Connect with us

CONSILIUL UE

Croația, cel mai nou stat membru al UE, preia ștafeta președinției Consiliului cu obiectivul unei ”Europe puternice într-o lume a provocărilor”

Published

on

© EU2020HR/ Twitter

O Europă influentă, care dezvoltă, conectează și protejează sunt cei patru piloni pe care se va concentra Croația în calitatea de președinție a Consiliului Uniunii Europene pe care o preia, în premieră, la 1 ianuarie 2020. Președinția croată a Consiliului UE închide, de asemenea, trio-ul de președinții care a debutat la 1 ianuarie 2019 cu președinția română și a continuat de la 1 iulie 2019 cu președinția finlandeză. Sloganul președinției croate este ”O Europă puternică într-o lume a provocărilor”, în contextul în care Croația, care a aderat la UE în 2013, deține președinția rotativă a Consiliului într-un moment de inflexiune pentru Uniunea Europeană, fie că menționăm deznodământul Brexit-ului, viitorul buget multianual european sau găsirea unui consens pentru revigorarea procesului de extindere al UE către Balcanii de Vest după blocajele succesive din ultimii ani.

Dincolo de prioritățile ambalate în piloni cheie: Brexit, bugetul UE, extinderea către Balcanii de Vest și viitorul Europei

Anul 2020 debutează cu o Comisie Europeană aflată la început de mandat și în care Consiliul prezidat de Croația și noul Parlament European vor începe tratative pentru primele dosare legislative inițiate de executivul Ursulei von der Leyen, îndeosebi cele privind ambițiile înscrise în Pactul Ecologic European pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050.

De asemenea, ieșirea Marii Britanii din UE, amânată până la 31 ianuarie 2020, este așteptată să se producă la sfârșitul primei luni a a președinției croate, iar anul 2020 se anunță a fi marcat de tratativele dintre Uniune și Regatul Unit pentru stabilirea viitoarei relații. În egală măsură, statele membre resimt presiunea și criza de timp în ce privește finalizarea tratativelor pentru adoptarea viitorului cadru financiar multianual 2021-2027, care trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Președinția croată a Consiliului UE afirmă în programul său că realizarea unui ”cadru financiar multianual al UE ambițios, echilibrat și durabil pentru perioada 2021-2027 este o condiție necesară pentru atingerea obiectivelor” Uniunii.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual au devenit sensibile în ultimele luni. Parlamentul European și Comisia Europeană au cerut statelor membre să cadă repede la un acord, în timp ce propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a stârnit numeroase nemulțumiri. Drept urmare, liderii statelor membre ale Uniunii Europene l-au mandatat pe președintele Charles Michel să continue negocierile în vederea obținerii unui acord final privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

”Vom pleda pentru a ajunge la un acord cuprinzător cât mai repede posibil pentru a permite punerea în aplicare în timp util a tuturor politicilor și programelor Uniunii, în slujba construirii unei Europe cât mai puternice în lumea provocărilor”, mai afirmă președinția croată.

Un obiectiv special pentru Croația este parcursul european al Balcanilor de Vest, regiune care este fixată între prioritățile președinției croate, care va organiza la Zagreb, în luna mai, un summit ce ar trebui să revigoreze procesul de extindere al Uniunii Europene.

Subiectul trenează de aproape doi ani și creează tensiuni la nivelul UE în contextul în care liderii europeni au respins, la summitul de la Bruxelles din 17-18 octombrie, deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

La Consiliul European din octombrie, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor ideiPotrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.

Nu în ultimul rând, președinția croată a Consiliului UE își propune să încurajeze consolidarea dialogului la nivel european prin intermediul Conferinței pentru viitorul Europei o propunere lansată la nivelul Parlamentului European, asumată și de Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen și susținută de liderii statelor membre. De altfel, responsabilă pentru acest proiect din partea Comisiei Europene urmează să fie Dubravka Suica, comisar european din partea Croației care ocupă și poziția de vicepreședinte pentru democrație și demografie în executivul european.

Liderii europeni au analizat posibilitatea unei conferințe privind viitorul Europei, care să înceapă în 2020 și să se încheie în 2022, în contextul în care Germania și Franța au elaborat un set de ambiții privind acest proiectPropunerea franco-germană prevede că Conferința privind viitorul Europei s-ar concentra pe ”prioritățile politice” și va dura doi ani, care va fi încheiată de către președințiile germană și franceză ale Consiliului UE, care au loc în a doua jumătate a anului 2020, respectiv în prima jumătate a anului 2022.

Președinția croată a Consiliului UE închide, de asemenea, trio-ul de președinții care a debutat la 1 ianuarie 2019 cu președinția română și a continuat de la 1 iulie 2019 cu președinția finlandeză. Noul trio, care va debuta la 1 iulie 2020 cu președinția germană a Consiliului, va continua cu președințiile portugheză și slovenă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat o declarație prin care își propun ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii critice de telecomunicații și de conectare digitală

Published

on

© EU2024BE

Miniștrii telecomunicațiilor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat vineri Declarația de la Louvain-la-Neuve, concentrată pe două obiective majore legate de revoluția digitală a Europei, vizând îmbunătățirea securității cibernetice și a securității infrastructurii de comunicații și o piață unică europeană armonizată, competitivă și durabilă.

“Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor doresc ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii sale de conectare digitală. Această suveranitate permite Europei și cetățenilor săi să fie mai reziliente în fața unor eventuale atacuri cibernetice și incidente tehnice care afectează infrastructurile critice de comunicații”, se arată în declarația adoptată sub auspiciile președinției belgiene a Consiliului UE și consultată de CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în Declarația de la Louvain-la-Neuve, pentru prima dată, cei 27 și-au unit forțele în jurul unei intenții comune de a se dota cu instrumente care să protejeze cetățenii online, garantându-le în același timp libertatea de exprimare.

Miniștrii Telecomunicațiilor au discutat despre securitate și interese strategice.

Digitalizarea aduce cu sine oportunități și posibilități, dar, în același timp, atacurile cibernetice sunt doar câteva dintre amenințările pe care o societate digitală trebuie să le ia în considerare. Pe fondul turbulențelor internaționale, miniștrii au recunoscut că infrastructurile noastre critice trebuie să rămână în primul rând în mâini europene“, arată sursa citată.

Proliferarea profilurilor false poate reprezenta, de asemenea, o amenințare majoră la adresa democrației online.

Declarația de la Louvain-la-Neuve încredințează Comisiei Europene sarcina de a crea instrumente opționale, sub forma unei semnalizări standardizate, care să permită atât utilizatorilor, cât și platformelor, să fie informați sau să furnizeze informații cu privire la veridicitatea profilurilor cu care interacționăm în lumea digitală.

Citiți și “Why Telecoms Matters”: Conectivitatea și digitalizarea pot juca un rol esențial în îmbunătățirea competitivității europene, subliniază Vodafone într-un raport privind importanța telecomunicațiilor

Statele membre, prin intermediul miniștrilor telecomunicațiilor, își afirmă hotărârea de a-și proteja cetățenii, în special tinerii, de conținutul online dăunător.

Securitatea, durabilitatea și competitivitatea unei piețe unice digitale au fost principalele subiecte ale celorlalte discuții dintre miniștrii europeni ai telecomunicațiilor, care consideră că este esențial să se asigure că toți europenii sunt conectați, indiferent dacă locuiesc în zone rurale sau urbane, și că drepturile consumatorilor sunt strict protejate.

Statele membre au subliniat, de asemenea, importanța unei piețe unice europene a telecomunicațiilor. În prezent, fiecare stat membru are propriile norme care reglementează telecomunicațiile. Armonizarea acestor norme la nivel european va deschide calea pentru investiții și inovare.

Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor au convenit că revoluția digitală trebuie să fie durabilă. Digitalizarea poate promova o societate durabilă. În acest sens, miniștrii telecomunicațiilor au afirmat că este esențial ca însăși piața telecomunicațiilor să treacă la o viteză superioară, vizând eficiența energetică și utilizând materii prime regenerabile.

