Connect with us

U.E.

Vot important la Londra: Cu 60 de zile înainte de Brexit, parlamentarii britanici o trimit pe Theresa May la Bruxelles să renegocieze acordul cu UE

Published

on

Amendamentul Brady, cel potrivit căruia se solicită înlocuirea mecanismului de ”backstop” cu aranjamente alternative pentru a evita ”o frontieră dură” între Irlanda de Nord și Irlanda, a fost votat marți în Parlamentul de la Londra cu o majoritate de 16 voturi, 317 la 301, parlamentarii britanici cerându-i astfel premierului Theresa May să redeschidă acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, o înțelegere asupra căreia Uniunea Europeană a avertizat că nu va reveni.

Votul dat marți, 29 ianuarie 2019, cu 60 zile înainte de data de 29 martie 2019, în care este preconizată ieșirea Marii Britanii din UE, arată că Parlamentul va susține acordul negociat de Theresa May dacă modificările propuse la acest amendament vor fi efectuate.

Potrivit The Guardian, șefa guvernului de la Londra a luat cuvântul după votul din Camera Comunelor, punctând că ”o majoritate a membrilor Parlamentului au spus că vor susține acordul” dacă va fi schimbat mecanismul de ”backstop”.

May a precizat, de asemenea, că există un ”apetit limitat” pentru o astfel de modificare din partea UE și că negocierile nu vor fi facile.

The Guardian anunța încă dinaintea votului că Uniunea Europeană a pregătit un document prin care va respinge orice formă de renegociere a acordului convenit în luna noiembrie a anului trecut între premierul Theresa May și negociatorii de la Bruxelles

Se pare că în cadrul unei convorbiri telefonice pe care premierul Theresa May a avut-o cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cel din urmă i-a transmis că Uniunea Europeană nu este dispusă să renegociere acordul de retragere. 

Potrivit termenilor cuprinși în mecanismul backstop, întregul Regat Unit va rămâne în uniunea vamală până la stabilirea unor aranjamente alternative, cum ar fi un acord comercial cuprinzător, care să asigure evitarea unei granițe dure între Irlanda și Irlanda de Nord.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu, replică la acuzele eurodeputatului Siegfried Mureșan potrivit cărora premierul Dăncilă a arătat ,,incompetență guvernamentală” în plenul de la Strasbourg

Published

on

© www.comunicatii.gov.ro

Ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu, îi dă replica vicepreședintelui PPE, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, care a acuzat-o în această dimineață pe premierul Viorica Dăncilă de comiterea unei gafe în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, care afectează imaginea Guvernului României.

 

Într-un comunicat transmis pe pagina sa de Facebook, Siegfried Mureșan o acuza pe premierul Dăncilă de ,,incompetență guvernamentală” pentru afirmația potrivit căreia România ar dori să găzduiască sediul ENISA, Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică, care are deja un sediu stabilit în Grecia prin regulamentul de funcționare adoptat de instituțiile UE. Acesta puncta gafa în contextul în care România a pierdut competiția pentru găzduirea Agenției Europene a Medicamentului sau în situația în care Guvernul nu a depus candidatura pentru găzduirea Autorității Europene a Muncii.

Citiți și Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, îi solicită premierului Dăncilă să clarifice gafa făcută în plenul de la Strasbourg, care pune Guvernul într-o ,,situație penibilă”

Astfel, ministrul comunicațiilor, care s-a aflat alături de premierul Dăncilă în plenul de la Strasbourg, cu prilejul prezentării bilanțului Președinției României la Consiliul UE, a dorit să clarifice la ce s-a referit, de fapt, șefa Guvernului.

,,Domnul Siegfried Mureșan se află într-o gravă eroare, arătând încă o dată că, deși este europarlamentar, nu cunoaște dosarele pe care Președinția română la Consiliul UE le-a gestionat pe timpul mandatului său. Dacă ar fi fost interesat să solicite clarificări, cu amabilitate l-aș fi lămurit, pentru că mă aflam alături de doamna Prim-ministru când a prezentat bilanțul Președinției române la Consiliul UE în Parlamentul European. Însă, când dorința de a ataca România excede expertiza, se fac astfel de gafe monumentale…”.

,,Intervenția doamnei Prim-ministru în Parlamentul European nu a vizat agenția ENISA ( o agenție deja existentă, cu sediul la Atena) ci a abordat posibilitatea ca România să-și depună candidatura pentru Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, în contextul în care la nivel european se află în negocieri propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare”, explică oficialului de la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Mai mult, spune ministrul Alexandru Petrescu, ,,este exclus ca doamna Prim-Ministru să facă referire la o agenție deja existentă, România fiind întotdeauna o susținătoare a activității ENISA, lucrând intens și susținând Actul privind securitatea cibernetică, care stabilește noul mandat al ENISA, Agenția UE pentru securitate cibernetică și cadrul european de certificare a securității cibernetice, participând ca observator la toate trialogurile care s-au desfășurat pe parcursul Președinției austriece. Acest act a intrat în vigoare la 27 iunie 2019. Deci, referirea dnei Prim-Ministru a fost făcută, fără echivoc, la Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, o propunere legislativă intens mediatizată la nivel european”.

Propunerea legislativă privind centrul de competențe, anunțată chiar în discursul privind starea Uniunii al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, din 12 septembrie 2018, a ajuns în faza adoptării unei abordări generale grație efortului intens depus de Președinția română, care a a reușit să organizeze, în timp record, două trialoguri cu Parlamentul European (PE) și o serie de reuniuni tehnice cu PE și Comisia, depășindu-și astfel obiectivele stabilite inițial.

Ministrul Alexandru Petrescu explică de ce premierul Viorica Dăncilă a făcut afirmația privind găzduirea de către România a unei agenții dedicate securității cibernetice.

,,În cazul în care co-legiutorii vor adopta propunerea legislativă, stabilirea sediului unui astfel de centru în România ar putea avea o importanță politică și strategică pentru țara noastră deoarece, pe de o parte, România își poate consolida rolul de lider regional în domeniu, securitatea cibernetică devenind astfel un brand de țară. Pe de altă parte, având în vedere dinamica fără precedent a domeniului, Centrul va deveni un punct de referință european și internațional în securitatea cibernetică, punând România pe harta locațiilor cu vizibilitate ridicată la nivel internațional.

Centrul ar urma să aibă o activitate cuprinzătoare care va sprijini securitatea cibernetică de-a lungul întregului lanț valoric, de la activitatea de cercetare până la activitățile de sprijinire a implementării și a adoptării pe scară largă a tehnologiilor-cheie. De asemenea, ar urma să ofere sprijin statelor membre și altor actori relevanți, prin consiliere, împărtășind expertiză și facilitând colaborarea cu privire la proiecte și acțiuni”, precizează ministrul comunicațiilor

Centrul, prin activitatea de coordonare a rețelei de centre naționale, va crea un mecanism eficient de cooperare între statele membre în vederea consolidării capacităților industriale și a sinergiilor dintre industrie și cercetare/inovare.

Amploarea, frecvența și impactul incidentelor de securitate cibernetică sunt în creștere și reprezintă o amenințare gravă la adresa rețelelor și a sistemelor informatice dar și a funcționării economiei europene, a protejării valorilor europene și a sistemelor democratice europene, putând genera pierderi financiare substanțiale, pagube majore economice și subminarea încrederii utilizatorilor. Securitatea cibernetică devine cu atât mai importantă cu cât noul ecosistem digital conectează miliarde de obiecte și de sisteme, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi cel energetic, al transporturilor, al serviciilor bancare și al sănătății, sistemele de control industrial care conțin informații sensibile și care sprijină sistemele de siguranță.

În acest context, ministrul punctează faptul că ,,nu ar trebui să fie deloc surprinzător, nici măcar pentru domnul Mureșan, faptul că, pe lângă ENISA, există o propunere legislativă pentru crearea unui centru de competențe și nu este exclus ca, în viitor, noua Comisie să prezinte propuneri suplimentare pe aceasta tema”.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, cel mai mare deficit guvernamental raportat la PIB, dar printre cele mai mici niveluri ale datoriei publice din UE în primele trei luni ale anului

Published

on

©Mihai Fifor/ Facebook

La nivelul Uniunii Europene, România a avut cel mai mare deficit guvernamental raportat la Produsul intern brut(PIB) în primul trimestru din acest an, cu 4,5% din PIB, în condiţiile în care, în zona euro, deficitul guvernamental a fost 0,5% din PIB, iar Uniunea Europeană a avut deficit guvernamental de 0,6% din PIB, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat, biroul statistic al UE.

De asemenea, datele Eurostat arată că România a fost lider şi la creşterea deficitului guvernamental în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, cu un avans de 1,7 puncte procentuale, de la un deficit de 2,8% din PIB până la unul de 4,5% din PIB. Comparativ, în Uniunea Europeană, deficitul guvernamental a scăzut de la 1% din PIB până la 0,6% din PIB.

Eurostat a mai publicat și date privind datoria guvernamentală la finele primului trimestru 2019. Conform acestora, România se situa în rândul statelor membre cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportată la PIB, 34,1% din PIB, un nivel mai redus fiind înregistrat doar în Estonia (8,1% din PIB), Bulgaria (21,2%), Luxemburg (21,3%), Danemarca (33,6%) şi Cehia (34%).

Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, 12 state membre UE au înregistrat o creştere a nivelului datoriei guvernamentale raportată la PIB în timp ce alte 13 state membre, inclusiv România, au înregistrat o scădere. În cazul României, datoria guvernamentală a scăzut de la 35% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut până la 34,1% din PIB în primul trimestru al acestui an, un declin de 0,8 puncte procentuale.

 

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președintele Comisiei ITRE din PE, într-un interviu: Autoritățile române ar trebui să se lupte pentru ca Parchetul European, pentru conducerea căruia Laura Codruța Kövesi are prima șansa, să fie în România

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Autoritățile române ar trebui să se lupte pentru ca Parchetul European, pentru conducerea căruia Laura Kövesi are prima șansa, din ce în ce mai solidă, să fie în România, țara care nu are nicio agenție europeană, este părerea eurodeputatului PNL, Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, exprimată într-un interviu pentru ziare.com, în care a vorbit despre aranjamentele politice privind distribuția funcțiilor de top din instituțiile UE.

Intrebată dacă numirea Laurei Codruța Kövesi este una politică, Adina Vălean a confirmat acest lucru: ,,E politică. Toate numirile în marile funcții sunt politice. Ideea că ar fi doar o numire tehnică nu e valabilă.

Eurodeputatul liberal consideră că acum ar fi momentul potrivit că România, un stat membru din Estul UE, să-și depună candidatura pentru găzduirea Parchetului European cu atât mai mult cu cât candidatura Laurei Codruța Kövesi este sustinută puternic de Parlamentul European.

,,România nu are, de fapt, o agenție europeană, asta e cu adevărat o problemă. Este o înțelegere la nivel european că, atunci când se distribuie agenții europene, trebuie să fie respectat un echilibru geografic și în general trebuie ca toate statele membre să aibă un astfel de punct de interes de politică europena. Interesant pentru noi e să tragem acest Parchet European în România, pentru că sunt state membre cu câteva agenții și noi nu avem niciuna.Asta ar fi interesant, să fie în România, tocmai pentru că nu am avut un estic în altă parte. Și noi, politic, am susținut-o, în Parlamentul European”, explică Adina Vălean care adaugă: ,,Dar problemă României nu stă în resurse umane, ci în voința politica”.

Adina Vălean a mai vorbit și despre negocierile pentru funcțiile de top în instituțiile europene, printre care cea mai controversată numire a fost cea a noului șef al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aleasă marți de Parlamentul European cu o majoritate la limită: 384 de voturi pentru, cu doar 9 voturi peste cele 374 necesare instalării în funcție, într-un Parlament care numără 751 de membri.

Potrivit lui Vălean, este de înțeles ca cetătenii europeni să fie dezamăgiți pentru eșecul procesului Spitzenkandidat, care a promovat timp de câteva luni bune pană la alegerile europene nume familiare, precum cele al lui Frans Timmermans și Manfred Weber, insă la fel de adevărat este că procesul nu este înscris în Tratat. Astfel, șefa Comisiei ITRE consideră că o catalogare drept nedemocratică sau ilegitimă a rezultatelor negocierilor dintre liderii UE reuniți în Consiliul European, care au propus Parlamentului un pachet de numiri instituționale, este grăbită.

,,Știu că s-a reproșat faptul că aceste negocieri au fost netransparente. Faptul că nu s-a optat, în cele din urmă, pentru a continua procesul de Spitzenkandidat reprezintă un bun argument pentru asta. Pe de altă parte, a transpărut destul de clar felul în care s-au produs aceste negocieri, cu președinți care au fost contra procesului de Spitzenkandidat, pentru simplul fapt că nu au prezența europeană suficient de consistentă, și mă refer la președintele Franței, cu alți lideri europeni, care au constatat că în cazul procesului de Spitzenkandidat nu pot ieși primii la nivel european, deci nu i-ar avantaja. Eu zic că procesul a fost aproape transparent pentru publicul larg: cum s-au opus unii, cum alții au încercat să păstreze regula. Alții au spus că nu e suficient de democratic. Aici, iarăși, eu spun că orice decizie pe care niște șefi de stat și de guvern o iau, și ei reprezintă, totuși, cetățenii, au un mandat democratic în spate, e democratică. Nu m-aș grăbi să spun că deciziile luate de Consiliu sunt nedemocratice și orice decizie din Parlamentul European e democratică. Procesul de Spitzenkandidat nu e înscris în Tratat. Atunci, oricât ne-a displăcut, nu putem spune că s-a încălcat o regulă. Ar fi fost interesant, pentru cetățeni, care știau care erau candidații pentru președinția Comisiei, erau familiarizați cu numele lui Manfred Weber, al lui Frans Timmermans. Faptul că acum a apărut un nume care nu e atât de cunoscut, rămâne, totuși, discutabil și creează o dezamăgire publicului larg”, mai explică eurodeputatul PNL.

Adina Vălean precizează că, în opinia sa și a familiei politice din care face parte, scuza servită de ,,cei care au dinamitat procesul de Spitzenkandidat, adică președintele Macron și vechii liberali, că, dacă nu sunt liste transnaționale, înseamnă că nu e bun sistemul Spitzenkandidat” este slabă.

,,PPE și PNL, în România, cred că ideea listelor transnaționale este o idee proastă, în primul rând pentru că este un lucru necunoscut. Nici în statele federale nu există o listă de candidați la nivel federal. Toate structurile la nivel federal se constituie prin alegerea la nivelul landurilor, statelor, a unor senatori, deputați și așa mai departe. Ideea că eu fac o listă la nivel european cu oameni din toate țările este nefezabila. Așa cum spun și colegi de-ai mei din state mai mici, cum e Malta, pentru o astfel de listă, reprezentativitatea cetățenilor cum va funcționa? E drept că între PPE și PES se da bătălia pentru cele mai multe voturi în Parlamentul European. Or, sistemul de Spitzenkandidat dădea prioritate nominalizării de către cel care a luat cel mai mare număr de voturi”, explică Vălean.

Intrebată dacă există un clivaj Est/Vest în ceea ce privește accesul la funcțiile europene și la influența europeană, Adina Vălean a răspuns:

,,Funcția și influența nu coincid întotdeauna. Funcțiile au un rol de reprezentare. Simplul fapt că împărțim funcții nu înseamnă și influență, faptul că ai căpătat o funcție nu înseamnă și că e importantă. Eu nu am căzut, în general, pradă falselor daruri, pretexte. Pentru că Donald Tusk era din Polonia, înseamnă că Estul era reprezentat? Nu știu în ce măsură oamenii s-au simțit reprezentați de Donald Tusk, greu de spus. Apreciez extraordinar felul în care Tusk și-a desfășurat activitatea, a fost vizibil, a comunicat, și românii știu de Donald Tusk. Estul nu are acum nicio poziție importantă. Vom vedea atunci când se va forma Comisia Europeană în ce măsură portofoliile care se vor aloca vor fi de prestigiu și importanță pentru țările estice”.

În privința numirii unui comisar din partea României și a negocierii unui portofoliu, Adina Vălean este de părere că  ,,ar trebui să fie un proces de consultare între Guvern și președinte. Ar fi bine dacă țintim un portofoliu cu greutate, să existe un demers comun și chiar susținut de președinte și de Guvern”. Aceasta mai spune că ,,trebuie să facem niște propuneri, pentru că președinta CE a și spus că nu va accepta decât o Comisie formată din jumătate femei, jumătate bărbați. Or, asta nu se poate decât dacă fiecare țară va propune și o femeie. Depinde de CV-urile pe care le trimiți, pentru că faptul că ceri un portofoliu, dacă nu e dublat de o credibilitate a CV-ului, nu va merge. Nu trebuie să fie neapărat dintr-un domeniu, dar trebuie să fie niște persoane care au o oarecare greutate”.

Tot în contextul discuției despre comisarii din partea României, Adina Vălean a comentat și numirea lui Ioan Mircea Pașcu drept comisar interimar fără portofoliu, în locul Corinei Crețu, care și-a preluat mandatul de deputat în Parlamentul European.

,,Acum, și domnul Juncker a fost puțin răutăcios. Eu nu cred că, dacă domnul Moscovici sau un comisar al unei țări prestigioase opta pentru un mandat de europarlamentar, țara respectivă stătea fără comisar. Juncker a venit cu această idee și pentru că era vorba despre comisarii din două țări estice. Nu ar mai fi fost această discuție, cred, dacă era vorba de una dintre țările importante, să le spun asa”. Insă Adina Vălean a făcut și următoare precizare: ,,Este adevărat că nu au nimic de lucru, până la finalul mandatului. Aici, domnul Juncker a spus adevărul și știm asta. Apoi, România poate că a vrut să se poarte ca o țara mare, dar faptul că nu i-a răspuns domnului Juncker la această chestiune, insistând să obțină un portofoliu, este o cedare și o pierdere de imagine inacceptabilă. Dacă tot a insistat să trimită pe cineva, România trebuie să insiste să i se dea un portofoliu. Mie îmi pare rău și aici am pierdut, că nu am cerut portofoliu”, spune eurodeputatul PNL.  

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending