ROMÂNIA
CSAT a decis crearea unui grup interinstituțional pentru prevenirea și combaterea consumului de droguri și creșterea capacității de supraveghere și intervenție în raport cu atacurile Rusiei la granița României cu Ucraina
Published
2 months agoon

Creşterea capacităţii de supraveghere aeriană, detecţie şi intervenţie, în funcţie de situaţie, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile ruse, constituirea unui grup de lucru interinstituţional pentru gestionarea fenomenului generat de consumul de droguri, aprobarea planului de înzestrare a Armatei pentru perioada 2024-2033 și continuarea eforturilor de a-i sprijini pe românii aflați în Israel, reprezintă principalele concluzii ale ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, desfășurată joi la Palatul Cotroceni sub conducerea președintelui Klaus Iohannis.
Prima temă analizată în cadrul ședinței Consiliului a constituit-o consumul de droguri și alte substanțe psihoactive de către tineri și elevi, ca risc major la adresa siguranței individuale și naționale.
Membrii CSAT au ajuns la concluzia că, prin gravitate, modalități de manifestare, repetabilitatea acțiunilor și cumulul prejudiciilor aduse atât în planul sănătății, prin punerea în pericol a vieții sau a calității acesteia, cât și în planul siguranței publice, pe fondul conectării țării noastre la trasee și rute internaționale de transfer/transport al stupefiantelor, consumul de droguri și alte substanțe stupefiante prejudiciază valorile de securitate națională prevăzute de Constituție și legislația în domeniul securității naționale. Astfel, sunt afectate ordinea de drept și climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, a libertăților și a îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor.
Grup interinstituțional privind prevenirea și combaterea consumului de droguri
Gestionarea fenomenului prevenirii și combaterii consumului de droguri în rândul tinerilor și al elevilor, inclusiv tratamentul de specialitate, reabilitarea, reintegrarea socială și recuperarea, presupune un efort național conjugat, multidisciplinar, cu implicarea instituțiilor din arcul guvernamental, a serviciilor de informații, a structurilor Ministerului Public, a autorităților locale și a societății civile. Nu în ultimul rând, familia consumatorilor este deosebit de importantă și are un rol esențial în acest proces complex.
Astfel, membrii Consiliului au decis constituirea unui grup de lucru interinstituțional format din secretari de stat, nominalizați de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, reprezentanți ai Serviciului Român de Informații, procurori desemnați de către Ministerul Public și specialiști din instituțiile angrenate, sub coordonarea Guvernului României.
Grupul de lucru va elabora un plan comun de acțiune, aprobat la nivelul conducerii instituțiilor menționate, care va cuprinde obiectivele, măsurile de ordin general și particular, sarcinile și responsabilitățile concrete în scopul prevenirii și al combaterii eficiente a riscurilor generate de traficul și consumul de droguri la adresa siguranței individuale și colective, potrivit competențelor care revin fiecărei instituții participante.
La nivel județean, vor fi constituite grupuri de lucru operaționale, formate din specialiști și experți desemnați de către celelalte instituții responsabile.
Pentru transpunerea în practică a planului de acțiune, Guvernul României va adopta, în principal, următoarele măsuri concrete pentru consolidarea autorităților care sunt direct responsabile de combaterea unor fenomene infracționale grave, printre care și traficul și consumul de droguri:
– analizarea cadrului legislativ care vizează traficul și consumul de droguri și formularea, cu celeritate, de propuneri privind modificarea și completarea actelor normative pentru eliminarea lacunelor legislative și limitarea posibilităților de interpretare speculativă a prevederilor legale.
– garantarea unui cadru instituțional sanitar corespunzător, coerent și eficient care să asigure extinderea accesului la tratament și la serviciile pentru recuperare, investigații specifice și măsuri integrate de protecție împotriva riscurilor asociate consumului de substanțe stupefiante în rândul elevilor și al tinerilor.
– implementarea cu rigurozitate a Planului Național Cadru de Acțiune privind siguranța școlară, mecanism de cooperare care prevede, alături de măsurile pentru asigurarea unui climat optim în unitățile de învățământ, pentru elevi și cadrele didactice, și măsuri concrete în problematica drogurilor, precum și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale în domeniul drogurilor 2022-2026.
Măsuri pentru creșterea capacității de supraveghere aeriană la granița cu Ucraina, în contextul atacurilor Rusiei
O altă temă importantă analizată de către membrii Consiliului a fost situația de securitate din Regiunea Mării Negre, pe fondul celor mai recente evoluții, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
În ultima lună, situația de securitate în regiune s-a deteriorat semnificativ, ca urmare a sporirii acțiunilor ostile ale Rusiei la adresa securității și libertății de navigație în Marea Neagră. Intensificarea atacurilor rusești cu drone asupra porturilor maritime și fluviale ale Ucrainei în zona Mării Negre a adus războiul și mai aproape de frontierele României. Incidentele cu fragmente de drone căzute pe teritoriul țării noastre și implicit al NATO au crescut riscul de escaladare.
Printr-o comunicare directă permanentă la nivel politic și militar, România își informează constant și detaliat toți Aliații și partenerii, inclusiv cei strategici, privind evoluțiile și potențialul impact al acestora.
Țara noastră a primit din partea tuturor Aliaților și partenerilor sprijin politic și practic semnificativ, care a inclus și componenta de poliție aeriană și supravegherea spațiului aerian de deasupra Mării Negre.
În cadrul ședinței, Ministerul Apărării Naționale a prezentat un set de măsuri concrete pentru creșterea capacității de supraveghere aeriană, detecție și intervenție, în funcție de situație, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile ruse.
Înzestrarea Armatei României
Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței Consiliului l-a constituit analiza Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2024–2033. Schimbarea majoră a situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților militare necesare contracarării noilor amenințări inclusiv prin creșterea, în cadrul acestora, a achiziției cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor.
În contextul menținerii alocațiilor bugetare pentru Apărare la 2,5% din PIB, Armata României își va concentra eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și în cadru Aliat, în vederea descurajării și a combaterii în mod eficient a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, de tip hibrid sau de altă natură. Acest lucru se va realiza prin dotarea structurii de forțe cu tehnică și echipamente militare performante, compatibile și interoperabile cu cele existente în armatele celorlalte state membre NATO și UE, care să asigure atât îndeplinirea misiunilor de descurajare și apărare, cât și viabilitatea acestora pe termen lung prin nivelul de eficiență și dezvoltare tehnologică.
Totodată, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este direct interesat ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea/dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război.
Drept urmare, membrii Consiliului au aprobat Planul de înzestrare a Armatei României 2024-2033.
România va continua eforturile pentru a sprijini românii afectați de situația de securitate din Israel
Situația de securitate deosebit de gravă din Israel și implicațiile sale profunde în plan global a fost abordată, de asemenea, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. România a condamnat încă din prima zi atacurile teroriste ale Hamas, care au produs numeroase pierderi de vieți omenești și răniți în rândul civililor.
În ceea ce îi privește pe cetățenii români afectați de evoluțiile din regiune, România va continua eforturile active pentru a acorda în continuare sprijin celor care au nevoie, fiind deja instituită o celulă de criză, care lucrează în regim de permanență, pentru acordarea de sprijin cetățenilor români în vederea repatrierii acestora, precum și pentru acordarea de asistență consulară. Până la acest moment, aproximativ 2.035 de români au fost repatriați și demersurile continuă și pentru alți cetățeni români care au solicitat acest lucru.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
COP28. Klaus Iohannis: România va deveni lider regional în operațiunile și implementarea energiei nucleare ca sursă stabilă de energie
Klaus Iohannis: La 105 ani de la Marea Unire, România are un loc un binemeritat în UE și NATO și promovează aspirațiile europene ale românilor de peste Prut
Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice
Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție
Clepsidra, istoria și viitorul: Acum, mai mult ca niciodată, destinul european și euro-atlantic al României trebuie să coboare în Cetatea idealului național
ENERGIE
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
Published
6 hours agoon
December 2, 2023
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că România are unele dintre cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice.
“Suntem cu toţii conştienţi de faptul că reducerile actuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial nu ating obiectivul Acordului de la Paris. Schimbările climatice, precum şi efectele acestora, se intensifică. Ne confruntăm zi de zi cu provocări tot mai mari şi mai complexe, dar atenţia noastră asupra mediului trebuie să fie menţinută. Trebuie să ne consolidăm ambiţia în materie de climă şi să accelerăm implementarea angajamentelor climatice deja asumate. România are unele dintre cele mai scăzute emisii pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice. Ne propunem să ne reducem până în 2030 emisiile cu aproximativ 80% faţă de nivelul din 1990 şi să ne îndreptăm apoi într-un ritm rapid către neutralitatea climatică. Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă, completat de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar fi energia nucleară”, a transmis şeful statului prin declaraţia naţională susţinută în cadrul Summitului Global privind Acţiunea Climatică, relatează Agerpres.
El a subliniat legătura dintre acţiunea climatică, educaţie şi dezvoltarea competenţelor verzi. În acest context, şeful statului a dat exemplul programului REPowerEU, arătând că acesta aduce la nivel naţional două miliarde de euro în investiţii pentru energie regenerabilă şi dezvoltarea competenţelor verzi.
“Marea majoritate a tinerilor din România consideră că acumularea de cunoştinţe despre schimbările climatice în şcoală este esenţială pentru implicarea lor în acţiuni climatice. Prin urmare, educaţia privind clima şi mediul devine din ce în ce mai importantă în programa şcolară din România”, a afirmat Iohannis.
Şeful statului a precizat că educaţia climatică, protecţia biodiversităţii, sistemele de producţie alimentară rezistente la schimbările climatice şi generarea de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon se află în centrul diplomaţiei climatice româneşti.
“Suntem dornici să avansăm proiecte privind aceste domenii cu parteneri care împărtăşesc aceleaşi valori ca noi”, a adăugat el.
Preşedintele Iohannis a menţionat că România este foarte implicată alături de partenerii săi globali, inclusiv din Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină, pentru a facilita formarea şi schimbul de experienţă în ceea ce priveşte gestionarea situaţiilor de urgenţă şi implementarea sistemelor de alertă timpurie, deoarece aceste domenii sunt din ce în ce mai importante în contextul efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice.
El şi-a încheiat intervenţia cu un apel la “un angajament ambiţios şi la acţiune pentru planeta noastră şi pentru bunăstarea tuturor cetăţenilor, generaţii prezente şi viitoare”.
Preşedintele Klaus Iohannis participă, de sâmbătă până luni, la cea de-a 28-a Conferinţă a Statelor parte la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), care desfăşoară în Dubai, Emiratele Arabe Unite.
ENERGIE
COP28. Klaus Iohannis: România va deveni lider regional în operațiunile și implementarea energiei nucleare ca sursă stabilă de energie
Published
7 hours agoon
December 2, 2023
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, la conferința COP28 din Dubai, că România consideră energia nucleară drept o sursă stabilă de energie şi că ţara noastră îşi propune să devină un lider regional în operaţiunile şi implementarea acesteia, un centru de formare a forţei de muncă şi un hub pentru lanţurile de aprovizionare aferente energiei nucleare.
Preşedintele Klaus Iohannis participă, de sâmbătă până luni, la cea de-a 28-a Conferinţă a Statelor parte la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), care desfăşoară în Dubai, Emiratele Arabe Unite.
“Efectele negative ale schimbărilor climatice nu pot fi negate. Trebuie să accelerăm acţiunile noastre de atenuare a schimbărilor climatice şi, în special, să decarbonizăm rapid sistemele noastre energetice. Acesta este motivul pentru care sunt încântat să fiu prezent la acest eveniment alături de lideri guvernamentali şi din industrie care îşi propun să livreze în raport cu obiectivul de zero emisii nete la nivel global până în 2050, inclusiv prin utilizarea energiei nucleare. În ceea ce priveşte România, strategiile noastre privind schimbările climatice şi energia prevăd un mix energetic bazat pe surse regenerabile şi energie nucleară pentru o Românie cu zero emisii nete”, a spus şeful statului, la Dubai, la evenimentul de lansare a Declaraţiei privind triplarea capacităţii de energie nucleară la nivel mondial.
El a subliniat că facilităţile energetice nucleare funcţionează în România de aproape trei decenii la standarde înalte de productivitate şi siguranţă, afirmând că acest fapt reprezintă o experienţă naţională consistentă în acest domeniu.
“În acelaşi timp, trebuie să facem mai mult – la nivel naţional şi global”, a adăugat preşedintele Iohannis.
Şeful statului a precizat că analizele Agenţiei pentru Energie Nucleară a OCDE arată că, la nivel global, capacitatea instalată de energie nucleară trebuie să se tripleze până în 2050 pentru ca lumea să ajungă la zero emisii nete globale până atunci.
“În acest context, România consideră energia nucleară ca fiind o sursă stabilă de energie, care contribuie la securitatea energetică şi la decarbonizare. Mergând mai departe, ne angajăm să finalizăm două noi unităţi CANDU la Centrala de la Cernavodă şi să construim şi să implementăm în România SMR-uri, reactoare modulare mici. (…) Referitor la acest lucru, este o nouă tehnologie la care lucrăm împreună cu prietenii noştri din Statele Unite şi se pare că vom construi primul reactor modular mic civil bazat pe tehnologia despre care am vorbit. În dezvoltarea programului nostru naţional de energie nucleară, ne ghidăm după un set esenţial de principii şi priorităţi. Ne angajăm să asigurăm siguranţa pentru public şi pentru mediu, precum şi neproliferarea. Mai mult decât atât, România îşi propune, de asemenea, să devină un lider regional în operaţiunile şi implementarea energiei nucleare, un centru de formare a forţei de muncă şi un hub pentru lanţurile de aprovizionare aferente energiei nucleare”, a adăugat el.
Preşedintele Iohannis a spus că schimbările climatice reprezintă o provocare globală şi necesită o acţiune la acest nivel.
“Numai prin acţiune coordonată şi ambiţie sporită le putem aborda în mod eficient”, a afirmat şeful statului.
ROMÂNIA
Klaus Iohannis: La 105 ani de la Marea Unire, România are un loc un binemeritat în UE și NATO și promovează aspirațiile europene ale românilor de peste Prut
Published
1 day agoon
December 1, 2023
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că la 105 ani de la Marea Unire este important să reflectăm asupra reuşitelor şi a progreselor realizate. În penultimul său discurs de Ziua Națională a României, șeful statului a vorbit, din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, despre faptul că “cele mai mari izbânzi, în special obţinerea Independenţei şi realizarea Marii Uniri, momente care ne-au definit modernitatea, au fost înfăptuite atunci când românii au lăsat deoparte diferenţele, au pus mai presus de orice binele şi viitorul statului şi au fost uniţi în jurul aceloraşi idealuri şi aspiraţii”.
Şeful statului a subliniat și reuşitele şi progresele realizate de România la 105 ani de la Marea Unire, indicând apartenenţa la Uniunea Europeană şi la NATO.
“Dragi români, la 105 ani de la Marea Unire, este important să reflectăm asupra reuşitelor şi a progreselor realizate. Suntem membri respectaţi ai Uniunii Europene, în care ne-am dorit să ne integrăm pentru că Europa este familia noastră. Valorile europene sunt şi valorile noastre, idealurile europene sunt şi idealurile noastre. Pentru noi, apartenenţa la Uniunea Europeană înseamnă şi accesul la o resursă financiară foarte însemnată, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Banii europeni construiesc România şi fac posibile proiectele noastre naţionale majore. Datorită parcursului său democratic, al ataşamentului la valorile euroatlantice, ţara noastră are astăzi un loc binemeritat atât în Uniunea Europeană, cât şi în NATO. În actuala situaţie geopolitică foarte tensionată, vedem cel mai bine cât de importante sunt aceste două alegeri strategice şi cât de mult ne protejează faptul că avem parteneri pe care ne putem baza în vremuri dificile. România este o ţară sigură şi cetăţenii săi nu au motive să se teamă. Apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică ne oferă cele mai solide garanţii de securitate posibile, iar prezenţa trupelor aliate pe teritoriul ţării noastre este dovada angajamentului pentru asigurarea stabilităţii şi a apărării regiunii noastre”, a spus Iohannis.
În context, șeful statului a abordat și sprijinul acordat Republicii Moldova, folosind sintagma “aspirațiilor europene ale românilor de peste Prut”.
“Rolul strategic pe care şi-l asumă România în această zonă ne-a permis să sprijinim foarte consistent şi Republica Moldova, nu doar prin ajutoare trimise în mod direct la Chişinău, ci şi prin promovarea permanentă a aspiraţiilor europene ale românilor de peste Prut”, a mai afirmat preşedintele Klaus Iohannis.
Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.
Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.
Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.
Concrete & Design Solutions

Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă

COP28. Klaus Iohannis: România va deveni lider regional în operațiunile și implementarea energiei nucleare ca sursă stabilă de energie

Klaus Iohannis: La 105 ani de la Marea Unire, România are un loc un binemeritat în UE și NATO și promovează aspirațiile europene ale românilor de peste Prut

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Clepsidra, istoria și viitorul: Acum, mai mult ca niciodată, destinul european și euro-atlantic al României trebuie să coboare în Cetatea idealului național

Maia Sandu: România iubește necondiționat R. Moldova, fără a aștepta lauri. Drumul nostru este comun și locul nostru este împreună în UE

Ziua Națională. Marcel Ciolacu, la 105 ani de la Marea Unire: Când ceva tinde să ne dezbine, să ne amintim că avem un drum comun de parcurs ca națiune

Șeful diplomației SUA, mesaj de Ziua Națională a României: Viitorul cooperării dintre națiunile noastre devine din ce în ce mai luminos

Ziua Națională. Nicolae Ciucă, la 105 ani de la Marea Unire: Iubirea de ţară stă în inimă şi în faptă. Suntem datori să veghem destinul acestei ţări

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE
Trending
- U.E.1 week ago
Lovitură de teatru în Olanda: Partidul anti-imigrație de extremă dreapta obține primul loc la alegerile parlamentare (exit-poll)
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Cu o majoritate firavă, Parlamentul European solicită liderilor statelor UE să convoace o convenție pentru revizuirea tratatelor
- ENERGIE1 week ago
Grupul elen PPC, care a preluat activele Enel din România, plănuiește investiții pe termen lung în energie regenerabilă, consolidarea și modernizarea rețelei de distribuție și digitalizarea activităților (P)
- U.E.1 week ago
Guvernul olandez în exercițiu, îngrijorat că Geert Wilders ar putea înceta sprijinul pentru Ucraina. Politico Europe titrează că “Wilders este cel mai mare coșmar al UE”
- ROMÂNIA1 week ago
Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat