Connect with us

U.E.

Vot important la Londra: Cu 60 de zile înainte de Brexit, parlamentarii britanici o trimit pe Theresa May la Bruxelles să renegocieze acordul cu UE

Published

on

Amendamentul Brady, cel potrivit căruia se solicită înlocuirea mecanismului de ”backstop” cu aranjamente alternative pentru a evita ”o frontieră dură” între Irlanda de Nord și Irlanda, a fost votat marți în Parlamentul de la Londra cu o majoritate de 16 voturi, 317 la 301, parlamentarii britanici cerându-i astfel premierului Theresa May să redeschidă acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, o înțelegere asupra căreia Uniunea Europeană a avertizat că nu va reveni.

Votul dat marți, 29 ianuarie 2019, cu 60 zile înainte de data de 29 martie 2019, în care este preconizată ieșirea Marii Britanii din UE, arată că Parlamentul va susține acordul negociat de Theresa May dacă modificările propuse la acest amendament vor fi efectuate.

Potrivit The Guardian, șefa guvernului de la Londra a luat cuvântul după votul din Camera Comunelor, punctând că ”o majoritate a membrilor Parlamentului au spus că vor susține acordul” dacă va fi schimbat mecanismul de ”backstop”.

May a precizat, de asemenea, că există un ”apetit limitat” pentru o astfel de modificare din partea UE și că negocierile nu vor fi facile.

The Guardian anunța încă dinaintea votului că Uniunea Europeană a pregătit un document prin care va respinge orice formă de renegociere a acordului convenit în luna noiembrie a anului trecut între premierul Theresa May și negociatorii de la Bruxelles

Se pare că în cadrul unei convorbiri telefonice pe care premierul Theresa May a avut-o cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cel din urmă i-a transmis că Uniunea Europeană nu este dispusă să renegociere acordul de retragere. 

Potrivit termenilor cuprinși în mecanismul backstop, întregul Regat Unit va rămâne în uniunea vamală până la stabilirea unor aranjamente alternative, cum ar fi un acord comercial cuprinzător, care să asigure evitarea unei granițe dure între Irlanda și Irlanda de Nord.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Franța, Germania și Italia vor încerca să fie, la Malta, ,,locomotiva la care celelalte state membre își vor cupla vagoanele” în privința instituirii unui mecanism de distribuire a migranților

Published

on

Miniștrii de interne din cinci țări ale UE se întâlnesc luni, 23 septembrie, la Malta pentru a încerca să găsească o soluție privind constituirea unui mecanism de distribuire între statele membre a migranților salvați din apele Mării Mediterane, informează Agerpres.

Ministrul de interne maltez, Michael Farrugia l-a invitat pe noul său omolog italian precum și pe miniștrii de interne din Germania, Franța și Finlanda, care deține președinția Consiliului UE, să se reunească la Malta în speranța de a cădea de acord asupra unor noi reguli care să stabilească modul în care UE va gestiona migranții salvați din apele Mării Mediterane. Malta, cea mai mică țară din UE, se află pe ruta migrației din Mediterana Centrală care se întinde din Libia spre Europa. 

Până la mijlocul anului trecut, Malta a avut un acord cu Italia pentru ca vecinul mai mare să preia migranții debarcați pe insulă, însă Matteo Salvini, fostul ministru de interne care avea o abordare anti-imigrație, a retras Italia din acord și a închis porturile italiene pentru navele de salvare. Malta a urmat exemplul Italiei și și-a închis porturile motivând că teritoriul său foarte mic nu mai poate găzdui alți solicitanți de azil, pe lângă cei aproximativ 2000 acceptați în 2018, relatează sursa citată.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, au convenit, după vizita oficialului italian la Paris, că politica de azil a UE este ,,ineficientă” și trebuie reformată. Odată cu instalarea noului guvern, Italia şi-a flexibilizat politica în materie de migraţie şi şi-a redeschis porturile pe care fostul ministru de interne Matteo Salvini le închisese pentru migranţii salvaţi pe mare.

Macron a menționat că politica de azil, privind imigrația, are nevoie de mai multă solidaritate, spirit uman, dar și eficiență, iar  Franţa şi Italia vor apăra de acum încolo în UE ,,o poziţie comună pentru ca toate ţările să participe de o manieră sau alta” la primire ,,sau să fie penalizate financiar”. La rândul său, Conte a transmis într-un mesaj pe Facebook că va cere renegocierea Regulamentului de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina gestionării cererilor de azil. 

Criticii săi susțin că actualul sistem reprezintă o povară nedreaptă asupra țărilor de frontieră mediteraneene precum Italia, Malta, Grecia și Spania, care, conform regulilor, sunt responsabile cu prelucrarea cererilor de azil și, totodată, a găzduirii migranților, fiind statele de intrare pentru aceștia. Deficiențele Regulamentului de la Dublin în ceea ce privește o împărțire echitabilă a responsabilității între statele membre au fost evidențiate de criza refugiaților care a determinat supraaglomerarea și depășirea capacității de gestionare a sosirilor ilegale, neregulate în taberele pentru refugiați din Italia, Malta, Grecia sau Spania. Situația s-a agravat și a generat o atmosferă tensionată la nivel european când mai multe state central-europene au refuzat soluția propusă de Comisia Europeană privind instituirea unui sistem de distribuire pe cote a refugiaților, invocând argumente legate de lipsa capacității de gestionare și integrare a noilor veniți, securitate sau diferențe cultural-religioase marcante. 

În acest sens, reuniunea informală a miniștrilor de externe și de interne de la Paris din iulie a reprezentat o încercare de detensionare a situației și un pas înainte spre instituirea unui ,,mecanism european de solidaritate”: 15 state membre au fost de acord în principiu cu introducerea unui asemenea mecanism pentru alocarea migranților la nivelul UE, la inițiativa Franței și Germaniei. 

Croația, Finlanda, Franța, Irlanda, Germania, Lituania, Luxemburg și Portugalia au declarat că vor participa „activ”. 

Săptămâna trecută, ministrul de interne german Horst Seehofer, a declarat că Germania este dispusă să preia 25% din totalul celor salvați pe mare de organizații private și aduși pe uscat în Italia sau Malta. Anticipând criticile pe fondul anunțului său, Seehofer a precizat că numărul persoanelor care vor fi primite în Germania va fi mic. 

În ultimele 15 luni, organizațiile neguvernamentale au adus  în Italia și Malta aproximativ 2.200 de migranți salvați pe mare. Germania a preluat 225 de persoane, în jur de 10% dintre acestea. 

La întâlnirea de luni de la Malta, reprezentanții celor cinci state membre vor încerca să stabilească unde ar putea fi relocați cei salvați pe ruta din Mediterana Centrală  – și dacă măsura s-ar aplica doar celor care fug de război și persecuție sau și migranților economici. 

Conform informaţiilor de presă, Franţa şi Germania ar accepta să primească fiecare 25% dintre migranţii salvaţi, iar Italia 10%, deoarece a primit deja foarte mulți migranți în anii precedenți, transmite Agerpres.

De asemenea, va trebui să se stabilească dacă selecţia între persoanele eligibile la drept de azil şi migranţii zişi ‘economici’, care nu au vocaţia de a rămâne în Europa, va fi întreprinsă încă de la sosirea pe continent (aşa cum doreşte Franţa) sau în ţara de destinaţie.

Un alt punct ce trebuie lămurit se referă la noţiunea de ,,cel mai apropiat” port, prevăzută de dreptul maritim internaţional. Italia pledează pentru o ,,rotaţie” a porturilor de primire (care ar include Marsilia, de pildă), pentru reducerea presiunii asupra ţărilor din sud, dar Franţa se arată reticentă faţă de această soluţie.

Însă discuțiile vor fi doar de principiu potrivit declarațiilor ministrului de interne al Germaniei, de săptămâna trecută, care spunea că nu se vor încheia acorduri obligatorii cu privire la cote în cadrul reuniunii din Malta, acest lucru fiind ,,o muncă grea”. Totuși, Seehofer și-a exprimat speranța că ,,cele mai mari trei țări ale UE vor fi locomotiva la care mai multe alte state membre își pot cupla vagoanele”, relatează Deutsche Welle

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, va participa, de asemenea, la discuțiile din Malta.

Continue Reading

Cristian Bușoi

New York: Cristian Bușoi, vicepreședintele Comisiei ENVI din Parlamentul European, a participat la o reuniune de lucru cu ambasadorul UE la ONU

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi, vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, a participat luni, la New York, la o reuniune de lucru cu ambasadorul Uniunii Europene la ONU, o întrunire organizată în marja lucrărilor Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

”Reuniune de lucru cu ambasadorul UE la ONU, domnul João Vale de Almeida, în pregătirea #ClimateActionSummit, un eveniment foarte important, unde vom discuta despre dezvoltare durabilă și sănătate pentru toți și vom dezbate un subiect cu ecou în întreaga lume: schimbările climatice și cele mai bune soluții pentru lupta împotriva acestora”, a scris Bușoi, pe pagina sa de Facebook.

Cristian Bușoi (PNL, PPE) este singurul eurodeputat român care face parte din delegația Parlamentului European prezentă la New York și va participa la summit-ul dedicat acțiunilor climatice.

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

U.E.

Brexit. Premierul britanic Boris Johnson pleacă cu un ”optimism moderat” la New York, unde are programate mai multe întâlniri cu lideri europeni: Nu vă gândiţi că acesta va fi marele moment

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson a atenționat luni că sunt șanse reduse să se obțină progrese în privința Brexit-ului la discuțiile pe care le va avea în marja Adunării Generale a ONU de la New York, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Aflat în avionul spre New York, șeful Executivului britanic le-a sugerat jurnaliștilor care îl însoțesc ”să nu vă gândiţi că acesta va fi marele moment”.

”Nu aş vrea să exagerez convingerea că va exista un progres la New York”, a adăugat premierul britanic.

Johnson urmează să se întâlnească cu președintele Consiliului European Donald Tusk, după care va avea o întâlnire trilaterală alături de cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron.

Marți, prim-ministrul britanic va participa la o întâlnire tete-a-tete cu premierul irlandez Leo Varadkar, urmată de o întrevedere cu omlogul olandez, Mark Rutte, anunță Politico Europe.

Subiectele ce urmează să fie abordate sunt diverse, cum ar fi un răspuns privind tensiunile crescânde cu Iranul, dar Johnson a subliniat că dosarul Brexit-ului va domina discuțiile.

Mecanismul de backstop, care reprezintă principala discordie între Regatul Unit și Uniunea Europeană, a fost cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

Într-un interviu acordat pentru cotidianul El Pais, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a calificat ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ce urmează să aibă loc pe 31 octombrie, drept ”un moment tragic pentru Europa”.

În alt inverviu recent, Juncker s-a declarat convins că Brexit-ul va avea loc, reiterând că dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără acord, atunci va exista o nouă graniţă între Irlanda de Nord şi Irlanda.

“Sunt convins că Brexit-ul va avea loc”, a declarat el pentru Sky News într-un interviu realizat săptămâna trecută, înainte de a vedea ideile pe care guvernul premierului Boris Johnson le-a trimis Bruxellesului în încercarea de a avansa în negocierile privind Brexit-ul.

“Cred că avem încă posibilitatea de a ajunge la un acord” cu Londra, a afirmat totuşi Juncker, calificând drept “constructivă şi parţial pozitivă” întâlnirea pe care a avut-o luni în Luxemburg cu premierul britanic Boris Johnson.

Marea Britanie a trimis săptămâna trecută Uniunii Europene documentele tehnice cu schimbările pe care şi le-ar dori la acordul cu blocul comunitar în privința Brexit şi va înainta propunerile oficiale atunci când vor fi gata.

Comisia Europeană a confirmat joi, 19 septembrie, primirea documentelor tehnice din partea Londrei. ”Am primit documente din partea Marii Britanii şi, pe această bază, vom avea discuţii tehnice astăzi şi mâine asupra unor aspecte privind vama, bunurile manufacturate şi regulile sanitare şi fitosanitare”, a spus purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending