Connect with us

NATO

CSAT a aprobat planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării și Carta Albă a Apărării: Dezvoltarea capabilităților Armatei până în 2040, obiectivul major

Published

on

© Administrația Prezidențială

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a analizat şi aprobat, marţi, o serie de documente pentru aplicarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024, printre care Planul de implementare a acesteia, Analiza strategică a Apărării, Carta Albă a Apărării, informează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, o prioritate strategică a Planului de implementare vizează asigurarea cadrului legal adaptat, incluzând revizuirea legislaţiei care vizează organizarea şi funcţionarea principalelor instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi în ceea ce priveşte securitatea naţională, inclusiv Legea de organizare şi funcţionare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, şi continuând cu domenii dinamice şi cu grad ridicat de volatilitate, unde este nevoie de reglementare modernă, precum managementul crizelor sau securitatea şi apărarea cibernetică. Astfel, va fi asigurată eficientizarea şi modernizarea instituţiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin şi, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetăţenilor, a explicat Administraţia Prezidenţială.

O altă prioritate constă în monitorizarea elaborării strategiilor, planurilor de acţiune şi a altor documente programatice de nivel sectorial sau departamental, elaborate de instituţiile publice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, conform propriilor nevoi, în conformitate cu Programul de guvernare, legislaţia în vigoare şi Hotărârile CSAT.

Citiți și Parlamentul a aprobat Strategia Națională de Apărare a Țării propusă de președintele Klaus Iohannis și care reafirmă ca piloni de bază Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la UE și NATO

Procesul de elaborare a Planului de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024 a inclus şi consultarea instituţiilor cu atribuţii şi responsabilităţi directe sau adiacente în domeniul securităţii naţionale a României şi a fost coordonat de către Departamentul Securităţii Naţionale din Administraţia Prezidenţială.

Conform comunicatului Administraţiei Prezidenţiale, Analiza strategică a apărării fundamentează o nouă concepţie de organizare, încadrare, dotare şi instruire a Armatei României, care să prevadă ca obiectiv fundamental crearea condiţiilor de îndeplinire a misiunilor constituţionale.

“Aceasta are ca scop determinarea structurii şi a direcţiilor de dezvoltare a capabilităţilor până în anul 2040”, se precizează în comunicat.

Documentul prevede trei etape, cu obiective măsurabile, pentru a asigura continuitatea şi coerenţa procesului, dar şi adaptarea la evoluţiile viitoare: finalizarea Programului de modernizare Armata 2026; implementarea noilor tehnologii şi reorganizarea Armatei României pentru acţiune multi-domeniu (2032); finalizarea Programului Armata 2040. La finalul fiecărei etape, vor fi analizate obiectivele atinse, precum şi validitatea şi viabilitatea planurilor viitoare, urmând a fi făcute modificările necesare.

“Analiza strategică a apărării s-a derulat printr-o abordare interdepartamentală şi interinstituţională, într-o perioadă în care provocările la adresa securităţii şi apărării au căpătat noi valenţe, iar procesele de planificare strategică iniţiate acum vor influenţa securitatea şi apărarea regională în următoarele decenii – consolidarea capabilităţilor militare ale Federaţiei Ruse în regiunea Mării Negre, desfăşurarea procesului de reflecţie strategică la nivelul NATO, aprobarea unei noi strategii şi adaptarea posturii Alianţei, iniţierea procesului de relocare a unor forţe SUA în Europa, toate suprapuse peste efectele pandemiei de COVID-19”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit acestuia, pentru realizarea noii structuri de forţe, sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde. Armata 2040 va fi o structură de forţe flexibilă, multi-domeniu, cu un spectru larg de capabilităţi specifice secolului XXI, indică Administraţia Prezidenţială.

Citiți și Guvernul a adoptat Carta Albă a Apărării: Alocare record de 2,24% din PIB pentru apărare și descurajarea unei agresiuni împotriva României

Carta Albă a Apărării este un document care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securităţii cetăţenilor şi apărarea teritoriului, a valorilor şi a intereselor naţionale, subliniază sursa citată.

Totodată, Carta Albă a Apărării fundamentează Strategia militară şi Directiva de planificare a apărării şi este concepută într-o nouă paradigmă strategică, având ca scop final consolidarea posturii de apărare şi descurajare, în baza a cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie; o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită; o puternică industrie de apărare autohtonă; dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie; rezilienţa.

În finalul şedinţei, care a avut loc în sistem videoconferinţă, membrii CSAT au analizat şi aprobat evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale prognozate pentru anul 2021. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO cere Rusiei eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi: Cei responsabili de tentativa de asasinat asupra sa trebuie deferiți justiției

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a alăturat luni comunității occidentale în a condamna arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi la întoarcerea acestuia în Rusia și în a solicita eliberarea acestuia din detenție.

Mă alătur apelurilor internaționale pentru eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi. Cei responsabili de tentativa de asasinat asupra sa, cu utilizarea armelor chimice interzise, trebuie deferiți justiției. Rusia trebuie să respecte angajamentele sale privind drepturile omului și statul de drept“, a scris Stoltenberg, pe contul său de Twitter. 

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminică seara, la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Autoritatea penitenciară din Rusia (FSIN) a confirmat că agenţii l-au reţinut pe Navalnîi, cel mai cunoscut critic al preşedintelui Vladimir Putin.

Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Reacții de condamnare fermă a acțiunilor Rusiei și de solicitare a eliberării lui Navalnîi au venit și din partea președinților Consiliului European, Parlamentului European și Înaltului Reprezentant al UE, a președintelui Comisiei Europene, a prim-ministrului Poloniei, a țărilor baltice și a României, prin vocea miniștrilor de externe, a șefului diplomației germane, dar și a Statelor Unite, atât prin intermediul administrației Trump, cât și a viitoarei administrații Biden.

De asemenea, liderii grupurilor PPE și Renew Europe în Parlamentul European, Manfred Weber, respectiv Dacian Cioloș, au solicitat o dezbatere în plen privind arestarea lui Navalnîi.

Continue Reading

NATO

EXCLUSIV Nume de cod “E-ARC”. Cum va funcționa Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România și care va coopta state membre NATO și UE

Published

on

© NATO/ Twitter

Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a survenit în contextul în care pandemia de COVID-19 continuă să reprezinte o provocare majoră la nivel global, iar reziliența reprezintă astăzi o componentă importantă a securităţii și un factor important în protejarea democraţiei, a transmis Ministerul Afacerilor Externe în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Pentru început, E-ARC va fi un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care va funcționa în subordinea MAE. În etapele ulterioare, E-ARC va fi internaționalizat, prin cooptarea statelor membre NATO, UE și partenere.

La reuniunea miniștrilor afacerilor externe din țările NATO din luna decembrie a anului trecut, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a anunțat, în conformitate cu aprobarea președintelui și a prim-ministrului, decizia României de a înființa și găzdui un Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență. Ulterior, la 28 decembrie, Guvernul României a luat decizia înființării Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, care va funcționa în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

“Evaluările naționale, dar și ale NATO și UE, arată necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. În paralel cu inițiativele și procesele deja declanșate la nivel euro-atlantic pe tema rezilienței, este în continuare nevoie de o abordare integrată și adaptată evoluţiilor pe termen lung”, mai arată sursa citată, care subliniază că pandemia generează și oportunități pentru realizarea de acțiuni comune, menite să consolideze reziliența, atât pe palier intern, nivelul societății și al instituțiilor statului, precum și pe palier extern, la nivelul organizațiilor internaționale multilaterale.

Inițiativa României, susținută de SUA și de NATO. Reziliența, o temă centrală la summitul Alianței Nord-Atlantice din 2021

Potrivit Ministerului, inițiativa României “a fost susținută și promovată de România inclusiv în discuțiile de nivel cu SUA și alți aliați și parteneri, iar operaționalizarea sa reprezintă una dintre prioritățile MAE în prezent”.

De altfel, răspunzând în luna decembrie unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro referitoare la propunerea României, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că reziliența reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, mai ales în lumina ascensiunii Chinei. Ulterior, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, a declarat într-un briefing cu jurnaliștii români, că rezilienţa este un subiect ce a fost preselecţionat pentru agenda summitului NATO din 2021 și va fi o temă de sine stătătoare în dezbaterile liderilor euro-atlantici.

Pentru România, asigurarea rezilienței este o prioritate, la nivel național și în cadru aliat, fiind esențială dinamizarea cooperării strânse între statele aliate, pe baza lecțiilor desprinse până în prezent, pentru a spori eficiența răspunsurilor individuale și colective la situații de criză și nu numai“, mai subliniază Ministerul Afacerilor Externe.

Cum va funcționa E-ARC?

MAE precizează că “România își propune ca, prin înființarea și funcționarea E-ARC, să aibă un rol central în conectarea actorilor relevanți în domeniu si crearea unei platforme de nivel internaţional, cu scopul de a identifica și promova proiecte comune în domeniul cercetării și implementării rezilienței, inclusiv crearea de bune practici la nivelul UE și NATO, dar și în raport cu partenerii.

Centrul va promova, printre altele, o abordare strategică integrată privind realizarea coeziunii în jurul conceptului de reziliență și va identifica atât vulnerabilitățile, cât și soluții pragmatice în acest sens, asigurând, totodată, un ghidaj pentru actorii naționali și internaționali.

“Pentru început, E-ARC va fi un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care va funcționa în subordinea MAE. În etapele ulterioare, E-ARC va fi internaționalizat, prin cooptarea statelor membre NATO, UE și partenere. Conducerea Centrului va beneficia de sprijinul unui Comitet consultativ internațional, format din experți din domeniul public și privat, din mediul academic și alte organizații internaționale. Centrul va coopera în mod activ atât cu instituții publice, cât și cu mediul privat, cu cel universitar și cu societatea civilă pentru a-și îndeplini obiectivele”, conchide MAE, în răspunsul său.

La summitul din 2016, țările membre NATO au decis să își asume un angajament pentru creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

Suntem uniți în menținerea și dezvoltarea capacităților noastre individuale și colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienței noastre împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție. Reziliența este fundamentul esențial pentru o apărare și o descurajare credibilă și eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani. Mai mult, subiectul este unul esențial prevederilor articolului 3 al Tratatului Atlanticului de Nord care statuează că ”pentru a-și atinge obiectivele de apărare colectivă, țările membre, separat și împreună, vor menține și vor dezvolta capacitatea lor individuală și colectivă de a rezista în caz de atac armat”.

Practic, la summitul de la Varșovia s-a decis definirea unor indicatori de reziliență precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanțuri de aprovizionare, telecomunicații și infrastructuri strategice militare.

Continue Reading

NATO

MApN: Aeronave F-16 ale României și SUA au participat la un exercițiu de consolidare a măsurilor de reasigurare ale NATO în Europa de Sud-Est

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Patru aeronave F-16 Fighting Falcon din dotarea Bazei 86 Aeriană de la Borcea, alături de două aeronave F-16, o aeronavă fără pilot și două aeronave de realimentare în aer din dotarea Forțelor Aeriene ale SUA dislocate în Europa – USAFE, au participat joi, 14 ianuarie, la exercițiul aerian multinațional Prime Accord, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Exercițiul a inclus misiuni de escortă şi patrulare aeriană de luptă și a fost coordonat de Componenta Operațională Aeriană a Statului Major al Forțelor Aeriene, cu sprijinul mijloacelor radiotehnice aparținând Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere şi Recunoaştere „Dacia”.

Exercițiul a avut drept scop întărirea măsurilor de reasigurare ale Alianței Nord-Atlantice în zona de Sud-Est a Europei, precum şi verificarea capacităţii de integrare a sistemelor de comandă şi control – C2 ale României şi NATO, contribuind astfel la sporirea încrederii României privind implicarea Statelor Unite ale Americii în asigurarea securității regionale.

Participarea aeronavelor românești la acest tip de activități permite antrenarea personalului în executarea unor astfel de misiuni și contribuie la dezvoltarea cooperării multinaționale în domeniul aerian prin aplicarea unor proceduri comune.

Prin executarea cu succes a exercițiului de antrenament în comun, forțele aliate implicate sunt pe deplin pregătite să-și execute misiunile pe toate domeniile, demonstrând implicare și interoperabilitate în contextul provocărilor generate de pandemia COVID -19.

Continue Reading

Facebook

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul lui Dragoș Pîslaru privind Instrumentul pentru Asistență Tehnică, element esențial în accesarea fondurilor din mecanismul de 672,5 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană dorește ca 70% din populația adultă a statelor membre să fie vaccinată împotriva COVID-19 până în vară: Vaccinarea este esențială pentru a ieși din această criză

ROMÂNIA6 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Banca Mondială clasează România în topul țărilor cu cele mai multe și aplicate măsuri din lume în contextul pandemiei de COVID-19

Eugen Tomac7 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

Corina Crețu7 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu consideră că România trebuie să-și consolideze strategia națională de vaccinare: Găsirea vaccinului anti-COVID-19 nu a fost decât primul pas. Crucial este acum procesul de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Parlamentului European: Membrii forului legislativ al UE au sprijinit prin ajutor financiar lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Florin Cîțu, asigurat de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA că relația Statele Unite – România va rămâne puternică în timpul administrației Biden

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Investițiile în infrastructura feroviară trebuie să fie o prioritate pentru România și pentru Europa, transportul pe calea ferată fiind o soluție verde eficientă

ȘTIRI POZITIVE10 hours ago

Publicație britanică: Timișoara și Cluj-Napoca, în top 20 cele mai sănătoase orașe de locuit din lume, devansând München sau Copenhaga

ROMÂNIA11 hours ago

România, pe locul 18 la nivel global și pe locul 6 la nivelul UE în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19 (Bloomberg)

Eugen Tomac7 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA4 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA4 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

Advertisement
Advertisement

Trending