Connect with us

POLITICĂ

CSAT a aprobat participarea României la Cooperarea Structurată Permanentă din domeniul apărării europene și la un set inițial de 10 proiecte

Published

on

Consiliul Suprem de Apărare a Țării condus de președintele Klaus Iohannis a aprobat marți participarea României la cooperarea structurată permanentă (PESCO) în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene, în cadrul căreia țara noastră  își va exprima intenția preliminară de participare la un set inițial de 10 proiecte, din cele avansate până în prezent de către statele membre, condiționat de acceptarea acestora în cadrul PESCO și a căror dezvoltare ulterioară corespunde priorităților naționale privind dezvoltarea capabilităților militare.

FOTO: Administrația Prezidențială

”PESCO va reprezenta o formă intensificată de cooperare pe dimensiunea Politicii de Securitate și Apărare Comună, în domeniul dezvoltării capabilităților de apărare la nivel european, oferind posibilitatea ca statele membre, care îndeplinesc criterii avansate în domeniul capabilităților militare și doresc să își asume angajamente suplimentare, să realizeze între ele o cooperare structurată”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

”România își va exprima intenția preliminară de participare la un set inițial de 10 proiecte, din cele avansate până în prezent de către statele membre, condiționat de acceptarea acestora în cadrul PESCO și a căror dezvoltare ulterioară corespunde priorităților naționale privind dezvoltarea capabilităților militare”, mai precizează sursa citată, care amintește că printre decizile CSAT de astăzi se află și niște măsuri pentru eficientizarea înzestrării Armatei României și creșterea implicării industriei naționale de apărare referitoare la procedura specifică aferentă programului strategic de înzestrare cu transportorul blindat pentru trupe 8×8.

FOTO: Administrația Prezidențială

”Astfel, se vor crea premisele pentru consolidarea și dezvoltarea în țara noastră a unei capabilități industriale care să producă nu doar transportoare blindate 8×8 și derivate ale acestui program, ci să execute și lucrările de mentenanță a produselor pe durata de viață a acestora”, a motivat CSAT.

Întrunirea CSAT pe subiectul PESCO a avut loc atât în contextul Consiliului European din 19-20 octombrie care va avea pe agenda sa și chestiuni de securitate și apărare, cât și în condițiile în care președintele Klaus Iohannis a utilizat prilejul întrevederilor de săptămâna trecută – cu secretarul general al NATO și în plenul Adunării Parlamentare a NATO – pentru a transmite că întărirea parteneriatului NATO-Uniunea Europeană este o prioritate și pentru a preciza că în viziunea României nu se pune problema unei alegeri între Uniunea Europeană și NATO. Mai mult, la finalul săptămânii trecute, președintele Klaus Iohannis l-a primit la București pe președintele Consiliului European, Donald Tusk, întrevedere ce a avut loc în contextul pregătirii summitului liderilor europeni amintit anterior.

FOTO: European Parliament

Ce este PESCO?

PESCO – Cooperarea Structurată Permanentă – este prevăzută la articolele 42(6) și 46 din Tratatul UE și permite statelor dispuse să se angajeze într-o cooperare militară mai puternică să o facă fără a aștepta consensul tuturor și fără a diviza Uniunea. În conformitate cu prevederile tratatului, PESCO este o opțiune valabilă pentru toate statele membre care sunt decise să își asume angajamente unul față de celălalt, în spiritul integrării europene. PESCO ar urma să funcționeze sub cadrul existent în UE și să devină piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.

De altfel, ședința CSAT privind implicarea României la nivelul PESCO și reuniunea Consiliului European au în vedere acordul convenit de Șefii de stat sau de guvern la summitul UE din 22 iunie privind lansarea Cooperării Structurate Permanente.

”Pentru a consolida securitatea și apărarea Europei în mediul geopolitic provocator de astăzi și pentru a contribui la atingerea nivelului de ambiție al UE exprimat în Strategia Globală a UE, Consiliul European este de acord cu necesitatea lansării unei cooperări structurate permanente ambițioase și incluzive”, se arată în concluziile adoptate de liderii UE la Consiliul European de vară (Citiți și UE a trezit ”frumoasa adormită”: Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au decis lansarea cooperării aprofundate în materie de securitate și apărare).

Discuțiile privind avansarea cooperării în domeniul apărării europene din cadrul reuniunii Consiliului European de săptămâna viitoare vor avea loc și în contextul ”inițiativei pentru Europa” lansată de președintele francez, Emmanuel Macron, în cadrul căreia acesta a precizat că “la începutul următorului deceniu, Europa trebuie să aibă o forță comună de intervenție, un buget comun pentru apărare și o filosofie comună de acțiune”.

