Connect with us

CONSILIUL UE

Croația, cel mai nou stat membru al UE, preia ștafeta președinției Consiliului cu obiectivul unei ”Europe puternice într-o lume a provocărilor”

Published

on

© EU2020HR/ Twitter

O Europă influentă, care dezvoltă, conectează și protejează sunt cei patru piloni pe care se va concentra Croația în calitatea de președinție a Consiliului Uniunii Europene pe care o preia, în premieră, la 1 ianuarie 2020. Președinția croată a Consiliului UE închide, de asemenea, trio-ul de președinții care a debutat la 1 ianuarie 2019 cu președinția română și a continuat de la 1 iulie 2019 cu președinția finlandeză. Sloganul președinției croate este ”O Europă puternică într-o lume a provocărilor”, în contextul în care Croația, care a aderat la UE în 2013, deține președinția rotativă a Consiliului într-un moment de inflexiune pentru Uniunea Europeană, fie că menționăm deznodământul Brexit-ului, viitorul buget multianual european sau găsirea unui consens pentru revigorarea procesului de extindere al UE către Balcanii de Vest după blocajele succesive din ultimii ani.

Dincolo de prioritățile ambalate în piloni cheie: Brexit, bugetul UE, extinderea către Balcanii de Vest și viitorul Europei

Anul 2020 debutează cu o Comisie Europeană aflată la început de mandat și în care Consiliul prezidat de Croația și noul Parlament European vor începe tratative pentru primele dosare legislative inițiate de executivul Ursulei von der Leyen, îndeosebi cele privind ambițiile înscrise în Pactul Ecologic European pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050.

De asemenea, ieșirea Marii Britanii din UE, amânată până la 31 ianuarie 2020, este așteptată să se producă la sfârșitul primei luni a a președinției croate, iar anul 2020 se anunță a fi marcat de tratativele dintre Uniune și Regatul Unit pentru stabilirea viitoarei relații. În egală măsură, statele membre resimt presiunea și criza de timp în ce privește finalizarea tratativelor pentru adoptarea viitorului cadru financiar multianual 2021-2027, care trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Președinția croată a Consiliului UE afirmă în programul său că realizarea unui ”cadru financiar multianual al UE ambițios, echilibrat și durabil pentru perioada 2021-2027 este o condiție necesară pentru atingerea obiectivelor” Uniunii.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual au devenit sensibile în ultimele luni. Parlamentul European și Comisia Europeană au cerut statelor membre să cadă repede la un acord, în timp ce propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a stârnit numeroase nemulțumiri. Drept urmare, liderii statelor membre ale Uniunii Europene l-au mandatat pe președintele Charles Michel să continue negocierile în vederea obținerii unui acord final privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

”Vom pleda pentru a ajunge la un acord cuprinzător cât mai repede posibil pentru a permite punerea în aplicare în timp util a tuturor politicilor și programelor Uniunii, în slujba construirii unei Europe cât mai puternice în lumea provocărilor”, mai afirmă președinția croată.

Un obiectiv special pentru Croația este parcursul european al Balcanilor de Vest, regiune care este fixată între prioritățile președinției croate, care va organiza la Zagreb, în luna mai, un summit ce ar trebui să revigoreze procesul de extindere al Uniunii Europene.

Subiectul trenează de aproape doi ani și creează tensiuni la nivelul UE în contextul în care liderii europeni au respins, la summitul de la Bruxelles din 17-18 octombrie, deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

La Consiliul European din octombrie, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor ideiPotrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.

Nu în ultimul rând, președinția croată a Consiliului UE își propune să încurajeze consolidarea dialogului la nivel european prin intermediul Conferinței pentru viitorul Europei o propunere lansată la nivelul Parlamentului European, asumată și de Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen și susținută de liderii statelor membre. De altfel, responsabilă pentru acest proiect din partea Comisiei Europene urmează să fie Dubravka Suica, comisar european din partea Croației care ocupă și poziția de vicepreședinte pentru democrație și demografie în executivul european.

Liderii europeni au analizat posibilitatea unei conferințe privind viitorul Europei, care să înceapă în 2020 și să se încheie în 2022, în contextul în care Germania și Franța au elaborat un set de ambiții privind acest proiectPropunerea franco-germană prevede că Conferința privind viitorul Europei s-ar concentra pe ”prioritățile politice” și va dura doi ani, care va fi încheiată de către președințiile germană și franceză ale Consiliului UE, care au loc în a doua jumătate a anului 2020, respectiv în prima jumătate a anului 2022.

Președinția croată a Consiliului UE închide, de asemenea, trio-ul de președinții care a debutat la 1 ianuarie 2019 cu președinția română și a continuat de la 1 iulie 2019 cu președinția finlandeză. Noul trio, care va debuta la 1 iulie 2020 cu președinția germană a Consiliului, va continua cu președințiile portugheză și slovenă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Educației: Mobilitatea studenților, element esențial al liberei circulații și al cooperării europene

Published

on

©Monica Anisie-Facebook

Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării, a participat joi, 20 februarie 2020, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, organizată la Bruxelles de Președinția Croată a Consiliului Uniunii Europene, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul reuniunii a fost adoptată Rezoluția Consiliului privind educația și formarea profesională în Semestrul European: asigurarea dezbaterilor pertinente cu privire la reforme și investiții.

Totodată, ministrul Monica Anisie a luat parte la dezbaterea publică cu tema Circulația creierelor – o forță motrice pentru Spațiul European al Educației. În intervenția sa, ministrul român a subliniat că mobilitatea este un element esențial al liberei circulații și al cooperării europene, însă experiențele statelor membre sunt diferite.

Considerăm că este necesar un schimb permanent de informații și bune practici între statele membre în ceea ce privește mobilitatea elevilor, studenților și a forței de muncă. Începând cu anul 2016 finanțăm proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din Diaspora, cu scopul de a facilita schimburile de experiență și expertiză ce au la bază competențe dobândite de tinerii cercetători români aflați în Diaspora și cei din țară, în vederea consolidării cooperării dintre aceștia”, a afirmat Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării, în intervenția din cadrul reuniunii de la Bruxelles.

Ministrul Monica Anisie a subliniat, de asemenea, că inițiativa privind constituirea rețelelor de Universități Europene creează premise pentru o mobilitate echilibrată și cooperare consolidată, apreciind că primele rețele europene de universități vor putea să ofere, în următorii 2-3 ani, informații privind soluțiile identificate, instrumentele promovate și rezultatele obținute, inclusiv în ceea ce privește ”circulația creierelor”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Coronavirus: Miniștrii sănătății ai Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles, solicită facilitarea accesului statelor membre la echipamentele de protecție personală

Published

on

© European Union, 2014

Miniștrii sănătății din fiecare stat membru al Uniunii Europene s-au întâlnit în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului pentru a desfășura un schimb de opinii privind epidemia de coronavirus nou.

Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la măsurile suplimentare de urgență în materie de sănătate și au discutat soluții la provocările existente pentru a preveni răspândirea epidemiei în UE.

De asemenea, Consiliu a aprobat concluzii privind răspunsul UE la epidemia de coronavirus nou, potrivit comunicatului oficial.

Concluziile salută răspunsul eficient al Uniunii Europene la provocările datorate de noul coronavirus și îndeamnă statele membre să ia măsurile necesare pentru a consolida cooperarea lor.

De asemenea, miniștrii sănătății solicită Comisiei Europene să examineze modalitățile de a facilita accesul statelor membre la echipamentele de protecție personală și să evalueze consecințele amenințărilor la adresa sănătății la nivel mondial pentru disponibilitatea medicamentelor în Uniunea Europeană.

În decembrie 2019, în orașul chinez Wuhan a apărut un focar al unui nou coronavirus, care s-a răspândit rapid în alte regiuni din China și din lume. În ianuarie 2020, au apărut cazuri izolate în unele state membre ale UE.

Prin urmare, la 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activeze mecanismul UE pentru un răspuns la crize (IPCR) în modul „schimb de informații” pentru a facilita dezvoltarea unei înțelegeri comune a situației la nivelul statele membre și al instituțiilor, inclusiv cu privire la măsurile luate.

În aceeași zi, Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE la cererea de asistență din partea Franței pentru a organiza și coordona sprijinul acordat cetățenilor UE afectați de epidemia de coronavirus nou din China.

La 7 februarie 2020, președinția croată a organizat o conferință video informală la nivel înalt, în cadrul căreia statele membre au discutat măsurile existente la nivelul UE și la nivel național în legătură cu epidemia de coronavirus nou și s-au pregătit pentru reuniunea extraordinară a Consiliului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending