LEGISLAȚIE
CSM: Cerem întregii clase politice să ia urgent măsuri pentru repunerea României pe calea integrării europene
Published
12 years agoon
By
REDACTIAPreşedintele CSM, Alina Ghica, a declarat miercuri, după analizarea raportului Comisiei Europene pe justiţie, că întreaga clasă politică, în principal Guvernul şi Parlamentul, trebuie să ia neîntârziat măsuri convingătoare pentru repunerea României pe calea integrării sale europene depline, scrie agenția Mediafax.
“Luăm act de îngrijorările exprimate în mod neechivoc de Comisie cu privire la posibila afectare a caracterului ireversibil şi sustenabil al reformelor în contextul politic recent şi solicităm întregii clase politice şi în primul rând Guvernului şi Parlamentului să ia neîntârziat măsuri convingătoare pentru a repune România pe calea integrării sale europene depline“, a arătat preşedintele CSM.
Ghica a precizat că fermele luări de poziţie ale CSM privind apărarea independenţei justiţiei şi prin care se atrăgea atenţia asupra pericolului unor derapaje de la principiile democratice în actualul context politic au fost “nu doar apreciat de către Comisie, ci se şi regăsesc în unele dintre recomandări”.
Preşedintele CSM şi-a exprimat regretul că “eforturile din ultimii ani ale întregului sistem judiciar, dar şi ale factorilor politici, au fost subminate de evoluţiile din ultimele săptămâni de pe scena politică, ceea ce a condus la concluziile negative ale acestui raport”.
CSM a salutat evaluarea pozitivă a activităţii instanţei supreme, a DNA şi a Ministerului Public în general, precum şi recunoaşterea eforturilor instituţionale şi personale ale acestor instituţii şi ale conducătorilor de judecători şi procurori, menţionând că la nivelul tuturor instanţelor şi parchetelor se depun eforturi pentru eficientizarea activităţii.
În opinia preşedintelui CSM, concluziile negative ale raportului “se referă exclusiv la aspecte ce ţin de celelalte puteri ale statului, inclusiv la ameninţări din partea acestora la adresa independenţei justiţiei”.
Sursa: Mediafax.ro
Foto: coopasberita.blogspot.com
You may like
Determinarea Ucrainei și R. Moldova pe calea aderării la UE, recunoscute în pachetul privind extinderea adoptat de Comisia Europeană: “Aderarea la UE rămâne o alegere strategică”
Un nou raport-semnal de alarmă în UE propune crearea unui serviciu de intelligence al UE, stocuri strategice în domeniul sănătății și alocarea a 20% din buget pentru apărare, securitate și pregătirea pentru situații de criză
Viitoarea Comisie Europeană se pregătește pentru rivalitatea cu China în politică externă, comerț și amprentă globală: “Trebuie să demonstrăm că oferta Europei este o opțiune mai bună”
Ursula von der Leyen și Mark Rutte au decis să înființeze un nou grup operativ la nivel înalt pentru a consolida parteneriatul strategic UE-NATO
Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 400 de milioane de euro pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă severă
Viitoarea vicepreședinte CE Roxana Mînzatu asigură Parlamentul European că va îmbunătăți programul Erasmus pentru a “aprofunda identitatea europeană, între generaţii şi naţiuni”
LEGISLAȚIE
Consultările între Iohannis și liderii de partide, încheiate cu o inițiativă legislativă privind prelucrarea datelor personale
Published
10 years agoon
May 6, 2015Preşedintele Klaus Iohannis, s-a întâlnit miercuri, la Palatul Cotroceni, cu liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare. Discuțiile au vizat cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
La finalul consultărilor care au durat aproximativ o oră, Administrația Prezidențială a anunțat că, în baza prerogativelor sale constituţionale de mediere, preşedintele a facilitat dialogul între societatea civilă, instituţiile cu competenţe în domeniul prelucrării datelor, apărării şi securităţii naţionale şi partidele politice.
În urma consultărilor, liderii partidelor politice au semnat o inițiativă legislativă parlamentară care să modifice legislația astfel încât accesarea datelor cu caracter personal să poată fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanța de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.
”Discuțiile au pornit de la premisa îmbunătățirii cadrului normativ pentru a pune în acord nevoia de securitate cu apărarea drepturilor și libertăților individului. Cu această ocazie, liderii partidelor politice au semnat o inițiativă legislativă parlamentară de modificare și completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, și-a exprimat speranța că acest proiect, care este rezultatul unui efort comun, va fi aprobat de Parlament și a subliniat, încă o dată, faptul că într-o societate democratică, securitatea, respectarea legii și libertatea trebuie puse în acord”, a informat Președinția, printr-un comunicat de presă.
.
.
LEGISLAȚIE
Curtea Constituţională, despre imunitatea preşedintelui: Este inerentă mandatului, nu este un drept la care titularul să renunţe
Published
10 years agoon
December 10, 2014Imunitatea de care beneficiază președintele României este un mijloc de protecție, menit să îl apere de eventuale presiuni, abuzuri și procese șicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, având drept scop garantarea libertății de exprimare, arată în motivare Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit Agerpres.
În 13 noiembrie, CCR a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriela Firea referitoare la imunitatea președintelui și a constată că dispozițiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva ordonanței procurorului prin care s-a dispus suspendarea urmăririi penale a președintelui Traian Băsescu întrucât există un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale: imunitatea.
“Acesta este motivul pentru care imunitatea are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunța atunci când apreciază a fi oportun. Ea este o garanție de ordine publică a mandatului și, pe cale de consecință, poate fi invocată din oficiu, nu doar de titular, și oricând pe durata exercitării mandatului, fiind un element constitutiv al statutului juridic constituțional al președintelui României. (…) Analizând semnificația juridică a instituției imunității, Curtea a constatat că aceasta este o garanție constituțională, o măsură de protecție juridică a mandatului, care are menirea să asigure independența titularului mandatului față de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanția prevăzută la art.72 alin.(1) din Constituție încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viața politică a societății, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele și faptele săvârșite în perioada în care a exercitat funcția publică și care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice”, susțin judecătorii Curții în motivare.
Ei arată că legislațiile naționale ale diferitelor state prevăd o dublă protecție, imunitatea exprimându-se prin două noțiuni juridice: iresponsabilitatea și inviolabilitatea.
În opinia lor, șeful statului nu răspunde juridic pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică, nici pe durata mandatului și nici după expirarea acestuia, ca efect al iresponsabilității mandatului. Însă, subliniază CCR, așa cum s-a reținut în jurisprudența sa, titularul rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele și faptele care nu au legătură cu opiniile sale politice și care au fost săvârșite înainte sau în perioada în care a exercitat funcția publică, sub rezerva suspendării pe perioada deținerii mandatului a tuturor procedurilor de cercetare penală, ca efect al inviolabilității mandatului.
“Curtea reține că președintele României, în exercitarea atribuțiilor sale, se bucură de imunitate (art.84 alin.(2) din Constituție), sub cele două aspecte ale acesteia: iresponsabilitatea pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului și inviolabilitatea, cu limita prevăzută de art.96 din Constituție — punerea sub acuzare pentru fapte de înaltă trădare. (…) Imunitatea este inerentă mandatului de demnitate publică, pe perioada exercitării acestuia, iar nu persoanei care ocupă temporar această funcție. Ea are caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv de care titularul poate uza sau la care poate renunța după propriul interes. (…) În considerarea îndeplinirii acestui mandat, care presupune exercițiul autorității statale, deci a unor competențe de rang constituțional, și a statutului juridic special, persoana care deține funcția de președinte al României nu se află în aceeași situație juridică cu ceilalți cetățeni. Așa fiind, regimul juridic aplicabil unor situații diferite nu poate fi decât unul diferit: suspendarea urmării penale, pe motivul existenței unui impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, poate opera având ca situație premisă imunitatea președintelui României doar cu privire la persoana care ocupă această demnitate publică, în considerarea principiilor constituționale invocate mai sus”, se mai spune în motivare.
Curtea arată că, întrucât pe perioada în care operează suspendarea urmăririi penale este suspendat cursul termenului prescripției răspunderii penale în ceea ce privește persoana care ocupă temporar funcția de demnitate publică, conform art.156 din Codul penal, acesta fiind reluat după încetarea mandatului de președinte al României, nu se poate reține că dispozițiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală instituie vreo discriminare între cetățeni, sub aspectul apărării drepturilor și libertăților fundamentale în fața legii penale și a autorităților publice.
Pe de altă parte, Curtea constată că norma procesual penală este suficient de clară, previzibilă și precisă în ceea ce privește ipotezele sale de aplicare, astfel că incidența ei în cauzele de urmărire penală se realizează pentru toate situațiile în care există un impediment legal temporar, indiferent de persoana față de care acesta operează.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
.
LEGISLAȚIE
UPDATE: Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă definitiv
Published
10 years agoon
November 18, 2014UPDATE 16:40
Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă, cu 293 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.
—
Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă de deputaţii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Actuala majoritate este de acord cu cererea făcută de Klaus Iohannis, câştigătorul alegerilor prezidenţiale. Proiectul este de aproape un an în sertarele comisiei juridice, ceea ce i-a făcut pe cei din opoziţie să acuze puterea că păstrează legea pentru a-i putea salva pe social democraţii care au probleme cu justiția, notează Digi24.
Victor Ponta a răspuns provocării lui Klaus Iohannis din campania electorală ca legea amnistiei să fie pusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi respinsă prin votul plenului.
Proiectul prevede graţierea pedepselor cu închisoare de până la 6 ani, inclusiv a faptelor de corupţie.
După ce a fost respinsă de Senat, proiectul a primit aviz în comisia juridică a Camerei Deputaţilor, pe 10 decembrie 2013 . Această zi a primit numele de “marţea neagră ” pentru că modificările votate pe ascuns de aleşi aveau sa fie aspru criticate în ţară, dar şi în străinătate. După un val de reacţii negative din partea ambasadelor occidentale, proiectul s-a întors în Comisia Juridică. Liberalii au vrut ca proiectul să fie respins înaintea vacanţei de vară, dar PSD s-a opus.
Cererile au revenit în apropierea campaniei electorale, dar tot fără succes, ceea ce i-a determinat pe liberali să folosească amnistia şi graţierea ca temă împotriva lui Victor Ponta.
Legea amnistiei şi graţierii a fost iniţiată în februarie 2013 de către deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Cei doi susţineau că e nevoie să fie graţiaţi cei condamnaţi pentru infracţiuni minore pentru că închisorile sunt supraaglomerate.
.
.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
R. Moldova atenționează că Rusia ar putea recurge la ”acțiuni perturbatoare” la secțiile de votare din străinătate în timpul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale (Die Welt)
Volodimir Zelenski cere din nou permisiunea Occidentului de a folosi armele cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei: Am putea lovi trupele nord-coreene în loc să așteptăm ca acestea să înceapă să atace ucrainenii
Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor
Nicolae Ciucă îî îndeamnă pe cetățenii R. Moldova “să apere calea pro-europeană” la turul al doilea al alegerilor prezidențiale
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
Agenții de informații din SUA atrag atenția asupra imixtiunii Rusiei în campania electorală, cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale
R. Moldova are ”potențialul, talentul și resursele necesare pentru a deveni un hub regional de inovație și dezvoltare tehnologică”, subliniază premierul Dorin Recean
SUA anunță un nou ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 425 de milioane de dolari. Acesta include, printre altele, rachete Stinger și sisteme antitanc Javelin
ICI București sprijină inițiativele de Open Science și alinierea cercetării românești la standardele europene, subliniază directorul general și șeful serviciului ”Cloud Computing” într-un interviu
Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă a generalului Lucian Pahonțu, care va rămâne în funcția de director al SPP
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
Viktor Orban a sfidat din nou UE, devenind primul oaspete oficial al președintelui de extremă-dreapta al Parlamentului Austriei, în vreme ce Szijjarto susținea discurs în rusă în Belarus despre ”cooperarea eurasiatică”
România va avea un hub unic de cercetare în Europa, la Murighiol, care va avea un impact în dezvoltarea economică, a ecosistemului din Delta Dunării, dar și în domeniul transferului tehnologic
Țările nordice își consolidează cooperarea împotriva crimei organizate și în ceea ce privește imigrația, fenomene legate
NATO confirmă prezența trupelor nord-coreene în Rusia: Cooperarea militară dintre Moscova și Phenian, o amenințare pentru securitatea euro-atlantică și indo-pacifică
Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE
Alegeri prezidențiale în R. Moldova: Maia Sandu califică drept ”ofensă la adresa României” afirmația contracandidatului său conform căreia R. Moldova nu a realizat cu țara noastră ”niciun proiect” care să o apropie de UE
Victor Negrescu, negociator-șef pentru bugetul UE pentru 2025, le-a prezentat eurodeputaților prioritățile în cadrul negocierilor cu țările membre: Trebuie să le arătăm cetățenilor europeni că suntem alături de ei
PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința intitulată ”Dezvoltarea Moldovei – proiectul – cheie pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a României”, organizată în parteneriat cu BNR
Trending
- INTERVIURI1 week ago
INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități
- SĂNĂTATE2 days ago
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
- REPUBLICA MOLDOVA6 days ago
Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE
- POLITICĂ1 week ago
Nicolae Ciucă și-a lansat programul prezidențial “România prosperă și sigură” cu destinația Cotroceni, axat pe aderarea la OCDE, un stat care nu ia și servește economia, fonduri UE, o justiție liberă de ingerințe și o Armată și industrie puternice
- REPUBLICA MOLDOVA6 days ago
Alegeri prezidențiale în R. Moldova: Maia Sandu califică drept ”ofensă la adresa României” afirmația contracandidatului său conform căreia R. Moldova nu a realizat cu țara noastră ”niciun proiect” care să o apropie de UE