La rândul ei, titulara portofoliului francez al apărării, Florence Parly, a asigurat că este “lucidă în legătură cu modul în care îşi tratează SUA aliaţii”, în timp ce Senatul francez s-a întrebat despre natura exactă a relaţiei între Paris şi Washington şi a acuzat SUA şi Marea Britanie că ”schimbă regulile jocului”, subliniază și Agerpres, citând AFP.

Într-o declarație publicată, Le Drian și Parly, au subliniat că “această decizie este contrară literei și spiritului cooperării care a prevalat între Franța și Australia”.

Mai mult, drept reacție, autorităţile franceze au anulat o seară de gală programată vineri la Washington. Recepţia ce urma să se desfăşoare la reşedinţa ambasadorului Franţei la Washington făcea parte din manifestările destinate aniversării unei bătălii navale decisive care a avut loc în timpul războiului de independenţă al SUA, încheiate cu o victorie a flotei franceze asupra celei britanice, pe 5 septembrie 1781.

Afacerea franco-australiană privind submarinele, de 56 de miliarde de euro, a fost semnificativ tulburată de ani de zile, cu tensiuni între constructorul naval francez Naval Group și Canberra din cauza exploziilor de costuri, a modificărilor de design și a implicării industriei locale în proiectul de construire a 12 submarine diesel Shortfin Barracuda, anunțat în aprilie 2016, mai punctează Politico Europe.

Clasa de submarine Barracuda reprezintă etalonul de producție al industriei navale militare franceze, un nou tip de submarin fiind inaugurat de Emmanuel Macron în 2019, în ajunul Zilei Naționale a Franței.

Observând intensitatea reacției virulente a Franței, secretarul de stat american Antony Blinken a spus că Franţa este un ”partener vital” al Statelor Unite în regiunea indo-pacifică, asigurând că ”nu există diviziune regională între interesele partenerilor noştri atlantici şi pacifici”.

“Acest parteneriat cu Australia şi Marea Britanie demonstrează că noi dorim să lucrăm cu partenerii noştri, inclusiv în Europa, pentru a asigura o zonă indo-pacifică liberă şi deschisă. Salutăm statele europene care joacă un rol important în zona indo-pacifică, şi dorim să continuăm o cooperare strânsă cu NATO, cu UE şi cu alţii la acest capitol”, a insistat şeful diplomaţiei americane, care i-a primit alături de șeful Pentagonului pe miniştrii australieni ai apărării şi de externe.

Noul parteneriat dintre cele trei ţări a fost primit cu rezerve şi la Bruxelles, unde şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a spus că înţelege ”dezamăgirea francezilor” şi a susţinut că acordul AUKUS ”ne obligă din nou să reflectăm asupra necesităţii de a exista prin noi înşine şi de a dezvolta autonomia strategică a UE”.

Borrell a prezentat joi o comunicare comună pentru cooperarea Uniunii Europene cu regiunea indo-pacifică şi a transmis că la reuniunea miniştrilor de externe europeni care se va desfăşura pe 18 octombrie la Luxemburg vor fi ”analizate repercusiunile” alianţei AUKUS. Strategia UE privind regiunea indo-pacifică a fost invocată și de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul privind Starea Uniunii susținut miercuri în Parlamentul European de la Strasbourg.

Anterior, un purtător de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă precizase că Uniunea Europeană nu a fost informată despre pactul de securitate pentru zona indo-pacifică încheiat între Statele Unite, Marea Britanie şi Australia.

Mai mult, în timp ce Statele Unite au subliniat că Franța a fost informată cu privire la crearea acestei alianțe, Parisul a dezmințit o astfel de comunicare între cei doi aliați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Liderii din 18 țări, între care Joe Biden, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, fac un apel la eliberarea imediată a tuturor ostaticilor din Gaza

Published

on

© Administrația Prezidențială

Liderii din 18 țări, între care președinții SUA, Franței și României, au dat publicității joi o declarație comună prin care fac un apel pentru eliberarea imediată a tuturor ostaticilor din Fâșia Gaza.

“Solicităm eliberarea imediată a tuturor ostaticilor deținuți de Hamas în Gaza de peste 200 de zile. Printre aceștia, se află și propriii noștri cetățeni. Soarta ostaticilor și a populației civile din Gaza, care sunt protejate prin dreptul internațional, este o preocupare internațională”, se arată în declarația difuzată deopotrivă de Palatul Cotroceni și Casa Albă și semnată de liderii din România, Argentina, Austria, Brazilia, Bulgaria, Canada, Columbia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Serbia, Spania, Thailanda, Regatul Unit și Statele Unite.

Liderii subliniază că acordul propus pentru eliberarea ostaticilor ar aduce o încetare a focului imediată și prelungită în Gaza, care ar facilita o creștere a asistenței umanitare suplimentare necesare care va fi livrată în toată Gaza, și ar duce la încheierea credibilă a ostilităților.

“Locuitorii din Gaza vor putea să se întoarcă la casele și pământurile lor, cu pregătiri în prealabil pentru a li se asigura adăpost și provizii umanitare”, se arată în declarația citată.

“Susținem cu tărie actualele eforturi de mediere pentru a aduce acasă cetățenii noștri. Reiterăm apelul către Hamas să elibereze ostaticii și să punem capăt acestei crize, astfel încât să ne putem concentra cu toții pe eforturile noastre comune de a aduce pacea și stabilitatea în regiune”, conchid liderii țărilor menționate.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

România încurajează și sprijină R. Moldova în lupta împotriva corupției și în implementarea reformelor din Justiție, îi transmite Nicolae Ciucă ministrului Justiției din țara vecină

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a avut joi o întâlnire cu ministrul Justiției din Republica Moldova, Veronica Mihailov-Moraru, pe care a asigurat-o că ”poate conta pe sprijinul României în implementarea reformelor asumate în Justiție și a luptei împotriva corupției”.

În cadrul întâlnirii a participat și ministrul Justiției din țara noastră, Alina Gorghiu.

”România încurajează un ritm susținut al reformelor din Justiție, derulate acum peste Prut. Este un domeniu esențial pentru avansarea agendei europene, așteptările fiind ridicate atât din partea Comisiei de la Bruxelles, cât și din partea societății”, a menționat Ciucă într-un mesaj publicat pe Facebook.

La rândul său, ministrul Alina Gorghiu a anunțat că instituția pe care o conduce va furniza Chișinăului ”experți pentru aderarea la UE”.

De asemenea, există eforturi de ambele maluri ale Prutului pentru ”a organiza anul acesta cel de-al treilea Forum de Justiție România-Republica Moldova” unde cele două părți își propun un nou Plan de Acțiune în domeniul justiției.

”Vom analiza oportunitatea înființării unui post de magistrat de legatură al României în Republica Moldova. Avem un volum mare de cereri de asistența juridică. Aproape 250 de dosare doar în 2023, fără să luăm în considerare corespondență intermediară. Dacă le adăugăm și pe acelea, ne apropiem de 1000 de dosare. Cooperarea noastră trebuie să se extindă și între sistemele noastre penitenciare și în domeniul probațiunii. Avem protocoale de colaborare care vor fi actualizate. Mâine, vom merge și la Penitenciarul Mioveni pentru a vedea condițiile din penitenciarele românești”, a mai anunțat Gorghiu în urma întâlnirii pe care a avut-o în cursul acestei zile cu omologul din Republica Moldova.

Discuțiile de astăzi fac parte dintr-un dialog permanent pe care Bucureștiul și Chișinăul îl au cu privire la parcursul european al Republicii Moldova.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE, dând curs apelului lansat de președintele Klaus Iohannis.

În aceeași zi, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană a țării, în care își arată convingerea că doar aderarea la UE va asigura viitorul Republicii Moldova în calitate de țară suverană, neutră, integră și democratică, iar calea ireversibilă de integrare și aderare la UE reprezintă un proiect de prioritate națională.

