Partidul de guvernământ polonez Lege şi Justiţie (PiS) a avertizat luni că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative ale Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană nu va debloca fondurile destinate Poloniei în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, relatează agenţia EFE și Agerpres.

„Comisia Europeană şi Uniunea Europeană lucrează în interiorul unor cadre şi conform tratatelor care dau anumite prerogative fiecărei ţări membre. Vom încerca să folosim toate posibilităţile prevăzute în tratatele UE (…) Acestea includ dreptul de veto, care poate fi folosit în mod strict sau mai amplu. Poate fi folosit pentru lucruri mai puţin importante, dar şi pentru cele importante. Vom aplica tactica dinte pentru dinte”, a declarat secretarul general al PiS, Krzysztof Sobolewski.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce a fost criticată că a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al Poloniei, aceasta a făcut mai multe clarificări în fața deputaților europeni și a subliniat că „aprobarea acestui plan este legată, în special, de angajamentele clare ale guvernului polonez privind independența sistemului judiciar”.

De asemenea, acesta a precizat că aprobarea PNRR-ului Poloniei nu oprește niciuna dintre celelalte proceduri privind statul de drept în Polonia: „Vom continua procedurile de încălcare a dreptului comunitar în curs și nu vom ezita să inițiem altele noi, dacă va fi necesar. Hotărârile Curții Europene de Justiție privind regimul disciplinar rămân obligatorii pentru Polonia. Comisia Europeană va continua să pună în aplicare ordinul Curții Europene de Justiție și să aplice penalitățile zilnice până când guvernul polonez se va conforma.”

Comisia Europeană a evaluat, pe 2 iunie, în mod pozitiv planul de redresare și de reziliență al Poloniei, un pas important pentru ca UE să plătească 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Premierul Nicolae Ciucă a salutat luni decizia Comisiei Europene de a aproba o schemă de ajutor de stat în valoare de 149 de milioane de euro pentru sprijinirea producţiei de hidrogen din surse regenerabile, punctând astfel că ”diversificarea surselor de energie este o prioritate”.

”România este mai aproape de materializarea obiectivelor pe care ni le-am propus prin Planul Național de Redresare și Reziliență în materie de energie verde, ca urmare a aprobării de către Comisia Europeană a unei scheme de ajutoare de stat în valoare de 149 de milioane EUR pentru sprijinirea producției de hidrogen din surse regenerabile. Salut decizia de astăzi a Comisiei Europene și am încredere în capacitatea noastră de a absorbi aceste fonduri, prin proiecte care ne vor ajuta să reducem dependența de combustibili fosili și să dezvoltăm în țară producția de hidrogen din surse regenerabile. Diversificarea surselor de energie este o prioritate, mai ales în contextul actual, iar orientarea către surse alternative este firească, din grijă față de mediu și față de generațiile viitoare”, a precizat prim-ministrul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a dat asigurări că guvernul își va continua ” într-o manieră coordonată și coerentă eforturile pentru atingerea la termen a țintelor și jaloanelor pe care ni le-am asumat prin PNRR”.

”Avem periodic discuții de lucru în cadrul Comitetului de Monitorizare a Planului Național de Redresare şi Reziliență pentru a fi la zi cu evoluția demersurilor care se fac la fiecare nivel. Valorificăm toate oportunitățile de finanțare pe care le avem prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, având în vedere că pentru 85% din apelurile de proiecte competitive din PNRR, inclusiv schemele de ajutor de stat, avem stabilite termene de lansare în 2022”, a completat Nicolae Ciucă.

Premierul a mai spus că la nivelul guvernului sunt pregătite ”soluțiile pentru asigurarea cofinanțărilor necesare implementării lor și pentru a pune în valoare banii europeni în beneficiul cetățenilor români și al economiei naționale”.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României în valoare de 149 de milioane de euro pusă la dispoziție prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru a sprijini producția de hidrogen din surse regenerabile.

Scopul măsurii este să contribuie la dezvoltarea hidrogenului din surse regenerabile, în conformitate cu obiectivele Strategiei UE pentru hidrogen și cu Pactul verde al UE.

Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele planului REPowerEU de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și de a accelera tranziția verde.

Cancelarul german, Olaf Scholz, nu consideră că sprijinul pentru sancțiunile împotriva Rusiei este în scădere, chiar dacă se așteaptă ca facturile la energie să crească, a dat asigurări un purtător de cuvânt al Guvernului de la Berlin, potrivit The Guardian.

”Ne așteaptă luni dificile, dar este clar că sprijinim ferm Ucraina și susținem sancțiunile pe care le-am convenit cu Uniunea Europeană și comunitatea internațională”, a fost mesajul ferm transmis de oficialul german.

În cadrul conferinței de presă zilnice, acesta a exclus ca Germania să dea undă verde gazoductului Nord Stream 2, a cărui aprobare a fost suspendată anul trecut, în noiembrie.

Germania ar putea intra într-o criză a gazelor în contextul în care Rusia își reduce livrările către această țară, astfel că ministrul german de finanțe, Christian Lindner, a solicitat încetarea producției de energie pe bază de gaz natural.

Acesta a cerut, de asemenea, ca ”centralele nucleare sigure și prietenoase cu mediul” să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică.

Germania nu mai cumpără cărbune rusesc de la 1 august, iar achizițiile de petrol rusesc vor înceta la data de 31 decembrie, decizie ce reprezintă o schimbare majoră a surselor din care se aprovizionarează motorul economiei europene.

Cât privește sancțiunile împotriva Rusiei, Uniunea Europeană a adoptat deja șapte pachete de măsuri restrictive ca urmare a războiului ilegal contra Ucrainei.

Cel mai recent vizează o nouă interdicție asupra importurilor de aur din Rusia și consolidează, în același timp, controalele asupra exporturilor de tehnologii cu dublă utilizare și de tehnologii avansate.

În acest mod, sancțiunile UE sunt aliniate cu cele ale partenerilor săi din cadrul G7.