“Evoluția către o piață mai unificată a telecomunicațiilor în Europa, cu o reglementare stabilită la nivel european, stimulează investițiile și inovarea. Sunt încântat că suntem de acord asupra acestui aspect și că a fost recunoscută importanța sustenabilității în sectorul telecomunicațiilor. Salut, de asemenea, discuția deschisă în cadrul căreia statele membre au făcut un bilanț al potențialelor amenințări digitale și au convenit asupra necesității unei vigilențe sporite” a declarat ministrul belgian al telecomunicațiilor și co-președinte al Consiliului Telecomunicații.

“Profilurile false se află la baza amenințărilor digitale, cum ar fi phishing-ul, răspândirea de informații false și hărțuirea cibernetică. Declarația de la Louvain-la-Neuve deschide calea pentru mai multă democrație online și o mai mare protecție pentru cei mai vulnerabili, cum ar fi copiii. Ea oferă utilizatorilor de internet și platformelor posibilitatea de a face diferența între un profil fals și unul verificat, verificabil sau anonim. Aceasta îi protejează pe cetățenii europeni și îi încurajează să își asume responsabilitatea pentru consumul de conținut digital. Sunt mândru că Belgia, prin intermediul președinției sale, a reușit să unească cei 27 de membri în jurul acestui proiect, care îmi este foarte drag”, a declarat secretarul de stat belgian pentru digitalizare și co-președinte al Consiliului Telecomunicații, Mathieu Michel.

“”Ne-am întâlnit astăzi pentru a discuta chestiuni de importanță crucială: protecția utilizatorilor vulnerabili online, viitorul infrastructurii noastre de telecomunicații, precum și securitatea economică și politica industrială în domeniul digital și al conectivității. Această discuție fructuoasă ne va ajuta să avansăm în misiunea noastră de a consolida competitivitatea și securitatea economică a Europei în sectorul digital și al telecomunicațiilor”, a conchis comisarul european pentru piața internă, industrie, turism, agenda digitală, audiovizual, apărare și spațiu, Thierry Breton.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Undă verde pentru directiva UE privind recuperarea și confiscarea activelor provenite din infracțiuni. Statele UE trebuie să o includă în legislația națională în 30 luni

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri un act legislativ care stabilește norme minime la nivelul UE privind urmărirea, identificarea, indisponibilizarea, confiscarea și gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni în legătură cu o gamă largă de infracțiuni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Directiva va pune la dispoziția statelor membre mecanisme mai eficiente de luptă împotriva criminalității organizate și a profiturilor ilegale asociate. De asemenea, va obliga țările UE să se asigure că autoritățile dispun de resursele de care au nevoie pentru activitățile lor. Normele se vor aplica, de asemenea, în cazul încălcării sancțiunilor.

Indisponibilizare și confiscare

Statele membre vor trebui să permită indisponibilizarea bunurilor și, în cazul unei condamnări definitive, confiscarea instrumentelor și a produselor provenite dintr-o infracțiune. În plus, acestea vor trebui să adopte norme care să le permită să confiște bunuri a căror valoare corespunde produselor infracțiunii.

În cazul în care active sau bunuri de o valoare echivalentă sunt transferate unui terț, și confiscarea acestora trebuie să fie posibilă dacă terțul știa sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului sau al achiziției a fost evitarea confiscării.

Noile norme vor permite, de asemenea, statelor membre să confiște averile nejustificate în cazul în care bunurile respective sunt legate de un act săvârșit prin intermediul unei organizații criminale și generează beneficii economice substanțiale.

Birourile de recuperare și gestionare a activelor

Birourile de recuperare a activelor, responsabile cu cooperarea transfrontalieră, vor fi consolidate. Acestea vor sprijini autoritățile naționale și Parchetul European în investigațiile privind urmărirea activelor. Birourile vor avea acces la bazele de date și registrele relevante pentru îndeplinirea acestor sarcini.

