Connect with us

SUA

Croația, tot mai aproape de intrarea în Progamul Visa Waiver, după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Croaţia a făcut marţi un nou pas către intrarea în programul Visa Waiver după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor, au anunţat ministrul de interne croat Davor Bozinovic şi ambasadorul american la Zagreb, Robert Kohorst, relatează agenţia de ştiri croată Hina, preluată de Agerpres, potrivit Digi24.

Croaţia, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză, iar acest anunț din partea Zagrebului și a Washingtonului survine în contextul în care Parlamentul European va vota joi o rezoluție prin care va interpela Comisia Europeană cu privire la motivele pentru care nu a propus reintroducerea obligativității vizei pentru cetățenii americani, având în vedere faptul că SUA continuă să ceară ca resortisanții din Bulgaria, Croația, Cipru și România să dețină viză pentru a intra pe teritoriul său.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE (din 2013).

“Finalizăm chestiuni tehnice zilnic pentru a obţine ridicarea obligativităţii pentru cetăţenii croaţi”, a dat asigurări ministrul Davor Bozinovic. El a reamintit că ambasadorul SUA a dat asigurări recent că obligativitatea vizelor va fi ridicată în curând, dar nu înainte de 31 decembrie.

Semnarea acordului pentru datele pasagerilor este un pas major către ridicarea obligativităţii vizelor, a arătat ambasadorul american la Zagreb. Pas cu pas, Croaţia a făcut tot ce era necesar pentru a se califica pentru programul Visa Waiver, a spus diplomatul. A adăugat, însă, că mai sunt unele lucruri de făcut pentru a încheia acest proces.

Documentul a fost semnat în două locaţii, la Zagreb şi la Washington, de ministrul de interne Davor Bozinovic şi de un oficial de rang înalt din cadrul Direcţiei vămilor şi protecţiei frontierelor din SUA, Pete Flores.

Documentul furnizează o bază legală pentru schimbul de date privind pasagerii în scopul depistării și investigării unor activităţi legate de prevenirea terorismului şi a altor infracţiuni grave transfrontaliere.

Intrarea în programul Visa Waiver este condiţionată de îndeplinirea mai multor condiţii, iar ultima dintre acestea, îndeplinite de Croaţia – spre deosebire de România -, este o proporţie a refuzului cererilor de viză mai mic de 3%.

În ce privește România, secretarul de stat al SUA și ministrul român de externe au convenit luni, la Washington, continuarea cooperării și coordonării suplimentare pe subiectul accederii României la Visa Waiver, în scopul de a duce acest obiectiv comun la îndeplinire, inclusiv prin crearea unui grup de lucru bilateral dedicat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

Published

on

© Andrei Muraru - Facebook

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, salută inițiativa senatorului american, Jeanne Shaheen, de a introduce în Senatul american proiectul de lege privind securitatea Mării Negre – Black Sea Security Act of 2022.

„Alături de Secretarul de Stat din cadrul MAE, Iulian Fota, am întâlnit-o săptămâna trecută pe doamna senator pentru a-i mulțumi pentru inițiativa lăudabilă, cu atât mai mult cu cât elaborarea unei Strategii a SUA pentru Marea Neagră reprezintă o temă constantă promovată de România în ultimii ani”, a transmis ambasadorul român într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, Andrei Muraru explică importanța acestui proiect legislativ: „Acesta solicită Administrației de la Washington o politică mai robustă a SUA față de regiunea Mării Negre, inclusiv creșterea sprijinului pentru regiune din partea SUA, NATO și UE, asigurarea unei prezențe permanente și durabile pe Flancul Estic, precum și dezvoltarea relațiilor economice dintre SUA și regiunea Mării Negre.”

„Legea solicită elaborarea, în termen de 12 luni, a unei strategii a SUA inter-agenții, urmărind creșterea angajamentului SUA pentru țările din regiune, dezvoltarea asistenței militare și coordonării cu NATO și UE, aprofundarea relațiilor economice, întărirea democrației și securității economice și energetice. Procesul inter-agenții trebuie să identifice inclusiv resursele necesare implementării strategiei pentru perioada 2024-2026”, a mai adăugat acesta. 

Potrivit ambasadorului român, a fost discutată importanța strategică a regiunii noastre și relevanța continuării sprijinului solid pentru Ucraina.

Totodată, eforturile României pentru exportarea cerealelor din Ucraina au fost totodată apreciate de oficialul american.

 

Continue Reading

SUA

SUA oferă Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de un miliard de dolari. Acesta cuprinde, printre altele, rachete antitanc Javelin și muniție pentru sistemele HIMARS și NASAMS

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite au autorizat cel mai mare ajutor militar destinat Ucrainei de până acum, constând într-un pachet de un miliard de dolari ce cuprinde muniție, arme și echipamente.

Potrivit unui comunicat al Departamentului Apărării, aceste tipuri de arme vor ajuta ”poporul ucrainean să-și apere țara”.

Pachetul cuprinde următoarele capabilități:

  • muniție suplimentară pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS);
  • 75.000 de obuze de 155 mm;
  • 20 de sisteme de mortiere de 120 mm și 20.000 de cartușe de mortiere de 120 mm;
  • muniții pentru sistemele avansate de rachete sol-aer (NASAMS);
  • 1.000 de  rachete antitanc Javelin și sute de sisteme antirachetă AT4;
  • 50 de vehicule blindate medicale;
  • muniții antipersonal Claymore;
  • explozibili C-4, muniții de demolare și echipamente de demolare;
  • materiale medicale, care să includă truse de prim ajutor, bandaje, monitoare și alte echipamente.

De la începutul administrației Biden, Statele Unite au alocat Ucrainei aproximativ 9,8 miliarde de dolari sub formă de asistență de securitate. Din 2014, Statele Unite au angajat peste 11,8 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina.

Pentru a răspunde cerințelor în continuă evoluție ale Ucrainei pe câmpul de luptă, Statele Unite vor continua să colaboreze cu aliații și partenerii lor pentru a oferi Ucrainei capacități-cheie calibrate pentru a face diferența.

Continue Reading

SUA

Antony Blinken pornește într-un turneu în Africa pentru a contracara influența Rusiei pe continent

Published

on

State Department Photo by Freddie Everett / Public Domain

Secretarul de stat american Antony Blinken a sosit duminică în Africa de Sud pentru a da startul unui turneu în trei țări, care îl va duce, de asemenea, în Republica Democrată Congo și Rwanda, cu scopul de a dezvolta o strategie pentru a contracara eforturile Rusiei de a submina democrația în Africa, transmite AFP, preluat de Agerpres, și France24.

Turneul lui Blinken succede turneele ministrului rus de externe Serghei Lavrov, care a vizitat Egiptul, Uganda, Etiopia și Republica Congo pentru a obține sprijin pentru Rusia pe fondul războiului său în curs de desfășurare în Ucraina, și al președintelui francez Emmanuel Macron, care a vizitat Camerun, Benin și Guineea-Bissau cu scopul de a reînnoi relațiile Franței cu continentul african. Șefa Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională, Samantha Power, și ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, au efectuat, de asemenea, propriile lor turnee în Africa.

Călătoria este a doua pe care Blinken o face în Africa de când a fost numit secretar de stat. Prima sa vizită, în noiembrie 2021, a avut ca scop „resetarea relațiilor dintre SUA și Africa în urma președinției lui Donald Trump, demonstrând angajamentul SUA față de democrație și arătând că SUA se preocupă de relația sa cu țările africane”.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, Africa de Sud, o naţiune lider în curs de dezvoltare, a adoptat o poziţie neutră în conflict, refuzând să se alăture apelurilor occidentale de a condamna Moscova.

Unul dintre numeroasele motive pentru care unele țări africane nu au luat poziție cu privire la războiul din Ucraina este relația istorică a continentului cu fosta Uniune Sovietică, care a sprijinit mai multe mișcări de independență din Africa – pe plan diplomatic și, în cele din urmă, financiar și militar – împotriva colonialiștilor europeni.

Provocarea cu care Blinken, împreună cu alte puteri occidentale, pare să se confrunte este că multe țări africane pur și simplu nu doresc să se implice în ceea ce pare a fi un nou război rece între SUA și Rusia și nici nu vor să adopte o poziție definită.

Luni, șeful diplomației americane urmează să se întâlnească cu ministrul sud-african de externe Naledi Pandor şi să facă anunţuri cu privire la noua strategie a executivului SUA pentru Africa, a declarat Pretoria într-un comunicat.

Discuţiile „vor aborda evoluţiile recente şi în curs privind situaţia geopolitică globală”, conform ministerului sud-african de externe.

Antony Blinken îşi propune să arate „ţărilor africane că au un rol geostrategic vital şi că sunt aliaţi esenţiali în cele mai arzătoare probleme ale timpului nostru, de la promovarea unui sistem internaţional deschis şi stabil la lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice, a insecurităţii alimentare şi a pandemiilor globale”, declara Departamentul de Stat la sfârşitul lunii iulie.

După Africa de Sud, secretarul de stat Blinken va călători în Republica Democratică Congo şi apoi în Rwanda, care se confruntă cu noi tensiuni în relaţia cu vecinul său congolez, care o acuză că îi susţine pe rebelii „Mişcării din 23 martie” (M23), acuzaţie negată de Kigali.

Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, diplomaţia americană în Africa s-a concentrat în primul rând pe contracararea influenţei Chinei, care a făcut investiţii semnificative în infrastructura de pe continentul african şi care, spre deosebire de SUA, nu le-a cerut acestor state să respecte standarde în materie de democraţie sau drepturile omului.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 hours ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA13 hours ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.14 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA14 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda16 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA17 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA18 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA7 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA7 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending