Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

“Cronica” unei relații importante pentru România și viitorul Europei: Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

Published

on

Corespondență de la Bruxelles – Robert Lupițu

Vizita președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles pentru întrevederi la nivel înalt la Comisia Europeană, la Consiliul European și la Partidul Popular European, cea mai mare familie politică europeană și cea care conduce instituțiile importante ale UE, reprezintă și a treia întâlnire bilaterală a șefului statului cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. O precizare care pare să indice o contabilitate de parcurs și care poate părea puțin în trei ani și câteva luni de când cei doi lideri sunt în funcție.

Foto: Administrația Prezidențială

Deși pe parcursul acestor ani din mandatele lor numărul întrevederilor oficiale între președintele României și cel al Comisiei Europene au fost doar două, ele sunt conturate de o importanță aparte. Prima întrevedere Iohannis-Juncker a avut loc la sediul Comisiei Europene în ianuarie 2015 la câteva săptămâni după instalarea celui dintâi la Palatul Cotroceni, aceasta fiind și prima vizită externă întreprinsă de președintele român după preluarea funcției. Se spune că prima vizită externă e cea care anunță direcția unei administrații politice. Cea de-a doua relevă și caracteristica unei relații mai apropiate decât cea tipică de colaborare instituțională, președintele Comisiei Europene, fiind invitatul lui Klaus Iohannis la București cu ocazia Zilei Europei de anul trecut, an în care România a aniversat un deceniu de apartenență la Uniunea Europeană. Calitatea în care Jean-Claude Juncker a fost invitat atunci la București, inclusiv pentru a se adresa Parlamentului României, era una dublă: cea de președinte al Comisiei Europene care urmează să colaboreze cu prima președinție a României la Consiliul Uniunii Europene și cea de fost prim-ministru al Luxemburgului care la 25 aprilie 2005 găzduia și semna în numele Uniunii Europene tratatul de aderare a României la UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

Însă, relația dintre fostul primar al Sibiului și fostul premier luxemburghez a debutat printr-o afiliere culturală și simbolică în anul 2007 când orașele Sibiu și Luxemburg au deținut împreună titlul de Capitală Culturală Europeană. O etapă culturală care își culege dividendele și în prezent, întrucât Sibiul, la propunerea lui Jean-Claude Juncker în discursul privind Starea Uniunii, va găzdui primul summit al liderilor UE după data de 29 martie 2019 când este prognozată ieșirea Marii Britanii din Uniunii. Ulterior, croită pe argumentația Agendei strategice a liderilor europeni, data summit-ului de la Sibiu a fost mutată pe 9 mai 2019, atașând o încărcătură suplimentară și strategică  momentului: atunci va avea loc primul summit din istorie al șefilor de stat sau de guvern chiar de Ziua Europei în care liderii vor adopta agenda strategică pentru perioada 2019-2014 când Uniunea va avea un nou Parlament European și o nouă Comisie Europeană.

Întâlnirea care va avea loc mâine precedă prima prezență a președintelui României la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni, forul decizional al Comisiei Europene, precum și întruniri bilaterale cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu cel al Partidului Popular European, Joseph Daul. Ca un detaliu complementar de culoare politică: toate întrunirile bilaterale ale președintelui la Bruxelles vor fi cu lideri parteneri din aceeași familie politică – PPE.

De pe agenda discuțiilor furnizată de către Administrația Prezidențială nu lipsesc președinția României la Consiliul UE, viitorul cadru financiar multianual, Uniunea economică și monetară și teme care derivă din primul mandat al administrației politice românești la cârma Consiliului. Pe de altă parte, o temă distinctă și cu o greutate diferită este reprezentată de modificarea legilor justiției de către Parlamentul României, un subiect pe care executivul european și puterea legislativă de la București îl dispută la nivel mediatic de aproape săptămână.

Această situație și instalarea celui de-al treilea guvern social-democrat din ultimul an pare să îi întărească lui Iohannis atât poziția de liant între Uniunea Europeană și România instituțională, cât și cea de interlocutor al partenerilor europeni pe tema viitorului Europei prin prisma rolului instituțional jucat de către România și a evoluției sale politice. Situația nu este una neobișnuită ținând cont că președintele are atribuții în materie de politică externă și este cel care reprezintă România la reuniunile Consiliului European, însă titularul unei președinții la Consiliul Uniunii Europene este guvernul fiecărui stat membru care exercită această atribuție. Or, alegerea lui Jean-Claude Juncker de a-l invita pe Klaus Iohannis să se adreseze Colegiului comisarilor, inclusiv pe tematica președinției și privind summitul informal de la Sibiu privind viitorul Europei, este un argument în plus că relația dintre cei doi are un caracter aparte.

Mai mult, în ecuația întâietății pentru putere politică la nivel european, România are o poziție specială. În vreme ce puterea legislativă și o parte a puterii executive este reprezentată de către social-democrați, cealaltă latură executivă, a președintelui, înclină balanța spre centru-dreapta.

FOTO: Administrația Prezidențială

Dincolo de cele trei întrevederi bilaterale (punând-o la socoteală și pe cea de miercuri), Iohannis și Juncker au mai purtat discuții bilaterale și la summit-urile liderilor PPE sau la Congresul PPE de la Malta. Deși președintele României nu este o prezență obișnuită la summit-urile popularilor europeni, el se prezintă în acest moment ca fiind unul dintre mai stabili și bine poziționați lideri naționali afiliați PPE. În timp ce cancelarul german Angela Merkel se străduiește să își salveze viitorul politic și să revină în tranșeele avansării integrării europene, premierul spaniol Mariano Rajoy se confruntă cu provocarea secesionistă catalană, iar prim-ministrul maghiar Viktor Orban nu se încadrează în tiparul partenerului pe care te poți bizui necondiționat, președintele român Klaus Iohannis sau premierul irlandez Leo Varadkar sunt purtătorii discursului orientat către o Uniune Europeană puternică.

Un detaliu interesant la fel de important este acela că reprezentarea în Consiliul European îl poziționează pe Iohannis drept al treilea lider național din familia popularilor europeni care își reprezintă țara în summitul șefilor de stat sau guvern. În condițiile problemelor politice pe care le întâmpină cei care îl devansează pe Klaus Iohannis în această formulă – Angela Merkel și Mariano Rajoy – este evident interesul din pledoaria lui Jean-Claude Juncker pentru o astfel de relație. Mai ales în condițiile în care poziția specială a României invocată anterior plasează țara noastră: în vreme ce la nivelul Consiliului European, România este a treia forță națională din PPE după Germania și Spania, la nivelul Consiliului UE și al puterii legislative naționale este a doua forță europeană de centru stânga, devansată doar de Italia. Aceste precizări, dublate de cadrul mai larg al întâlnirii europenilor cu democraților din 2019 – alegerile europene – și de adoptarea, la Sibiu, unei agende a UE pentru anii 2019-2024, pot determina o importanță particulară în cazul României și a liderilor care o reprezintă.

Învelită poate prea excesiv în importanta discuție privind justiția, cu bifurcațiile sale inevitabile spre riscul precedentului numit ”Polonia și articolul 7” sau legarea accesării fondurilor europene de criteriile statului de drept, vizita președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles și întrevederile sale cu liderii europeni, inclusiv prin agenda discuțiilor, sunt mult mai mult despre viitor, decât despre prezent. Un viitor, însă, care va deveni prezent curând

Pe larg despre vizita președintelui la Bruxelles:

Citiți și Agenda lui Klaus Iohannis la cea mai importantă vizită la Bruxelles a mandatului său: Pregătirea președinției Consiliului UE și situația justiției din România

Citiți și Premieră pentru România: Președintele Klaus Iohannis merge săptămâna viitoare la Bruxelles, unde a fost invitat de Jean-Claude Juncker la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni

Citiți și Agenda vizitei președintelui la Bruxelles: Klaus Iohannis se întâlnește, în premieră, cu toți membrii Comisiei Europene pentru pregătirea președinției României la Consiliul UE

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending