Connect with us

NATO

CSAT a decis că România va dona Ucrainei un sistem de rachete Patriot, devenind al treilea aliat NATO după SUA și Germania care acordă un astfel de sprijin

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România va dona Ucrainei un sistem Patriot de rachete de apărare antiaeriană și antirachetă, a decis joi Consiliul Suprem de Apărare a Țării, conform comunicatului remis presei remis de Palatul Cotroceni la finalul ședinței desfășurate sub conducerea președintelui Klaus Iohannis.

Ministerul Apărării Naționale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării o analiză detaliată privind situația operaționalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanța operațională a acestora la nivel național și aliat, precum și impactul generat de un eventual transfer al unui sistem.

“Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT“, se arată în comunicat.

Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, mai punctează sursa citată.

Decizia s-a bazat pe “o evaluare tehnică aprofundată a autorităților române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilități pentru România”.

În același timp, vor continua discuțiile cu aliații astfel încât apărarea aeriană a țării noastre să fie în continuare consolidată.

“Poziționarea României este și va continua să fie fără echivoc în susținerea multidimensională a Ucrainei, alături de comunitatea internațională, în dreptul său legitim la autoapărare în fața agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei”, subliniază comunicatul.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a întrunit joi, la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis, având pe agendă obiectivele României pentru summitul NATO din 2024 și analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forțele Armate ale Ucrainei.

Recent, în România a avut loc un exercițiu NATO de apărare aeriană și antirachetă în a fost certificat cel de-al doilea sistem Patriot aflat în dotarea Armatei României.

Exercițiul cu sisteme Patriot și operaționalizarea celui de-al doilea sistem Patriot au avut loc în timp ce decidenții de la București discutau posibilitatea ca România să ofere Ucrainei un sistem de rachete Patriot, o temă de securitate prezentă și în țări precum Spania, Germania și Polonia. Subiectul a fost abordat de președintele Klaus Iohannis pe 7 mai, la Casa Albă, cu președintele american Joe Biden, dar și într-o convorbire telefonică ulterioară cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

“Eu nu accept, sub nicio formă, ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană, despre asta vorbim, Deci, în măsura în care în final se cedează ceva, trebuie România să primească altceva. Altfel nu se va face nimic“, a explicat președintele Iohannis, având în vedere că România avea un singur sistem Patriot funcțional, dar “altele sunt pe cale de operaționalizare”.

În prezent, se știe că Ucraina este în posesia a cel puțin două sisteme de apărare antirachetă Patriot. Un sistem a fost donat anterior de SUA, iar celălalt a fost furnizat în comun de Germania și Olanda.

De altfel, Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ministrul german de externe sprijină măsuri suplimentare de descurajare prin desfășurarea în Germania de rachete americane cu rază lungă de acțiune: Rusia lui Putin, cea mai mare amenințare la adresa păcii în Europa

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul german de externe Annalena Baerbock și-a exprimat sprijinul pentru staționarea rachetelor americane cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Germaniei, contracarând criticile din cadrul coaliției guvernamentale din care face parte, informează Politico Europe.  

”Trebuie să ne protejăm pe noi înșine și pe partenerii noștri baltici împotriva acestei situații, inclusiv printr-o descurajare sporită și prin arme stand-off suplimentare”, a declarat Baerbock într-un interviu acordat edițiilor de duminică ale Funke Media Group.

Aceasta a precizat că, deși Germania și-a dorit un alt fel de relație cu Rusia, țara condusă de Putin reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității țării și a păcii în Europa, anunță Deutsche Welle.

Președintele rus Vladimir Putin a ”mărit continuu arsenalul cu care ne amenință libertatea în Europa”, a declarat Baerbock, adăugând că reticența față de orice descurajare suplimentară ”ar fi nu numai iresponsabilă, dar și naivă față de un Kremlin glacial”.

În cadrul summitului NATO de la Washington din 9-11 iulie, Casa Albă și guvernul german au anunțat că SUA vor desfășura din nou temporar în Germania sisteme de rachete care pot ajunge în Rusia. Acestea includ rachete de croazieră Tomahawk cu capacitate nucleară, rachete antiaeriene SM-6 și rachete hipersonice nou dezvoltate.

Citiți și: Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

La începutul acestei luni, Germania și SUA au publicat o declarație comună în care au indicat că Washingtonul va începe ”desfășurări episodice ale capacităților de foc cu rază lungă de acțiune ale Forței sale operaționale multidomeniu în Germania în 2026”.

În urma anunțului, Rolf Mützenich, lider parlamentar al Partidului Social Democrat al cancelarului Olaf Scholz, a avertizat că ”pericolul unei escaladări militare neintenționate este considerabil”, subliniind că rachetele care ar putea fi staționate în Germania au „un timp de avertizare foarte scurt și deschid noi capacități tehnologice”.

Un tratat încheiat în 1988 între SUA și fosta Uniune Sovietică prevedea interzicerea acestor rachete, dar pactul a fost rupt în urmă cu cinci ani. SUA au avut ultima dată rachete staționate în Germania în timpul războiului rece.

Continue Reading

NATO

“Flancul estic al NATO, mai puternic”: Pentru prima dată, bombardierele strategice B-52 ale SUA au aterizat în România, la Baza Mihail Kogălniceanu

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Două bombardiere strategice B-52 Stratofortress de la o bază americană au aterizat, duminică, în țara noastră, potrivit Forțelor Aeriene Române.

“Flancul NATO estic este mai puternic în această zi istorică! Pentru prima dată, bombardierele B-52 Stratofortress de la Barksdale Air Force Base au aterizat în România în sprijinul Bomber Task Force Europe”, au transmis reprezentanții Forțele Aeriene Române, pe Facebook.

 

Cele două aeronave militare aparținând Forțelor Aeriene ale Statelor Unite au aterizat pe aeroportul „Mihail Kogălniceanu” din județul Constanța, potrivit site-ului specializat în ştiri din aviaţie Boarding Pass.

 

Conform sursei citate, cele două aeronave americane au fost escortate de avioane F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române și F/A-18C Hornet ale Forțelor Aeriene Finlandeze.

“Aliații și națiunile partenere profită de orice ocazie pentru a se antrena împreună, pentru a îmbunătăți pregătirea și pentru a promova pacea și securitatea în regiunea europeană”, se mai arată în mesajul Forțelor Aeriene Române publicat alături de o serie de fotografii.

Continue Reading

NATO

Italia îl acuză pe Stoltenberg de „trădare” și protestează într-o scrisoare la decizia acestuia de a numi un spaniol ca reprezentant special al NATO pentru flancul sudic

Published

on

Photo Collage © Governo Italiano, Presidenza del Consiglio dei Ministri

Italia a trimis o scrisoare de protest secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, exprimându-și surprinderea și dezamăgirea față de decizia de a numi un spaniol, Javier Colomina, în funcția de reprezentant special al Alianței pentru relațiile cu țările de pe malul sudic al Mediteranei, au confirmat, vineri, surse oficiale pentru EFE, preluat de Agerpres.

Guvernul italian a făcut lobby pentru crearea unui emisar pentru flancul sudic al Alianței la summitul NATO de la Washington din această lună, susținând că poziția ar trebui să revină unui italian.

Sursele au subliniat că numirea lui Colomina este interimară și nu a fost oficializată, astfel încât o altă personalitate ar putea prelua permanent acest rol atunci când succesorul lui Stoltenberg, Mark Rutte, va prelua funcția de secretar general al NATO la 1 octombrie.

Diplomatul spaniol Javier Colomina va fi primul Reprezentant Special al Secretarului General al NATO pentru Vecinătatea Sudică, o decizie care a indignat guvernul italian al Giorgiei Meloni, care se arătase foarte interesată de preluarea acestui post recent creat în timpul summitului Alianței de la Washington.

Potrivit ziarului La Vanguardia, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ales un om în care are deplină încredere pentru a ocupa această funcție. Javier Colomina este actualul subsecretar general adjunct al Alianței pentru afaceri politice și politica de securitate și reprezentant special al Secretarului General pentru Caucazul de Sud și Asia Centrală. Anunțul oficial este așteptat să aibă loc în zilele următoare.

Crearea postului de Reprezentant Special al Secretarului General al NATO pentru vecinătatea sudică face parte din Planul de acțiune pentru flancul sudic convenit în cadrul recentului Summit al Alianței Atlantice, care a avut loc la Washington în 10 și 11 iulie.

La conferința de presă de după summit, premierul spaniol Pedro Sánchez, a sărbătorit aprobarea, „grație conducerii Spaniei”, a Planului de acțiune pentru vecinătatea sudică, „care dă continuitate Conceptului strategic de la Madrid și care „este unul dintre marile obiective pe care Spania și NATO și le-au stabilit la acest summit”. „În acest context, va fi numit, de asemenea, un Reprezentant Special al Secretarului General pentru regiunea sudică, care va permite progresul în această direcție”, a continuat Sánchez, care nu a dorit să precizeze dacă Spania ia în considerare posibilitatea de a oferi un candidat pentru această funcție, așa cum Italia anunțase deja. „Lucrul important este că a fost aprobat”, a răspuns el.

Adevărul este că numirea lui Colomina a indignat guvernul Meloni. În timpul summitului NATO, Italia a propus până la trei nume pentru această funcție și chiar premierul a subliniat în fața celorlalți lideri ai Alianței rolul Italiei în promovarea „atenției pentru flancul sudic al Alianței”, în strategia pentru Africa de Nord și în combaterea imigrației.

Din acest motiv, vestea, care a ajuns miercurea trecută la Roma, a fost primită cu indignare la Palazzo Chigi, care și-a trimis imediat delegații la sediul NATO din Bruxelles pentru a protesta oficial. Potrivit ziarului italian Il Foglio, reprezentantul permanent al Italiei la NATO, Marco Peronaci, i-a trimis lui Stoltenberg, la 17 iulie, o scrisoare în care explică faptul că „autoritățile italiene au luat cunoștință de această decizie cu mare surpriză și dezamăgire” și avertizează că, „pentru a fi eficientă, politica NATO în sud are nevoie de o atenție reînnoită, nu de un rebranding”.

De asemenea, chiar recunoscând puterea secretarului general de a decide asupra acestui tip de poziții, „Italia subliniază că această decizie strategică a fost luată la sfârșitul mandatului său (al lui Stoltenberg) și fără o consultare adecvată cu aliații”.

Într-un interviu acordat ziarului italian La Stampa și publicat duminică noaptea, ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a apreciat că decizia de a-l numi pe spaniolul Javier Colomina ca reprezentant special al NATO pentru relaţiile cu ţările de pe malul sudic al Mediteranei este o „trădare” comisă de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.

„Consider că este aproape un afront personal, o dezamăgire profundă”, a declarat Crosetto, foarte apropiat de prim-ministrul Giorgia Meloni şi unul dintre cofondatorii – alături de Meloni – a formaţiunii de extremă dreapta Fraţii Italiei (FdI).

„I-am scris un mesaj foarte dur. M-a supărat şi vor exista consecinţe în ceea ce priveşte relaţiile personale. El a trădat un principiu: Italia a luptat pentru a introduce rolul de emisar pentru flancul sudic. Iar la summitul de la Washington, 32 de lideri au fost de acord”, a explicat Crosetto.

Şi adaugă: Stoltenberg nu a vrut să numească un reprezentant pentru sud. A trebuit să o includă în rezoluţie pentru că Italia a dorit-o şi, astfel, s-a răzbunat dând rolul unui spaniol, un oficial spaniol care deja are alte treburi, golind efectiv de conţinut obiectivul politic pe care l-am urmărit şi aprobat la summitul NATO: Cred că acesta este un comportament teribil. (Stoltenberg) şi-a încheiat cei nouă ani la conducerea NATO în cel mai rău mod cu putinţă”.

Ministrul Crosetto a insistat că Italia nu are o problemă cu NATO, „are o problemă cu Stoltenberg. El este singurul responsabil, poate pentru că este ghidat de logica apartenenţei politice, nereuşind să-şi îndeplinească prima dintre responsabilităţile sale: să fie deasupra părţilor”.

Guvernul Meloni l-a însărcinat pe Peronaci să-i informeze oficial pe liderii NATO că, în scrisoarea de numire a lui Colomina, Stoltenberg se referă la acesta ca la „reprezentantul meu special”. În consecință, potrivit Italiei, „această numire ar trebui să fie considerată temporară în așteptarea oricărei decizii pe care secretarul general”, adică Mark Rutte, „dorește să o ia” atunci când își va prelua funcția în octombrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE4 mins ago

Cătălin Predoiu: România este mai bine plasată, față de 2023, pentru aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre

U.E.14 hours ago

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Meta are termen până la 1 septembrie să prezinte Comisiei Europene soluții pentru a îmbunătăți modelul de ”plată sau consimțământ” impus consumatorilor din UE, altfel riscă sancțiuni

CHINA17 hours ago

Ministrul ucrainean de externe merge la Beijing la invitația omologului chinez Wang Yi. Va fi discutat rolul Chinei în obținerea unei „păci stabile și drepte” în războiul cu Rusia

CONSILIUL UE17 hours ago

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

ROMÂNIA18 hours ago

Reacția României la retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: SUA sunt și rămân partener strategic pentru România și UE

CONSILIUL UE19 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Netanyahu: Israel va rămâne cel mai puternic aliat al SUA în Orientul Mijlociu indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale

ENERGIE19 hours ago

Secretarul american al energiei vine la București. România găzduiește reuniunea ministerială a Parteneriatului transatlantic pentru energie și cooperare în domeniul climei

U.E.19 hours ago

Șeful diplomației ungare, pregătit pentru confruntarea cu omologii din UE: Criticile Bruxelles-ului sunt motivate de frustrare și invidie

CONSILIUL UE19 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.3 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA5 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA5 days ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

Trending