COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR
Csaba Borboly, președintele CJ Harghita și raportor al CoR, susține introducerea procedurii de infringement împotriva țărilor UE care nu iau în serios compensarea daunelor provocate de carnivorele mari șeptelului sau culturilor
Published
11 months agoon

Csaba Borboly, președintele Consiliul Județean Harghita și raportor al Comitetului European al Regiunilor (CoR) pentru proiectul de aviz privind „Protecția biodiversității și coexistența cu carnivorele mari în Europa – provocări și oportunități pentru autoritățile locale și regionale”, susține, printre altele, introducerea în legislația europeană a unei proceduri de neîndeplinire a obligațiilor (infringement) împotriva țărilor care nu iau în serios compensarea daunelor provocate de carnivorele mari șeptelului sau culturilor.
În cadrul unui dialog local organizat de CJ Harghita și CoR, pe 8 martie, la Miercurea-Ciuc, Csaba Borboly a discutat, despre necesitatea consolidării acțiunii UE pentru o politică europeană privind carnivorele mari, subliniind caracterul transnațional reprezentat de problematica conviețuirii armonioase cu aceste animale și pledând pentru eforturi susținute la nivel european, național, regional și local pentru a găsi noi modalități de coexistență durabilă și sigură a animalelor de fermă, a oamenilor și a carnivorelor mari terestre, marine și zburătoare.
Borboly a subliniat că dialogul cu instituțiile europene este esențial pentru promovarea acestor preocupări la nivelul decizional european. El a menționat că, pe lângă negocierile permanente cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European, este necesară implicarea activă a autorităților regionale și locale în procesul de elaborare a soluțiilor punctuale. De asemenea, a evidențiat importanța susținerii politicienilor care sprijină aceste inițiative și a subliniat dorința de a crea o platformă la nivel regional în județul Harghita pentru a elabora soluții specifice.
„Cu raportul suntem în negocieri permanente cu reprezentații Comisiei Europene, aici mă gândesc în primul rând la Direcția Generală de Mediu în cadrul căreia există un departament pentru biodiversitate, și, în afară de asta, către Parlamentul European încercăm să susținem cu argumente munca parlamentarilor care ne susțin, iar acasă am dori să obținem ca pe parcursul noii Platforme europene pentru carnivore mari să creăm una la nivel regional, în județul Harghita, unde să elaborăm textual soluții punctuale. Și noi sperăm ca Guvernul și Parlamentul să ia în considerare aceste lucruri, în paralel existând mai multe analize și studii despre ceea ce nu funcționează și cum am putea să îmbunătățim lucrurile, și pe acestea încercăm să le formulăm textual la nivelul actelor normative pe direcția de modificări. Apoi mergem mai departe la nivelul Uniunii Europene, unde avem ocazia de a prezenta raportul când sunt discuții pregătitoare pentru actul decizional, atunci putem prezenta în mod regulat la ședințele Platformei mari europene și la mai multe dezbateri de politici publice. Acum urmează Ungaria la președinția Uniunii Europene din vară și dacă președinția ungară consideră problema destul de importantă încât să o pună în agendă, atunci foarte probabil că vom avea rezultate mai bune. Acestea sunt acele linii pe care putem să mergem”, a afirmat președintele CJ Harghita, raportor CoR.
De asemenea, el a adus în atenție necesitatea necesitatea unei abordări mai coerente și coercitive la nivel european în ceea ce privește respectarea legislației referitoare la conservarea biodiversității și protecția habitatelor. El a subliniat că lipsa unor pârghii coercitive în legislația internațională face dificilă implementarea și respectarea acestor reguli, insistând asupra necesității de a găsi modalități eficiente de monitorizare și sancționare a statelor membre care nu își îndeplinesc obligațiile.
„Așa cum am spus, pe mai multe nivele avansăm și până acum am avut posibilitatea să soluționăm multe lucruri acasă, pentru unele am avut și decizii politice și reglementări, pentru altele, nu. Eu nu văd acea cale – că dacă nu am face nimic, ce s-ar întâmpla? -; mergem înainte. Ceea ce s-a schimbat față de raportul anterior este faptul că am inclus o prevedere care spune că nu este în regulă dacă un stat membru nu ia în serios problemele cetățenilor. Și în acest raport apare un nou element, să vedem dacă primim sprijin din partea Bruxelles-ului ca să se pornească o procedură de infringement împotriva acelor state unde nu se ia în serios despăgubirea și soluționarea întregii probleme. Fiindcă la noi eu am lucrat cu foarte mulți miniștri toți erau bine intenționați, dar cumva în parlament, pe aici, pe acolo, pe scările Academiei, undeva s-au împotmolit o parte din lucruri, nu toate, o parte, și atunci vedem că dacă pentru gestionarea deșeurilor există infringement și toată toată lumea ia poziția de drepți, primarii iau amenzi pentru lucruri pe care nu le-au făcut ei, sau pentru niște gropi de deșeuri care erau de nu știu când; dacă pentru aer, pentru apă există acest infringement, atunci și în acest subiect am avea nevoie de această procedură de infringement. Cred că aici nu este complet sistemul legislativ internațional, care nu are nicio nicio pârghie coercitivă. Avem pârghii, ce și cum să protejăm speciile protejate, dar pentru articolele 14 și 16, pentru habitate, pentru respectarea acestuia, pentru respectarea faptului că viața și sănătatea umană primează, pentru asta nu avem pârghii. Din acest motiv spun că acum avem și alegeri europarlamentare și din acest motiv am dorit să realizăm această dezbatere și sper ca cei doi reprezentanți ai UDMR-ului în Parlamentul European își asumă această problemă”, a explicat Csaba Borboly.
În final, Borboly a exprimat speranța că prin eforturile susținute la nivel european și prin implicarea activă a actorilor locali și regionali se va reuși să se găsească soluții adecvate pentru o problemă complexă precum coexistența armonioasă dintre om, animalele domestice și carnivorele mari, contribuind astfel la conservarea biodiversității și la protejarea intereselor comunităților locale.
„Morile lucrează încet pentru soluționarea acestei probleme. Să sperăm că Ministerul Mediului și Bruxelles-ul vor fi mai curajoși în acest subiect. Deocamdată eu nu văd o soluție mai bună pentru asta, doar să lucrăm împreună, să culegem date, fiindcă eu văd că se simplifică lucrurile „să-l împușcăm sau nu -; dacă rămânem aici toate se împotmolesc. Dacă iar simplificăm lucrurile la statutul de protejat-neprotejat, iar se blochează lucrurile. Sunt o serie de lucruri care nu sunt cunoscute de oameni, fiindcă nu avem date. Știm câte păsări sunt la nivel european, dar nu știm câți urși, și am putea enumera restul lucrurilor, despăgubirile, etc. În 2028 începe noua perioadă de finanțare la nivelul UE, vor fi foarte multe oportunități, doar că degeaba mergem atunci să fie bani separați pentru marile carnivore, fiindcă este târziu. Acum este în pregătire o soluție și la aceste evenimente la care participăm văd că multe gâște înving un porc și cumva trebuie să punem în valoare părerea noastră în Uniunea Europeană”, a încheiat președintele CJ Harghita și raportor al CoR.
Evenimentul “Protecția biodiversității și conviețuirea cu carnivorele mari în Europa – Provocări și oportunități pentru autoritățile locale și regionale”, desfășurat la Miercurea-Ciuc, a reunit numeroși vorbitori și a abordat diverse teme legate de conservarea biodiversității și relația cu carnivorele mari.
În prima parte a dialogului, au fost discutate perspectivele europene, cu prezentări și dezbateri susținute de persoane importante precum Csaba Borboly, președintele CJ Harghita, László Csák, expert, și Robert Zeman din Comitetul European al Regiunilor. Alți participanți notabili au fost europarlamentarul Herbert Dorfmann și dr. Miklós Heltai, director al Institutului MATE de management al vieții sălbatice.
Partea a doua a dialogului s-a concentrat pe situația din România și județul Harghita, cu prezentări ale unor oficiali precum Gabriel Oltean, Consilier Ministerial, și specialiști precum Dr. Róbert Szép de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Managementul Faunei Sălbatice și Resurse Montane. De asemenea, au fost incluse și perspective din partea societății civile, reprezentate de Levente Miklós și Hadnagy Lehel.
Dialogul a inclus și mesaje video de la profesorul dr. Ovidiu Ionescu și dr. Valeria Salvatore, care au adus contribuții importante legate de prezentarea platformei regionale județene Harghita.
Moderat de jurnalistul Dan Cărbunaru, evenimentul a avut ca scop aducerea împreună a autorităților locale și regionale, experți științifici și alte persoane interesate pentru a împărtăși experiențe și idei privind conservarea biodiversității și conviețuirea cu carnivorele mari, luând în considerare contextul legislativ românesc. Prezentările profesionale și sesiunile de networking au avut ca rezultat o mai bună înțelegere a provocărilor actuale și a posibilelor soluții, precum și crearea de noi conexiuni și schimburi de idei între participanți.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: România trebuie să fie parte activă în construirea unei Europe mai competitive. Trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu rămâne în urmă
Hegseth: Discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului
În cadrul primului summit UE-Asia Centrală din aprilie, UE își va reafirma angajamentul de a consolida cooperarea în ceea ce privește conectivitatea digitală și tranziția energetică
“Weimar+”, front de unitate al puterilor europene după discuția Trump – Putin: Ucraina și Europa trebuie să aibă un rol central în negocierile de pace
Armenia face primul pas către lansarea procesului de aderare la UE, distanțându-se de Rusia
COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR
Primarul Orașului Cugir, Adrian Teban: Implicarea cetățenească în modelarea politicii de coeziune, esențială
Published
2 months agoon
December 12, 2024By
Diana Zaim
Președintele Asociației Orașelor din România, Adrian Teban, a participat astăzi, 12 decembrie, la reuniunea anuală comună a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European și Comitetul European al Regiunilor (CoR) privind „Viitorul politicii de coeziune după 2027 în următorul Cadru Financiar Multianual”. În cadrul intervenției sale, primarul Orașului Cugir a subliniat importanța implicării cetățenești în conturarea politcii de coeziune.
„Știm cu toții că politica de coeziune este principalul motor pentru dezvoltarea orașelor din partea de Est a Europei. În calitate de președinte al AOR, reprezentând 100 de orașe, transmit mesajul prin care solicităm să fim ascultați mai mult, să avem o abordare bazată pe teritoriu pentru aceste orașe. Trebuie să avem o abordare diferită față de orașele mari și mijlocii. Nu este nevoie de coeziune doar între regiuni, ci și în interiorul fiecărei regiuni europene. Acum trebuie să luăm măsuri, să punem lucrurile în practică. Oamenii au așteptări de la noi și este nevoie de fapte și nu doar vorbe. Este foarte bine să avem țeluri ambițioase la nivel european, dar trebuie să fim atenți și să avem participare cetățenească. Altfel, vedem ce s-a întâmplat în România”, a precizat Adrian Teban în declarația sa.
Mai multe informații despre politica de coeziune, regăsiți aici.
COMISIA EUROPEANA
Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică, subliniază vicepreședintele executiv Raffaele Fitto: Sprijinul regiunilor va fi crucial
Published
2 months agoon
December 12, 2024By
Teodora Ion
Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică, iar sprijinul regiunilor în următorii cinci ani va fi crucial, a subliniat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, în cadrul reuniunii anuale comune a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European și a Comitetului European al Regiunilor (CoR).
În intervenția sa, Fitto, a punctat cât de importantă este colaborarea dintre Bruxelles și autoritățile locale, amintind de experiența politică care i-a permis să își creeze o imagine de ansamblu cu privire la acest aspect.
”Vom lucra foarte mult împreună pentru următorii cinci ani pentru a găsi cele mai bune soluții pentru ca politica de coeziune să fie o plusvaloare pentru cetățenii noștri. După cum știți, eu am făcut parte și din Comisia REGI trei mandate la rând și din CoR și am fost președinte al COTER (n.r. Comisia pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE). În timpul anilor respectivi îmi amintesc că am fost raportor pentru avizul privind guvernanța și simplificarea fondurilor structurale după 2006. Acum, aproape la 20 de ani mai târziu, acest subiect încă e pertinent. În timpul acestei călătorii politice am fost primar, consilier regional și președinte al regiunii mele ceea cea a făcut să pot participa ca membru în CoR. Știu care este rolul și importanța jucătorilor din politica de coeziune și știu care este rolul regiunilor și al autorităților regionale aici”, a arătat Fitto în dezbaterea intitulată ”Viitorul politicii de coeziune după 2027 în următorul Cadru Financiar Multianual”.
El a dat asigurări că regiunile, orașele și cetățenii europeni vor fi în centrul inițiativelor privind politica de coeziune, o politică ce, pentru prima dată, este gestionată de un vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, fapt ce arată importanța acesteia pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare între regiunile europene pentru o Europă prosperă de care să se bucure fiecare cetățean al UE, indiferent de țara din care provine.
”Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică. Este pentru prima dată când astfel de reforme vor fi considerate, ca și agricultura, turismul, pescuitul și economia albastră cu aceeași semnificație. În următorii cinci ani, sprijinul dumneavoastră va fi crucial pentru că vom lucra împreună la o politică de coeziune care se gândește la viitor, care să fie rezilientă. Știu ce răspundere avem în eforturile noastre comune și am ascultat îngrijorările. Sunt gata să contribui cu experiența mea în așa fel încât lucrurile să poată să funcționeze. Să sperăm că vom accelera implementarea programelor în curs și că vom continua astfel să elaborăm noi politici”, a completat Raffaele Fitto.
”Politica de coeziune trebuie să aibă același rol în viitorul Cadru Financiar Multianual și să fie bine finanțară și trebuie să corespundă mai mult priorităților UE, păstrând prioritățile principale la fața locului cu guvernanța laterală”, a completat oficialul UE în fața reprezentanților locali și regionali.
Din 1988, UE funcționează pe baza unor bugete pe termen lung numite cadre financiare multianuale (CFM), potrivit unor clarificări ale Consiliului.
Bugetele pe termen lung oferă un cadru stabil, cu limite globale de cheltuieli pentru:
- a alinia cheltuielile la prioritățile politice ale UE
- a crește previzibilitatea finanțelor UE pentru cofinanțatori și beneficiari
- a asigura disciplina bugetară
- a facilita adoptarea bugetului anual al UE
În prezent, CFM acoperă o perioadă de șapte ani.
Acesta stabilește limite („plafoane”) pentru cheltuielile anuale ale UE în ceea ce privește:
- totalul angajamentelor dintr-un anumit an
- totalul plăților dintr-un anumit an
- angajamentele și plățile din fiecare domeniu de cheltuieli al UE („rubrici”)
Negocierile privind bugetul pe termen lung al UE demarează cu câțiva ani înainte de începerea perioadei acoperite de noul buget. Procesul formal începe cu prezentarea de către Comisia Europeană a așa-numitului pachet privind cadrul financiar multianual.
Pachetul include în special:
- un regulament privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele cheltuielilor UE
- o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE
Consiliul Afaceri Generale este responsabil de lucrările referitoare la pachetul privind CFM și pregătește așa-numitul cadru de negociere.
Proiectul de cadru de negociere reunește acele elemente care sunt cele mai susceptibile de a necesita stabilirea priorităților și a direcției politice din partea liderilor UE. Scopul este de a facilita pregătirea proiectului de concluzii ale Consiliului European privind CFM, prezentat de președintele Consiliului European.
În cadrul Consiliului European, liderii UE oferă orientări politice cu privire la principalele caracteristici ale bugetului pe termen lung. Aceste orientări îi permit Consiliului să își stabilească poziția.
Regulamentul privind CFM se adoptă în cadrul unei proceduri legislative speciale:
- pentru obținerea unui acord în cadrul Consiliului este necesară unanimitatea
- pentru încheierea procesului decizional este necesară aprobarea Parlamentului European
- în practică, Parlamentul poate aproba sau respinge poziția Consiliului, însă nu poate formula amendamente
Decizia privind resursele proprii necesită:
- un acord unanim pentru adoptarea în cadrul Consiliului
- avizul Parlamentului
- ratificarea de către fiecare stat membru în conformitate cu normele sale constituționale înainte de intrarea în vigoar
COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR
Eurodeputatul Dragoș Benea: Este nevoie să ajustăm politica de coeziune la noile realități și provocări, astfel încât să fie accesibilă pentru fiecare stat membru, regiune sau oraș
Published
2 months agoon
December 12, 2024By
Andreea Radu
Este nevoie să ajustăm politica de coeziune la noile realități și provocări, astfel încât să fie mai accesibilă fiecărui stat membru, regiune sau oraș, a declarat Adrian-Dragoş Benea (S&D), la reuniunea anuală comună a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European și Comitetul European al Regiunilor (CoR).
„Astăzi, când discutăm despre viitorul politicei de coeziune dincolo de 2027, ne aflăm într-un moment crucial pentru dezvoltarea regională europeană, mai ales în contextul apropierii unei noi runde de negocieri bugetare. Aceste discuții ne vor ghida în a modela nu doar politica de coeziune, ci însă și structura viitorului Uniunii noastre”, a spus Dragoș Benea, membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI).
În eforturile comune de a contura foaia de parcurs a viitoarei politici de coeziune, REGI se ghidează după trei întrebări simple, dar esențiale: „Ce ne dorim? De ce ne dorim? Și cum putem transforma în realitate ceea ce ne dorim?”
„La prima întrebare, cred că putem fi cu toții de acord că avem nevoie de o politică de coeziune post-2027 bine finanțată, cu un buget solid, o politică modernă, eficientă și rezilientă. De ce ne dorim aceste lucruri? Experiența acumulată ne-a oferit lecții valoroase care nu pot fi nici ignorate și nici transformate în experimente care să pericriteze tot ceea ce am construit în ultimele trei decenii. Trebuie să evaluăm cu obiectivitate aspectele care nu au funcționat, conform așteptărilor, și să perfecționăm procesele, păstrând însă fundamentele care s-au dovedit eficiente”, a explicat Benea.
Mai mult, el a menționat că Uniunea Europeană trebuue să actualizeze politica la noile realități și provocări, astfel încât să fie mai accesibilă fiecărui stat, membru, regiune sau oraș.
„Doar așa, fiecare cetățean va putea trăi într-o Europă mai inteligentă, mai competitivă, mai rezilientă, mai socială, mai incluzivă și mai conectată. Știind ce și de ce ne dorim, ajungem la ultima întrebare. Cum putem obține rezultatele pe care le dorim? Obținerea rezultatelor dorite necesită colaborarea și consultarea strânsă cu toți actorii implicați, precum și adoptarea unei abordări mai orientate spre loc și oameni, respingând astfel soluțiile de tipul model pentru toți. În același timp, este esențială stabilirea de obiective clare, atât generale cât și specifice, în baza cărora să fie dezvoltate acțiuni concrete”, a mai spus acesta.
În opinia lui Dragoș Benea, REGI trebuie să se asigure că noua abordare pentru viitorul buget al Uniunii Europene nu va conduce la slăbirea instrumentelor politice de coeziune și nici la o centralizare excesivă,„ cum ar fi reducerea celor 530 de programe operaționale actuale la doar 27 de planuri naționale”.
„Mai mult decât atât, asigurarea unui buget adecvat pentru politica de coeziune nu este doar o aspirație, ci o necesitate stringentă. Fără resurse financiare suficiente, această politică nu poate sprijini în mod eficient regiunile și orașele în abordarea provocărilor actuale și viitoare, cum ar fi criza locuințelor”, a adăugat eurodeputatul.
În finalul intervenției sale, Dragoș Benea a subliniat că, în fața acestei provocări, politica de coeziune nu poate rămâne un simplu observator, ci trebuie să devină pilonul central al unei strategii europene integrate pentru locuință și să aibă capacitatea și instrumentele necesare pentru a susține și consolida investițiile specifice din domeniul locuințelor.
„Este crucial să consolidăm sprijinul pentru adaptarea la schimbările climatice și reziliență teritorială, fără a compromite obiectivele pe termen lung ale politice de coeziune. În final, dar nu în ultimul rând, este esențial să anticipăm impactul potențial al extinderei Uniunii Europene asupra politicii de coeziune. Mai mult ca niciodată trebuie să aducem politica de coeziune mai aproape și mai pe înțelesul fiecărui cetățean european. Să nu uităm că este un instrument structural și de investiții pe termen lung”, a conchis Dragoș Benea.
Mai multe informații despre politica de coeziune, regăsiți aici.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Informații ”otrăvite pe calea undelor radio”. UE demontează dezinformarea Rusiei: Posturile pro-Kremlin transformă acțiunile legitime ale țărilor membre în presupuse agresiuni occidentale

Direcția Generală Anticorupție, prezentă la Viena la reuniunea Comitetului Director al GlobE. Reprezentanți din 15 state au stabilit direcțiile pentru 2025

Ministrul Cseke Attila: Prin lansarea Programului ”Eficiență energetică și energie regenerabilă” sprijinim protejarea mediului

Premierul Marcel Ciolacu amenință cu demiteri în rândul miniștrilor care nu pot ține ritmul cu reformele din PNRR

SUA: Trump semnează un ordin executiv pentru o politică externă „unitară”, cu accent pe prioritizarea agendei „America First”

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: România trebuie să fie parte activă în construirea unei Europe mai competitive. Trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu rămâne în urmă

Hegseth: Discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului

UE și Canada, o ”poveste despre investiții și schimburi comerciale avantajoase”. Costa, von der Leyen și Trudeau au discutat despre tarifele preconizate de SUA

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ3 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA1 week ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- EDITORIALE3 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- NATO1 week ago
România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo
- ROMÂNIA3 days ago
Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”