Citiți mai multe despre Apărarea europeană

Dimensiunea securității și a apărării europene deține o miză aparte la reuniunea Consiliului European prin prisma celor mai recente decizii în materie: acestea sunt reprezentate de adoptarea de către Comisia Europeană a unui fond european de apărare bazat pe cercetare și dezvoltare a tehnicii militare și lansarea unui document de reflecție privind o ”Europă care se apără” sub forma unui pachet cu trei scenarii. Dintre acestea, primul scenariu vizează nivelul de cooperare existent, cel de-al doilea vorbește despre o cooperare partajată, iar ultimul prezintă dezideratul unei securități și apărări comune.

Uniunea Europeană a făcut pași concreți pentru reenergizarea apărării europene din 2016 încoace de la momentul lansării Strategiei Globale a UE.

Consiliul UE a adoptat un plan de implementare în domeniul securității și apărării la reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE din 14 noiembrie 2016, la câteva luni distanță după prezentarea inițiativei franco-germane în acest sens. Apoi, Parlamentul European, întrunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat două rezoluții ce vizau Uniunea Europeană a Apărării și revizuirea Politicii de Securitate și de Apărare Comune, cel din urmă raport fiind coordonat de vicepreședintele PE, eurodeputatul român Ioan-Mircea Pașcu. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a publicat la finalul anului trecut Planul European pentru Apărare, un document axat pe două dimensiuni: finanțarea cercetării în industria apărării cu 90 de milioane de euro până în 2020 și din 2021 cu 500 de milioane de euro anual și crearea unui fond european pentru apărare care să vizeze achiziția de armament, dar și cercetarea. Toate documentele amintite anterior subliniază caracterul de pilon fundamental al Declarației UE-NATO de la Varșovia în consolidarea apărării europene și au la bază Strategia Globală a UE adoptată în iunie 2016.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

POLITICĂ

Donald Trump: Klaus Iohannis este omul care poate rezolva problemele cu corupția din România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat, la întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis din Biroul Oval, că șeful statului face o treabă foarte bună în domeniul combaterii corupţiei din România, omologul român afirmând că țara noastră înregistrează ”rezultate bune” la acest capitol.

Preşedintele Trump a spus că în multe ţări corupţia este o problemă dificilă şi că ştie că şi în România există această problemă. El a adăugat că preşedintele Iohannis ”face o treabă foarte bună” în această privinţă.

Cred că acesta este omul care poate rezolva problemele cu corupţia din România. (…) Sunt o serie de ţări minunate ca România, dar au probleme mari cu corupţia“, a afirmat Trump, citat de Agerpres.

”Avem rezultate bune şi aş dori să împărtăşesc acest lucru cu preşedintele Trump”, a spus Iohannis, în același context.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-americană și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

”Viitorul României și relația României cu Statele Unite sunt foarte, foarte strălucite”, a afirmat Trump.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis și Donald Trump semnează astăzi la Casa Albă o Declarație Comună privind întărirea relațiilor dintre România și SUA

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, vor adopta marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, informează Agerpres, înaintea întrevederii bilaterale dintre cei doi lideri de la Casa Albă, a doua în actualele lor mandate.

Această declarație la nivel prezidențial va fi prima după adoptarea celei 2011 privind parteneriatul strategic bilateral, tot la Washington, de președinții Barack Obama și Traian Băsescu, și anume Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Cei doi șefi de stat vor adopta declarația în urma întâlnirii programate azi la ora 14:00 (ora 21:00 în România).

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump reprezintă a doua vizită a liderului de la București la Casa Albă, după ce, la 9 iunie 2017, a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Trump în Biroul Oval.

De altfel, publicația Washington Post a scris marți, în ajunul întrevederii Trump – Iohannis, că președintele României va deveni al 10-lea lider european care este primit de președintele Statelor Unite la Casa Albă în acest an, într-un articol intitulat ”Lista oaspeților lui Trump lui Casa Albă favorizează Varșovia și Bucureștiul în detrimentul Parisului și Berlinului”.

Potrivit agendei oficiale, Klaus Iohannis va sosi la Casa Albă la ora 14:00 (21:00, ora României), unde va fi întâmpinat de preşedintele SUA, Donald Trump, şi va semna în Cartea de Onoare.

După acest moment vor avea loc, în Biroul Oval, de la ora 14:10 (21:10, ora României) convorbirile tete-a-tete ale celor doi preşedinţi, urmate de convorbiri oficiale cu participarea membrilor delegaţiilor oficiale.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus că ”este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019).

 

Continue Reading

POLITICĂ

Washington Post despre vizita lui Klaus Iohannis în SUA: Lista oaspeților lui Trump la Casa Albă favorizează Bucureștiul și Varșovia în detrimentul Parisului și Berlinului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Când Klaus Iohannis se va întâlni marți cu Donald Trump, președintele României va deveni al 10-lea lider european care este primit de președintele Statelor Unite la Casa Albă în acest an, scrie Washington Post despre cea de-a doua vizită a liderului român la Washington.

Într-un articol intitulat ”Lista oaspeților lui Trump lui Casa Albă favorizează Varșovia și Bucureștiul în detrimentul Parisului și Berlinului”, publicația face referire că niciuna dintre cele zece vizite la nivel înalt ale europenilor primite de Donald Trump nu a venit din partea marilor puteri vest-europene care au fost aliații de nădejde ai SUA în ultimele decenii, dar în raport cu care a dezvoltat animozități în dosare majore de pe scena internațională (Iran, China, relații comerciale, securitate și relațiile în NATO).

În schimb, Donald Trump i-a curtat și a fost curtat de liderii Europei Centrale și de Est”, scrie Washington, în contextul în care administrația Trump a dezvoltat o puternică relație cu Polonia, singura țară din estul Europei pe care liderul SUA a vizitat-o, și cu România, președintele Klaus Iohannis fiind primul lider din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump, în prezența căruia președintele american a afirmat în premieră angajamentul său pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Trump evidențiază ”importanța Europei Centrale pentru Statele Unite, atât ca aliați și parteneri de securitate, cât și ca parteneri de afaceri și economici pentru viitor”, a susținut și un oficial al administrației americane, citat de Washington Post.

Publicația americană face și un inventar al celor zece lideri europeni primiți anul acesta de Donald Trump, inclusiv Klaus Iohannis, aceștia fiind cancelarul Austriei, prim-miniștrii Cehiei, Slovaciei și Ungariei, prim-ministrul Irlandei și cel al Olandei, precum și președinții Elveției, Poloniei și Turciei.

Până în prezent, dintre liderii marilor puteri europene, Donald Trump a primit-o de două ori pe Angela Merkel la Casa Albă (2017), o dată pe fostul premier britanic Theresa May, iar președintele francez Emmanuel Macron a efectuat, în 2018, prima vizită de stat găzduită de Trump în calitate de președinte, vizita cuprinzând și un discurs în fața Congresului SUA.

De asemenea, Washington Post notează că președintele României este al șaptelea lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump la Casa Albă în 2019. (Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019).

Dintre întrevederile cu liderii din regiune, primirea premierului maghiar Viktor Orban la Casa Albă a marcat încheierea unei perioade de secetă în relațiile americano – maghiare, revigorate și prin vizita secretarului de Stat Mike Pompeo la Budapesta, în luna februarie, prima după opt ani și parte a unui turneu diplomatic pe care administrația SUA l-a utilizat pentru a-și anunța revenirea în regiune, de unde ”a absentat prea mult timp”, iar ”rivalii au umplut golul”.

În cadrul aceluiași turneu, Pompeo s-a aflat și la Varșovia, unde a co-prezidat cu omologul polonez o conferință dedicată păcii și securității în Orientul Mijlociu și unde alături de vicepreședintele SUA Mike Pence au dat încă un impuls favorabil relației strategice dintre Varșovia și Washington.

Cel mai recent moment în această direcție a fost și vizita președintelui Poloniei Andrzej Duda la Washington, din 12 iunie 2019, la nouă luni după vizita din septembrie 2018, ocazie cu care preşedintele Donald Trump s-a angajat în faţa omologului său polonez Andrzej Duda să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia. De asemenea, o nouă cărămidă urmează a fi adăugat la edificiul relației strategice SUA – Polonia la 1 septembrie 2019, când Donald Trump va merge la Varșovia pentru comemorarea a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte, singura vizită a lui Donald Trump în Europa Centrală și de Est. este legată de un proiect regional lansat de Croația și de Polonia și consolidat pe parcursul unui summit în România. În iulie 2017, la Varșovia, președintele american a participat la cel de-al doilea summit al Inițiativei celor Trei Mări, o platformă politică flexibilă care conectează țările riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră pe trei componente: energie, digital și transporturi.

La Summitul de la București din 2018 găzduit de Klaus Iohannis, unde SUA au fost reprezentate de secretarul Energiei Rick Perry, a fost atinsă maturitatea deplină a acestei Inițiative, printre rezultatele înregistrate fiind adoptarea unei liste de proiecte de interconectare, organizarea Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, operaționalizarea Fondului de Investiții al I3M, respectiv a rețelei Camerelor de Comerț din regiune.

De altfel, referitor la vizita sa la Washington, președintele Klaus Iohannis a invocat recent aceste rezultate ca un plus valoare ce poate genera o mai mare implicare a SUA în regiune.

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump are două componente: una majoră și directă fiind subiectele prioritare din aria securității, relației economice și energiei și o a doua subînțeleasă și indirectă, anume consolidarea poziției fruntașe a lui Klaus Iohannis în cursa electorală pentru nou mandat prezidențial.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus că ”este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Preşedintele Klaus Iohannis va fi primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în SUA, la doi ani și două luni distanță de când a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul american în Biroul Oval.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending