Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a subliniat duminică că Germania trebuie să fie pregătită să contracareze orice atacuri hibride din partea Rusiei în perioada premergătoare alegerilor federale anticipate și după acestea, anunță DPA, citat de Agerpres.
”Putin se angajează în atacuri hibride, iar Germania este în special în atenţia” sa, a declarat Pistorius pentru ziarele din grupul de presă Funke, în comentariile publicate duminică, conform Deutsche Welle.
”Ne cunoaşte bine, Putin ştie cum să ne deranjeze”, a adăugat ministrul german al Apărării. ”Ignorând această ameninţare pentru că ne face să ne simţim inconfortabil nu o va face mai mică, ci mai degrabă mai mare”, a avertizat el.
El a afirmat că amenințarea ar putea veni sub forma dezinformării pe rețelele de socializare, concepută de actori susținuți de Kremlin pentru a diviza societatea germană, ceea ce ar putea ajuta partidele de extremă dreaptă și populiste.
Un atac hibrid este un atac cibernetic complex care utilizează mai multe metode pentru a infiltra și compromite sistemele, rețelele sau dispozitivele informatice ale unei ținte.
Pistorius a sugerat că atacurile se referă la infrastructura Germaniei, aprovizionarea cu energie, activitățile în Marea Nordului și Marea Baltică, precum și încălcări ale spațiului aerian.
”Există, de asemenea, campanii pe reţelele sociale, interferenţe în campaniile electorale şi finanţarea unor voci, cum ar fi (partidul de extremă dreapta) AfD şi (alianţa populistă Sahra Wagenknecht) BSW, susţinând că nu este vorba despre propria noastră protecţie, ci că ne îndreptăm spre un război cu Rusia”, a declarat Pistorius.
Cancelarul german Olaf Scholz la pierdut pe 16 decembrie încrederea Parlamentului, deschizând calea pentru alegeri anticipate în luna februarie, momente de care Rusia va profita pentru a semăna divizare în rândul societății, așa cum a făcut în cazul României sau Republicii Moldova.
În motivarea CCR se arată că ”procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
Instituția cu rol de gardian al Constituției a mai justificat că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
Decizia CCR a venit după mai multe sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, și după ce președintele Klaus Iohannis a decis să desecretizeze documentele din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie care au arătat că ”au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” din România.
”A fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială“, se arată în anexa desecretizată și furnizată de Ministerul Afacerilor Interne.
În fața acestor amenințări, Comisia Europeană a luat hotărârea să demareze o investigație oficială împotriva TikTok pentru o posibilă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA), parte a eforturilor convenite de președintele Klaus Iohannis și președinta executivului european Ursula von der Leyen de a consolida securitatea social media în UE.
Mai mult, Consiliul UE a decis la 16 decembrie să impună măsuri restrictive împotriva a 16 persoane și trei entități responsabile de acțiunile destabilizatoare orchestrate de Rusia, condamnate ferm de liderii europeni în cadrul ultimului summit al Consiliului European din acest an
