Cancelarul german Olaf Scholz a dezvăluit duminica aceasta că a propus creșterea prezenței NATO în Groenlanda, ca urmare a interesului exprimat de președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru achiziționarea acestui teritoriu autonom danez, și că aliații lucrează în prezent la el, informează EFE, potrivit Agerpres. 

„Am elaborat o propunere la care lucrăm în prezent împreună cu alte țări din NATO, astfel încât să creștem prezența Alianței Atlantice în Groenlanda”, a declarat Scholz în prima dezbatere electorală față în față cu rivalul său conservator, Friedrich Merz.

În opinia lui Scholz, cu această prezență a NATO în Groenlanda s-ar elimina unul dintre argumentele prezentate de Trump că „nu sunt destui militari occidentali” în Arctica, unde Rusia are mari interese strategice, ca și SUA de altfel.

„Este adevărat că, din cauza dezghețului, aceste regiuni capătă, din păcate, o semnificație total nouă”, a subliniat el.

Politicianul social-democrat a reiterat că granițele nu trebuie mutate cu forța, lucru la care toate țările trebuie să adere.

Citiți și: Olaf Scholz afirmă că frontierele „nu trebuie să fie mutate cu forța” în urma comentariilor lui Trump privind Groenlanda

Având în vedere ideile „inacceptabile” ale lui Trump despre Groenlanda, trebuie să răspundem doar cu „unitatea Europei” și să fim „foarte preciși”, de unde și propunerea pe care aliații o studiază în prezent pentru a crește prezența NATO pe insulă, a explicat el.

Declarațiile lui Trump conform cărora Groenlanda este „necesară pentru securitatea națională” a SUA, alături de amenințările privind tarife și posibile intervenții militare, au ridicat îngrijorări în Europa. 

Pe fondul tensiunilor cu SUA, Danemarca a anunțat un plan de securitate de aproximativ 2 miliarde de dolari pentru Groenlanda și Atlanticul de Nord. Acest plan include achiziționarea a trei nave arctice echipate pentru elicoptere și drone, două drone cu rază lungă pentru supraveghere detaliată și îmbunătățirea capacităților satelitare pentru monitorizarea Arcticii și a Atlanticului de Nord.

De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul danez Mette Frederiksen au convenit în cadrul unei întâlniri de luna trecută că aliații trebuie să se concentreze asupra consolidării apărării în Arctica. 

Situată strategic între SUA și Europa, Groenlanda este o regiune cu o importanță geopolitică tot mai mare, pe măsură ce criza climatică accelerează. Topirea rapidă a ghețarilor deschide noi rute de transport maritim și atrage interes pentru minerit și explorare energetică, în ciuda interdicției Groenlandei din 2021 privind licențele de explorare petrolieră.

Groenlanda găzduiește și o bază militară americană, utilizată pentru sistemul de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Ana Tinca a efectuat, în perioada 3-4 februarie 2025, o vizită de lucru în Japonia, care a a marcat începerea mandatului Ambasadei României la Tokyo de Ambasadă Punct de Contact NATO (CPE) în Japonia – mandat exercitat de misiunea diplomatică a României pentru doi ani, începând de la 1 ianuarie 2025, împreună cu Ambasada Regatului Norvegiei, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În acest context, oficialul român a participat, în calitate de vorbitor, la Conferința Japonia-NATO privind comunicarea strategică, co-organizată de Ministerul Afacerilor Externe nipon și de Secretariatul internațional al NATO. În intervenția din cadrul sesiunii finale a evenimentului, oficialul român a subliniat provocările comune cu care se confruntă NATO și partenerii săi din Indo-Pacific, evidențiind impactul agresiunii ruse împotriva Ucrainei la nivel global.

De asemenea, secretarul de stat a avut întâlniri cu oficiali din Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării, cu președintele Ligii parlamentare de prietenie Japonia-România din Dieta Națională a Japoniei, precum și cu reprezentanți ai mediului academic și ai unor think tank-uri japoneze. În cadrul discuțiilor, au fost abordate oportunitățile de cooperare în plan bilateral și în format multilateral în domeniul securității și a avut loc un schimb de evaluări privind situațiile de securitate din spațiul Euro-Atlantic și din regiunea Indo-Pacific.

Deplasarea oficialului MAE la Tokyo a avut loc pe fondul intensificării, în ultimii ani, a relației bilaterale a României cu Japonia și al ridicării acesteia la nivelul de Parteneriat Strategic în martie 2023, precum și în contextul consolidării cooperării NATO cu partenerii din Indo-Pacific.

Serviciile de informații norvegiene au avertizat miercuri că este „probabil” ca Rusia să lanseze atacuri de sabotaj împotriva Norvegiei în 2025, vizând infrastructura energetică sau ajutorul trimis Ucrainei, transmite Bloomberg.

Relațiile diplomatice dintre Oslo și Moscova s-au deteriorat considerabil după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Deși Uniunea Europeană a înregistrat zeci de astfel de atacuri de la sfârșitul lui 2023, șefa Serviciului de Securitate al Poliției din Norvegia (PST), Beate Gangås, a declarat că până în prezent nu există dovezi de sabotaj rusesc pe teritoriul norvegian.

„Totuși, PST consideră probabil ca serviciile de informații ruse să încerce să desfășoare acțiuni de sabotaj împotriva unor ținte din Norvegia în 2025”, a afirmat Gangås, prezentând raportul anual privind amenințările la adresa securității. „Obiectivul unor astfel de acțiuni ar fi oprirea livrărilor noastre către Ucraina sau influențarea negativă a opiniei publice”, a adăugat ea.

Norvegia, membră NATO, împărtășește o graniță terestră de 198 km cu Rusia în regiunea arctică, precum și o graniță maritimă în Marea Barents.

În urma sabotajului suspectat asupra cablurilor submarine din Marea Baltică – atac atribuit pe scară largă Rusiei – țările NATO de la Marea Baltică s-au reunit luna trecută la Helsinki pentru a întări securitatea regională.

„În ceea ce privește actorii statali, ne așteptăm ca Rusia să rămână principala amenințare de securitate pentru Norvegia”, a mai spus Gangås.

Norvegia a alocat un buget de 135 miliarde de coroane norvegiene (18,8 miliarde de dolari) pentru ajutor civil și militar destinat Ucrainei în perioada 2023-2030.

După începerea războiului din Ucraina, Norvegia a depășit Rusia și a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Uniunii Europene.

„Infrastructura energetică deținută de companii norvegiene ar putea fi, de asemenea, o țintă pentru sabotaj în anul următor”, se precizează în raportul anual al PST.

Serviciile de informații norvegiene au avertizat și asupra riscului „semnificativ” de spionaj din partea Chinei, care ar urma „să crească pe termen lung”, precum și din partea Iranului și Coreei de Nord.