Îndemnul liderilor UE vine după ce Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

O nouă oprire va fi și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, anunțat de președinta Maia Sandu. Consultarea cetățenească ce va avea loc, cel mai probabil, în luna octombrie, urmărește să introducă în Constituție obiectivul de integrare europeană a țării astfel încât niciun politician să nu-l mai deturneze. 

Continue Reading

CHINA

UE și China convin asupra continuării cooperării în domeniul economiei circulare

Published

on

© European Union, 2024 - Source: EC

UE și China au convenit asupra unei foi de parcurs comune pentru cooperarea în domeniul economiei circulare. Această foaie de parcurs definește acțiunile pe care atât UE, cât și China le vor întreprinde pentru a le pune în aplicare până în 2024 în temeiul Memorandumului de înțelegere UE-China privind economia circulară.

Acțiunile prezentate în foaia de parcurs se concentrează asupra materialelor plastice, inclusiv asupra negocierilor în curs de desfășurare pentru un tratat global privind materialele plastice, dar și asupra lanțurilor valorice ale bateriilor și asupra refabricării.

Tranziția către economia circulară este o provocare globală și necesită schimbări majore în toate țările din întreaga lume. Prin această foaie de parcurs, continuăm colaborarea noastră fructuoasă cu China pentru a impulsiona economia circulară și a crea noi oportunități pentru o producție și un consum mai durabile. Un angajament mai strâns și continuu cu China este esențial pentru a realiza nu numai economia circulară, ci și alte ambiții comune în materie de mediu“, a declarat comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Primul atelier de lucru privind tranziția către o economie circulară pentru materialele plastice în UE și China este planificat pentru luna mai 2024. În cadrul acestuia se vor discuta mai detaliat aspecte legate de proiectare și de abordarea ciclului de viață în cadrul economiei circulare, de măsurile UE și China privind materialele plastice de unică folosință și de cele mai recente evoluții privind materialele plastice biobază, biodegradabile și compostabile. În cursul anului 2024 vor urma ateliere de lucru privind lanțurile valorice ale bateriilor și refabricarea.

Foaia de parcurs comună a fost convenită în marja Forumului Mondial al Economiei Circulare, între directorul general pentru Mediu al Comisiei Europene și vicepreședintele Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă din China. Aceasta va fi revizuită în cadrul următorului dialog la nivel înalt privind economia circulară.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
Dan Motreanu6 hours ago

Dan Motreanu prezintă un bilanț al mandatului de europarlamentar: Am promovat proiecte în interesul României și voi continua să fac acest lucru

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Liderii din 18 țări, între care Joe Biden, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, fac un apel la eliberarea imediată a tuturor ostaticilor din Gaza

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

România încurajează și sprijină R. Moldova în lupta împotriva corupției și în implementarea reformelor din Justiție, îi transmite Nicolae Ciucă ministrului Justiției din țara vecină

U.E.9 hours ago

“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul Apărării, întâlnire cu omologul din Turcia: România, pregătită să participe cu capabilități și personal la Grupul operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră

ROMÂNIA9 hours ago

ANAF a încasat în primul trimestru al lui 2024 cu 14 miliarde de lei mai mult față de anul trecut, anunță Marcel Boloș: Fiecare leu colectat este o investiție în viitorul colectiv al românilor

CHINA9 hours ago

UE și China convin asupra continuării cooperării în domeniul economiei circulare

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Parlamentul European a aprobat Actul privind industria cu zero emisii nete menit să consolideze poziția de lider a UE privind tehnologiile curate cu ajutorul pieței unice

PPE10 hours ago

Parlamentul European a votat rapoartele lui Siegfried Mureșan privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European

CONSILIUL DE SECURITATE11 hours ago

SUA, după ce Rusia a respins o rezoluție ONU care previne o cursă a înarmării nucleare în spațiu: ”De ce, dacă respectați regulile, nu ați susține o rezoluție care le reafirmă?”

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL3 days ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.3 days ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA1 week ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA1 week ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA1 week ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

Trending