Birourile de gestionare a activelor vor fi desemnate de statele membre și vor gestiona direct bunurile indisponibilizate sau confiscate sau vor oferi sprijin altor organisme competente. Noul act legislativ prevede, de asemenea, vânzarea bunurilor indisponibilizate, în anumite condiții și chiar înainte de confiscarea definitivă, de exemplu dacă acestea sunt perisabile.

Directiva va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție 30 de luni pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația națională.

Potrivit datelor Europolului, organizațiile criminale obțin venituri estimate că se ridică la cel puțin 139 de miliarde EUR pe an.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat directiva prin care, până în 2030, toate clădirile noi vor avea emisii zero de gaze cu efect de seră. Până în 2050, toate clădirile din UE vor avea emisii zero

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EC

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri în mod oficial o directivă revizuită privind performanța energetică a clădirilor, actul legislativ urmând a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a sărăciei energetice în UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În prezent, clădirile reprezintă peste o treime din emisiile de gaze cu efect de seră în UE. Conform noilor norme, până în 2030, toate clădirile noi ar trebui să fie clădiri cu emisii zero, iar până în 2050 parcul de clădiri din UE ar trebui să fie transformat în clădiri cu emisii zero.

Pentru clădirile nerezidențiale, directiva revizuită introduce standarde minime de performanță energetică care garantează că aceste clădiri nu depășesc cantitatea maximă specificată de energie primară sau finală pe care o pot utiliza anual pe m2. Conform noilor norme, în 2030, toate clădirile nerezidențiale vor fi peste 16% din clădirile cu cele mai slabe performanțe, iar până în 2033 peste 26% din clădirile cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește performanța energetică. Acest lucru va duce la o eliminare treptată a clădirilor nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe.

Statele membre pot alege să excepteze anumite clădiri specifice de la aceste norme, cum ar fi clădirile istorice, lăcașurile de cult sau clădirile deținute de forțele armate.

Statele membre se vor asigura, de asemenea, că media consumului de energie primară a clădirilor rezidențiale va fi redusă cu 16% în 2030 și cu 20-22% în 2035. Cel puțin 55% din reducerea consumului de energie va fi realizată prin renovarea celor 43% dintre clădirile rezidențiale cu cele mai slabe performanțe.

În eforturile lor de renovare, statele membre vor pune în aplicare măsuri de asistență tehnică și de sprijin financiar, cu accent pe gospodăriile vulnerabile.

Pentru a decarboniza sectorul clădirilor, planurile naționale de renovare a clădirilor vor include o foaie de parcurs în vederea eliminării treptate a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Noile norme vor asigura desfășurarea unor instalații adecvate de energie solară în clădirile noi, în clădirile publice și în clădirile nerezidențiale existente care fac obiectul unor lucrări de renovare care necesită o autorizație.

De asemenea, acestea vor prevedea o infrastructură de mobilitate durabilă, inclusiv puncte de reîncărcare pentru mașinile electrice în interiorul sau lângă clădiri, pre-cabluri sau conducte pentru a găzdui infrastructura viitoare și locuri de parcare pentru biciclete.

Directiva urmează să fie semnată și publicată în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația națională. Comisia va revizui directiva până în 2028, în lumina experienței dobândite și a progreselor înregistrate în timpul punerii sale în aplicare.

La 15 decembrie 2021, Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere de reformare a directivei privind performanța energetică a clădirilor. Directiva face parte din pachetul “Fit for 55”, care stabilește viziunea pentru realizarea unui stoc de clădiri cu emisii zero până în 2050.

Directiva existentă, revizuită ultima dată în 2018, stabilește cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor noi și a clădirilor existente care sunt în curs de renovare. Aceasta stabilește o metodologie pentru calcularea performanței energetice integrate a clădirilor și introduce o certificare a performanței energetice a clădirilor.

Directiva revizuită este esențială pentru îndeplinirea principiului “eficiența energetică pe primul loc”, așa cum se subliniază în Strategia valului de renovare, care a fost publicată de Comisia Europeană în octombrie 2020.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO5 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA6 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA7 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G78 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA10 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending